Revista Capital a organizat, săptămâna trecută, Gala „Top 100 femei de succes din România”. În cadrul acestui eveniment, a fost lansată revista care conţine ediţia din acest an a „Top 100 de femei de succes din România”, dar au fost desemnate şi laureatele acestei ediţii. Topul realizat de revista Capital este împărţit în 10 categorii în care sunt evidenţiate cele mai importante femei din domenii precum afaceri, management, politică, medicină sau justiţie. În cadrul Galei au fost desemnate câştigătoarele fiecărei categorii.
La categoria „Management”, revista Capital a desemnat femeia de succes a anului pe Aida Nechifor, director general Liberty Galaţi. Aida Nechifor este directorul general Liberty Galaţi, cel mai mare producător de componente siderurgice din România. Ultimul an a fost unul cu adevarat de succes pentru managerul Aida Nechifor în condiţiile în care Liberty Galaţi şi-a întrecut toate recordurile privind cifra de afaceri. Cea mai mare provocare prin care Liberty trece este îmbunătăţirea amprentei de carbon prin producţia „oţelului verde - Greensteel”.
„Sunt onorată să accept acest premiu în numele echipei noastre din LIBERTY Galaţi care cuprinde 7.000 de oameni, din care peste 1.100 sunt femei. Sunt onorată nu doar pentru că LIBERTY are cel mai mare procent de femei într-o industrie considerată a fi, in mod tradiţional, a bărbaţilor, dar şi pentru că suntem singura companie importantă de oţel care are o femeie în conducere. Aceasta este, însă, doar una dintre modalităţile prin care LIBERTY demonstrează o atitudine de lider în România. Rezultatele excelente din acest an, cele mai bune din 2008, au demonstrat performanţe solide financiare şi operaţionale, dar şi calitatea produselor şi serviciilor pentru clienţi. Iar planul de transformare a companiei într-un furnizor sustenabil de oţel până în 2030 - care cuprinde tehnologii inovatoare şi surse de energie regenerabilă - va ajuta România să devină lider în producţia unui material esenţial al viitorului: OŢELUL VERDE. Aşadar, mulţumim pentru acest premiu care ne onorează şi ne oferă un motiv în plus să fim lideri în industria verde a viitorului”, a spus Aida Nechifor la Gala Capital.

Publicat în Eveniment

Testele pilot derulate în Islanda cu privire la săptămâna de lucru de patru zile au fost "un succes covârşitor" şi au determinat mulţi angajaţi să facă trecerea la un program mai scurt de muncă, susţin cercetătorii, informează BBC.
În cursul unor teste derulate între 2015 şi 2019, angajaţii au fost plătiţi la fel pentru un program mai scurt de lucru. Cercetătorii susţin că, în pofida diminuării programului de lucru, productivitatea a rămas la fel sau chiar s-a îmbunătăţit în majoritatea posturilor de lucru.
Mai multe alte teste similare se derulează în prezent la nivel mondial, în Spania şi de către grupul Unilever în Noua Zeelandă.
În cazul Islandei, testele efectuate de Reykjavík City Council şi guvernul naţional au inclus peste 2.500 de angajaţi, adică aproximativ 1% din populaţia activă. Numeroase locuri de muncă au fost incluse în acest teste, inclusiv grădiniţe, birouri, furnizori de servicii publice şi spitale.
Mulţi dintre cei care au participat la acest studiu au făcut trecerea de la o săptămână de lucru de 40 de ore la una de 35 sau 36 de ore, precizează cercetătorii de la centrul britanic de reflexie Autonomy şi de la Association for Sustainable Democracy (Alda) din Islanda.
Testele au determinat sindicatele să renegocieze programele de lucru, iar acum 86% din forţa de muncă din Islanda fie a făcut trecerea la un program de lucru mai scurt pentru aceeaşi plată, fie va dobândi dreptul de a face acest lucru, susţin cercetătorii.
Angajaţii au declarat că s-a simţit mai puţin stresaţi şi mai puţini afectaţi de burnout, iar sănătatea lor s-a îmbunătăţit, la fel şi echilibrul dintre muncă şi viaţa personală. În plus, angajaţii au spus că au putut petrece mai mult timp cu familie lor, pentru hobby-uri şi pentru a-şi îndeplini sarcinile domestice.
"Acest studiu arată că cel mai mare experiment derulat la nivel mondial cu privire la o săptămână de lucru mai scurtă în sectorul public este un succes covârşitor după toate standardele. Arată că sectorul public este pregătit pentru a fi pionierul unei săptămâni de lucru mai scurte, iar alte guverne pot învăţa unele lecţii", a declarat directorul de cercetare de la Autonomy, Will Stronge. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Suntem obişnuiţi să ştim că lucrurile au o anumită menire pentru noi şi pentru cei din jurul nostru, dar unele dintre cele mai des utilizate lucruri din viaţa cotidiană au destinate iniţiat unui alt scop. Vă prezentăm mai jos câteva dintre acestea:   1. Kotex   În timpul Primului Război Mondial, Kimberly - Clark pregătea vată pentru pansamentele chirurgicale dintr-un material relativ nou, Cellucotton, un amestec între bumbac şi hârtie. Acesta a fost extrem de potrivit în tratarea rănilor de luptă, dar asistentele de la Crucea Roşie au constatat că acest material super-absorbant are, de asemenea, beneficii pentru igiena personală. După război, producţia pansamentelor din vată pentru intervenţii chirugicale s-a redus, însă compania a găsit o nouă piaţă pentru “şerveţelele sanitare”. Noul produs a luat numele de “Kotex”, prescurtare de la "cotton texture" (textura de bumbac).   2. Kleenex   Publicul a început să fie atras de ideea utilităţii lucrurilor de unică folosinţă, precum comercializarea tampoanelor sanitare, astfel că Kimberly-Clark a mai găsit o altă utilizare a surplusului de vată creponată. Savanţii au creat o ţesătură extrem de subţire şi moale pe care o cunoaştem acum fără ca să ne imaginăm cum a fost ea folosită anterior. Iniţial, furnizorii promovau vata creponată drept înlocuitor al prosoapelor de faţă, care erau folosite pentru a aplica seruri de îngrijire a pielii. Comercianţii axaţi pe valoarea cosmetică - numind-o “noul secret utilizat de vedetele de cinema pentru a menţine pielea frumoasă” - au vândut Kleenex încă de la început, din 1924, până au fost introduse şerveţelele nazale în 1930.   3. Propecia   Propecia, medicament utilizat în tratamentul calviţiei masculine, a fost iniţial comercializat drept Proscar, medicament pentru prevenirea extinderii beningne a prostatei. După 5 ani pe piaţă, în 1990 a devenit evident că unul din efectele Proscar-ului era creşterea părului la bărbaţii afectaţi de calviţie.   4. Viagra   Viagra sau Sildenafil, cum este cunoscut oficial, a fost iniţial conceput ca un tratament pentru hipertenisune, angină pectorală sau alte simptome ale bolilor cardiace. Dar în prima fază, studiile clinice au arătat că în timp ce tratamentul nu era eficient pentru a trata bolile de inimă, subiecţii de gen masculin s-au confruntat cu un efect secundat destul de neaşteptat, şi anume: erecţia. Câţiva ani mai târziu, în 1998, medicamentul a asaltat piaţa farmaceutică din SUA drept un tratament pentru disfuncţiile erectile şi a devenit un succes peste noapte.   5. Brandy   Brandy, această delicioasă băutră de culoarea caramelului, a început ca un produs secundar în transportarea vinului. În urmă cu aproximativ 900 de ani, comercianţilor le-a venit ideea de a distila vinul pe motiv că astfel era mai uşor de transportat şi scădeau taxele vamale care erau percepute pe volum. După un timp, câţiva dintre comercianţi, plictisiţi de drumul lung, au gustat din inventarul lor şi au descoperit că concentrat sau distilat, vinul este extrem de bun. Voila! Aşa s-a născut Brandy!   6. Coca-cola   Coca-Cola, unul dintre cele mai notorii nume de brand-uri din lume, a fost, iniţial, inventată drept o alternativă pentru dependenţa de morfină, pentru a trata durerea de cap şi pentru ameliorarea anxietăţii. Inventatorul băuturii, John Pemberton, veteran al Războiului Civil, care era şi el dependent de morfină – a inventat, la început, o băutură dulce, alcoolică, din infuzia frunzelor de coca. Au mai trecut încă două decenii înainte ca aceasta reţetă să sufere o rectificare:băutura a fost îndulcită, acidulată şi, în cele din urmă, comercializată drept cea mai populară băutură carbogazoasă din lume.   7. Plastilina   Plastilina este acel ciudat, viu-colorat, lut sărat cu care toţi dintre noi am crescut, turnându-l, modelându-l şi ocazional, muşcându-l. Plastelina a fost inventată în 1930 de către un producător de săpun pe nume Cleo McVickers, care a crezut că a găsit cea mai fantastică chestie de curăţat tapetul. După 20 de ani, fiul său, Joseph, a modificat destinaţia lutului, destinându-l preşcolarilor şi l-a denumit Play-Doh.
Publicat în Mozaic