Preşedintele american Joe Biden a calificat duminică fenomenul încălzirii globale drept "problema existenţială cu care se confruntă omenirea" şi a promis că SUA îşi va asuma leadershipul în combaterea acestei ameninţări, relatează dpa.
"Am avut un preşedinte care a spus practic că (schimbările climatice) nu reprezintă o problemă", a amintit Biden în remarci la finalul summitului G7 din Anglia, într-o aluzie la predecesorul său Donald Trump, care a retras Statele Unite din Acordul de la Paris privind clima.
La summitul din Cornwall, ţările din G7 (cele mai puternice economii - SUA, Marea Britanie, Canada, Japonia, Germania, Franţa şi Italia) s-au angajat să ia măsuri împotriva schimbărilor climatice, fără a evoca însă prea mulţi paşi concreţi, în special în ce priveşte renunţarea la cărbune.
Liderii G7 au convenit astfel să-şi majoreze contribuţiile pentru a-şi îndeplini promisiunile de a contribui cu 100 de miliarde de dolari pe an la eforturile de reducere a emisiilor de CO2 ale ţărilor sărace, dar numai două ţări au făcut promisiuni ferme de a dona bani mai mulţi, notează Reuters.
Comunicatul final al G7 reafirmă angajamentul statelor de a "mobiliza în comun 100 de miliarde de dolari pe an din surse publice şi private, până în 2025 inclusiv", îndemnând totodată "alte state dezvoltate să se alăture acestui efort".
După summit, Canada a afirmat că-şi va dubla angajamentul pentru climă, oferind 5,3 miliarde de dolari canadieni (4,4 miliarde dolari SUA) pe următorii cinci ani, şi de asemenea Germania a anunţat o creştere cu 2 miliarde de euro a contribuţiei sale, ce va ajunge astfel la 6 miliarde de euro pe an, cel târziu până în 2025.
Mai multe grupări ecologiste s-au arătat neimpresionate de angajamentele de la Cornwall, Catherine Pettengel, directoarea asociaţiei Climate Action Network, remarcând că G7 nu a reuşit să convină asupra unor măsuri concrete privind finanţarea combaterii schimbărilor climatice.
Ţările dezvoltate au convenit în 2009, în cadrul ONU, să contribuie împreună cu 100 de miliarde de dolari pe an, până în 2020, la acordarea de asistenţă în probleme legate de climă ţărilor sărace, dintre care multe se confruntă cu fenomene agravate de schimbările climatice, cum sunt furtunile sau seceta. Obiectivul nu a fost încă atins.
G7 a mai afirmat în comunicat că 2021 trebuie să fie un "moment de cotitură pentru planeta noastră" şi trebuie accelerate eforturile de reducere a emisiilor de gaz cu efect de seră şi de menţinere a nivelului încălzirii globale la plus 1,5 grade Celsius.
În fine, deşi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că liderii G7 au convenit să renunţe la cărbune, comunicatul a fost mai puţin clar în acest sens, evocând doar angajamentul liderilor de a "dezvolta rapid tehnologii şi politici care să accelereze în continuare tranziţia de la capacităţile de (generare energetică bazate pe) cărbune, în conformitate cu angajamentele noastre NDC (contribuţie determinată la nivel naţional) de reducere a emisiilor până în 2030 şi net zero". (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Miercuri, 10 Iunie 2015 00:00

Mulţi paşi mici spre o lume mai bună

Cine a aşteptat şapte minuni de la cele mai industrializate şapte state ale lumii se va declara dezamăgit. Cine n-a aşteptat nimic de la summitul G7, a avut ceva de învăţat.

Există o tendinţă în Germania de a vrea să ştii totul şi de a evalua lucrurile în avans. Mai ales jurnaliştii germani se grăbesc să judece un eveniment încă înainte ca acesta să aibă loc. Summitul G7 a reprezentat un exemplu în acest sens. Reuniunea ar fi fost prea scumpă, prea ineficientă, organizată prost, situată în afara societăţii civile, îndepărtată de cetăţeni; în fine, argumentul major - fără Putin şi fără Rusia lui discuţiile ar fi fost fără sens. Cam pe această linie s-au plasat majoritatea relatărilor despre summitul de la castelul Elmau din Germania.

Cu toate acestea, realitatea i-a surprins pe observatori. Reuniunea s-a soldat cu rezultate concrete, care vor putea fi evaluate ulterior. În politica privind dezvoltarea există noi impulsuri, acorduri şi măsuri convenite: sprijin pentru fonduri de susţinere a protecţiei angajaţilor în ţările emergente.

 

Ajutorul poate să fie şi interesat

 

Combaterea sărăciei şi politica socială globală nu sunt doar expresia iubirii de oameni, ele pot servi şi unor interese proprii. Prin urmare, este în interesul tututor ca ţările musulmane emergente şi în curs de dezvoltare să fie stabilizate din punct de vedere social, pentru a nu mai oferi şanse islamismului. În plus, din ţări stabile cu baze economice solide nu mai vrea să plece nimeni în străinătate. Cine vorbeşte despre valori, trebuie să îşi facă publice şi interesele. Iar cine îşi reprezintă interesele, trebuie să o facă cu ajutorul unor principii şi valori.

Statele G7 au adoptat o linie comună şi în ceea ce priveşte protecţia climei. În parte, ele doar au repetat ceea ce se convenise deja anterior. Cele 7 state şi-au asumat însă şi anularea dependenţei economiei lor de carburanţi fosili încă în acest secol - un obiectiv nou din punct de vedere calitativ. Deja la sfârşitul anului, dacă la Paris se va redacta un nou tratat climatic, se va testa adevărata disponibilitate a celor şapte de a-şi implementa obligaţiile climatice asumate.

Toate acestea sunt promisiuni care trebuie puse în practică. Sunt schimbări de ordin politic de care vom auzi în curând, dacă cineva chiar vrea să le aplice. Dar, în primul rând, este vorba de rezultate. Cele şapte ţări industrializate au adoptat o poziţie comună şi faţă de Rusia şi politica de vecinătate agresivă a acestui stat. De la UE se aşteaptă să extindă la sfârşitul lui iunie sancţiunile impuse Rusiei.

 

Bătrânul Continent a decis agenda G7

 

Europa a dominat acest summit cum rar a mai făcut-o înainte. Doar o privire pe lista de participanţi arată cât de important este punctul de vedere al bătrânului continent: din nouă participanţi, şase reprezintă un stat membru al UE sau o instituţie comunitară. Multe teme europene s-au aflat pe agendă: criza datoriilor din zona euro, soarta Greciei, conflictul din estul Ucrainei, valul de refugiaţi din Marea Mediterană. Ultima a fost o temă care a interesat mai mult SUA, din considerente geostrategice, şi mai puţin pe celelalte două ţări non-europene - Canada şi Japonia.

Publicat în Mapamond