Germania, Franţa şi Statele Unite ale Americii ocupă primele trei locuri în topul ţărilor care controlează subgrupuri de întreprinderi din România, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS), remis vineri Agerpres.
Potrivit sursei citate, în România, în anul 2020, au fost identificate 91.217 grupuri de întreprinderi, din care 5.523 de grupuri de întreprinderi rezidente şi 85.694 de grupuri de întreprinderi multinaţionale (523 controlate din interior, respectiv 85.171 controlate din străinătate).
Din totalul grupurilor de întreprinderi identificate pe plan naţional, 5.140 erau rezidente, peste 6% din total grupuri, dintre acestea peste 98% fiind constituite din două sau mai multe unităţi legale.
Potrivit INS, în anul 2020, din totalul grupurilor de întreprinderi multinaţionale controlate din străinătate şi identificate în România, 13.852 sunt controlate de persoane juridice străine, iar 71.319 sunt controlate de persoane fizice străine.
În România, în 2020, un procent de 28,6% din numărul total de salariaţi din întreprinderile active şi-au desfăşurat activitatea în întreprinderi ce fac parte din grupuri multinaţionale controlate din străinătate.
În întreprinderile controlate din top 10 ţări, în anul 2020, şi-au desfăşurat activitatea 21,4% din totalul numărului de salariaţi la nivelul economiei naţionale.
Raportat la ponderea numărului de salariaţi, majoritatea subgrupurilor de întreprinderi din România sunt controlate din Germania, Franţa şi Statele Unite ale Americii.
Rezultatele anului 2020 indică faptul că, în funcţie de ponderea numărului de salariaţi, pe primul loc se află subgrupurile de întreprinderi controlate de persoane juridice sau persoane fizice din Germania (16,5%), pe locul doi sunt cele controlate din Franţa (12,2%), iar pe locul trei sunt cele controlate din Statele Unite ale Americii (8,8%).
În funcţie de ponderea numărului de salariaţi în total grupuri de întreprinderi multinaţionale controlate din străinătate, subgrupurile de întreprinderi controlate din Germania predomină în secţiunea C - Industria prelucrătoare (8,3%), în secţiunea G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor (3,0%) şi în M - Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (2,8%).
În privinţa subgrupurilor de întreprinderi controlate din Franţa, 5,3% se regăsesc în secţiunea C - Industria prelucrătoare, iar 2,6% se regăsesc în secţiunea G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor.
Subgrupurile de întreprinderi controlate din Statele Unite ale Americii domină în secţiunea G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1,8%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a actualizat, joi, 20 ianuarie 2022, lista ţărilor sau zonelor cu risc epidemiologic ridicat, potrivit Agerpres.

"Se aprobă clasificarea ţărilor/teritoriilor în funcţie de rata de incidenţă cumulată, în vederea stabilirii persoanelor care sosesc în România din acestea şi cu privire la care se instituie măsura carantinei, prevăzută în anexa la prezenta hotărâre", se arată în hotărârea CNSU.

Astfel, potrivit Hotărârii nr. 33 din 27 mai 2021, în ZONA ROŞIE se regăsesc:
* Maldive
* Seychelles
* Bahrain
* Uruguay
* Argentina
* Costa Rica
* Capul Verde
* Trinidad şi Tobago
* Lituania
* Paraguay
* Columbia
* Chile
* Suedia
* Nepal
* Georgia
* Brazilia
* Letonia
* Olanda
* Suriname
* Franţa
* Kuweit
* India
* Africa de Sud

În ZONA GALBENĂ au fost incluse:
* Cipru
* Belgia
* Bolivia
* Slovenia
* Grecia
* Estonia
* Danemarca
* Sint Maarten
* Andorra
* Botswana
* Malaezia
* Puerto Rico
* Mongolia
* Croaţia
* Guyana
* Peru
* Iran
* Luxemburg
* Emiratele Arabe Unite
* Turcia
* Belarus
* Elveţia
* Timorul de Est
* Sri Lanka
* Canada
* Oman
* Bahamas
* Marea Britanie

În ZONA VERDE au fost plasate:
* Qatar
* Cuba
* Germania
* Muntenegru
* Panama
* Aruba
* Italia
* Irak
* Ucraina
* Spania
* Insulele Virgine ale Statelor Unite
* Saint Lucia
* Serbia
* Ecuador
* Honduras
* Tunisia
* Cehia
* Statele Unite ale Americii
* Iordania
* Austria
* Namibia
* Slovacia
* Bonaire, Saint Eustatius şi Saba
* Norvegia
* Republica Dominicană
* Kazahstan
* Ungaria
* Insulele Virgine Britanice
* Irlanda
* Bulgaria
* Armenia
* Polonia
* Liban
* Federaţia Rusă
* Guatemala
* Palestina
* Filipine
* Thailanda
* Liechtenstein
* Monaco
* San Marino
* Bermuda
* Kârgâzstan
* Bosnia şi Herţegovina
* Japonia
* Saint Vincent şi Grenadine
* Portugalia
* Guineea Ecuatorială
* Guam
* Azerbaidjan
* Macedonia de Nord
* Republica Moldova
* Finlanda
* Libia
* Insulele Cayman
* Insulele Feroe
* România
* Venezuela
* Jamaica
* Kosovo
* Arabia Saudită
* El Salvador
* Cambodgia
* Papua Noua Guinee
* Saint Kitts şi Nevis
* Gabon
* Bhutan
* Curacao
* Insulele Turks şi Caicos
* Mexic
* Indonezia
* Polinezia Franceză
* Antigua şi Barbuda
* Coreea de Sud
* Egipt
* Insulele Mariane de Nord
* Pakistan
* Barbados
* Albania
* Belize
* Djibouti
* Taiwan
* Dominica
* Angola
* Uzbekistan
* Afganistan
* Mauritania
* Fiji
* Camerun
* Islanda
* Republica Centrafricană
* Kenia
* Maroc
* Sao Tome şi Principe
* Etiopia
* Groenlanda
* Bangladesh
* Malta
* Israel
* Rwanda
* Singapore
* Haiti
* Laos
* Madagascar
* Algeria
* Eswatini
* Zambia
* Mauritius
* Congo
* Gibraltar
* Eritreea
* Nicaragua
* Uganda
* Jersey
* Senegal
* Burundi
* Togo
* Lesotho
* Comoros
* Ghana
* Gambia
* Vietnam
* Zimbabwe
* Somalia
* Brunei Darussalam
* Benin
* Sudan
* Mali
* Myanmar
* Yemen
* Malawi
* Liberia
* Guineea Bissau
* Sierra Leone
* Australia
* Nigeria
* Ciad
* Niger
* Burkina Faso
* Anguilla
* Wallis şi Futuna
* Siria
* Tadjikistan
* Guineea
* Insula Man
* Coasta de Fildeş
* Mozambic
* Republica Democrată Congo
* Noua Zeelandă
* Sudanul de Sud
* Republica Populară Chineză
* Grenada
* Insulele Falkland (Malvine)
* Guernsey
* Vatican
* Insulele Marshall
* Micronezia
* Montserrat
* Noua Caledonie
* Insulele Solomon
* Tanzania
* Vanuatu
* Sahara de vest.

Publicat în National

Numărul zborurilor comerciale în UE a crescut cu 130% în decembrie, comparativ cu perioada similară din 2020, iar România se află printre statele membre UE cu un declin pe acest segment, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Chiar dacă numărul zborurilor comerciale în UE a crescut luna trecută, încă este mult sub nivelul anterior pandemiei (minus 24% comparativ cu decembrie 2019).
În termeni absoluţi, numărul zborurilor comerciale în UE s-a situat la 383.720 în decembrie 2021, comparativ cu 166.990 în decembrie 2020 şi 504.270 în decembrie 2019.
Statele membre UE care au consemnat un declin al zborurilor comerciale în decembrie 2021 au fost Croaţia (minus 6% comparativ cu decembrie 2019), Grecia (minus 8%), Cipru (minus 9%) Portugalia (minus 13,9%), Estonia (minus 15,3%), Spania (minus 16,1%), Luxemburg (minus 16,4%), Belgia (minus 17,1%), Bulgaria (minus 19,2%), Olanda (minus 20,1%), Malta (minus 21,4%), Franţa (minus 21,6%), Polonia (minus 22%), Lituania (minus 22,2%), Italia (minus 22,4%) şi România (minus 22,6%), cea mai semnificativă scădere, de peste 40%, fiind în Austria şi Cehia (ambele cu minus 41%).
Industria de transport aerian s-a redresat lent în 2021. Deşi primele luni din 2021 nu au arătat semne de redresare: ianuarie (minus 68% comparativ cu perioada similară din 2019), februarie (minus 73%), martie (minus 71%) şi aprilie (minus 70%), situaţia a început să se schimbe în mai (minus 67%), iunie (minus 54%) şi august (minus 31%). Septembrie (minus 33%), octombrie (minus 30%), noiembrie (minus 26%) şi decembrie (minus 24%) arată o revenire spre situaţia anterioară pandemiei.
Per ansamblu, comparând 2019 cu 2021, cea mai semnificativă redresare a numărului zborurilor comerciale în UE a fost în Grecia (minus 29%), Cipru (minus 38%) şi Luxemburg (minus 39%), la polul opus fiind Irlanda (minus 64%), Slovenia şi Cehia (ambele cu minus 62%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Anul acesta, premiul pentru ţara în care locuitorii au fost cei mai alcoolizaţi merge în Australia. Potrivit raportului Global Drug Survey din 2021, frecvenţa medie în care australienii au raportat că sunt beţi - până la punctul în care facultăţile lor fizice şi mentale au fost afectate până la punctul de a-şi pierde echilibrul, vorbirea lor afectată şi nu se puteau concentra asupra lucrurilor în mod clar - este de 27,7 ori pe an. Sau puţin mai mult de două ori pe lună.
În rest, media mondială este de 14,6 ori pe an. Danemarca şi Finlanda sunt cele două ţări care urmăresc Australia îndeaproape. Locuitorii lor au raportat că s-au îmbătat în medie de 23,8 ori pe an, în medie. În partea de jos a clasamentului se află Mexic, Noua Zeelandă şi România.
Sondajul a stabilit o listă a celor mai mari băutori de băuturi alcoolice din Australia. Persoanele trans, non-binare şi intersexuale sunt principalii consumatori, îmbătându-se în medie de puţin peste 35 de ori pe an.
În timp, Australia are cea mai mare populaţie de mari băutori din lume, ea ocupă locul nouă în ceea ce priveşte remuşcarea exprimată. La întrebarea „regreţi” sau „ai vrut să bei mai puţin sau deloc”, irlandezii, polonezii şi neozeelandezii au răspuns cel mai mult «Da!». În Danemarca, în schimb, locuitorii nu au nicio remuşcare reală pe această temă.
În general, cel mai frecvent regret exprimat a fost că au băut prea repede, un răspuns care a venit aproape la jumătate din anchetă. În general, bărbaţii au fost cei mai puţin probabil să-şi exprime regretul.
Aproximativ 6% dintre respondenţi au mărturisit că au băut anul acesta din cauza anxietăţii generate de COVID-19, 4% spun că au fost în stare de ebrietate pentru că nu au mai băut de ceva vreme şi în cele din urmă 2% au avut o beţie la o petrecere online.
Autorii raportului explică că anul acesta a fost „neobişnuit” şi că au vrut să „se concentreze asupra modului în care COVID-19 a schimbat comportamentul în consumul de droguri, în special în ceea ce priveşte alcoolul, canabisul şi cocaina”. Atenţie, însă, acest studiu nu este reprezentativ pentru întreaga populaţie mondială, eşantioanele provenind de la persoane cu obiceiuri de consum „semnificativ mai mari” decât media, se notează în raport.

Publicat în Mapamond

În fiecare an, „Reţeaua de Soluţii pentru Dezvoltare Durabilă” a Naţiunilor Unite publică „Raportul Fericirii Mondiale”, un clasament al ţărilor în care oamenii sunt cei mai fericiţi. Pentru acest studiu, şapte parametri sunt studiaţi în 156 de ţări: compasiune, libertate, generozitate, onestitate, sănătate, protecţie socială şi bună guvernare.

10. Australia, un adevărat El Dorado

Întinderile nesfârşite, peisajele naturale nealterate şi fauna unică din acest continent-ţară îi fac pe mulţi călători să viseze. Marile sale oraşe precum Sydney sau Melbourne atrag din ce în ce mai mulţi expatriaţi, care găsesc aici un adevărat El Dorado de cealaltă parte a lumii... şi este clar că au dreptate deoarece Australia intră pe locul 10 în clasamentul ţările în care locuitorii sunt cei mai fericiţi!

9. Suedia, dulceaţa scandinavă

Suedezii au una dintre cele mai bune speranţe de viaţă din Europa, precum şi unul dintre cele mai mari PIB pe cap de locuitor. Aceste două criterii importante le permit să fie număraţi printre cei mai fericiţi cetăţeni ai lumii. Influenţa capitalei, Stockholm, este de asemenea foarte mare. De exemplu, oraşul a fost votat prima capitală verde din Europa datorită numeroaselor sale iniţiative de mediu, cum ar fi reducerea emisiilor de CO2.

8. Noua Zeelandă, comoara Pacificului

Noua Zeelandă este una dintre cele mai bine conservate natural ţări din lume. Plajele cu nisip alb se confruntă cu munţi cu ninsori eterne şi păduri luxuriante, într-un cadru incredibil modelat de Pacific. Cine nu ar visa să-şi aducă valizele acolo? Cu atât mai mult cu cât Noua Zeelandă a urcat pe locul opt în clasamentul ţărilor în care trăim cel mai fericit!

7. Canada, adevăratul vis american

Este singura ţară din America care este în acest clasament. Cu un PIB clasat printre cele mai mari zece din lume, canadienii trăiesc o viaţă lungă şi fericită, deoarece speranţa lor de viaţă este printre cele mai bune. Canada, o ţară cu multe tradiţii, franceză sau engleză, are toate calităţile pentru a duce o viaţă senină, în inima naturii răsfăţate, şi aproape de oraşe mari care sunt foarte dinamice precum Vancouver sau Quebec.

6. Olanda, fericirea pe bicicletă

O politică deschisă şi tolerantă, oraşe ecologice în care este bine să călătoriţi cu bicicleta precum Maastricht, Rotterdam sau frumosul Amsterdam: aceasta este reţeta fericirii olandeze. În capitala Olandei se măsoară pulsul ţării, în timpul zilelor pedalând de-a lungul canalelor sau în serile ei frenetice. Şi nici măcar vremea capricioasă nu îi va împiedica pe olandezi să fie printre cei mai fericiţi din lume!

5. Elveţia, viaţa în verde

Având în vedere diferitele sale specialităţi, înţelegem rapid de ce Elveţia poate fi considerată ţara fericirii! Ciocolata, fondue şi gruyere acţionează zilnic asupra moralului. Mediul său contribuie şi la bunăstarea locuitorilor săi: oraşe la scară umană (Lausanne, Geneva...), păşunile montane, lacurile şi băile termale fac parte din decor. A trăi în Elveţia înseamnă a respira aer curat şi a deveni „verde” într-o ţară în care ecologia este una dintre priorităţi.

4. Islanda, în ţara fiordurilor

Frigul nu pare a fi o barieră în calea fericirii, deoarece islandezii sunt a patra cea mai fericită populaţie din lume! Tânără şi dinamică, Islanda atrage mulţi expatriaţi care vin să descopere Nordul Îndepărtat în fiecare an. 10% din insulă este acoperită cu gheaţă şi există cel mai mare gheţar din Europa: Vatnajökul. Mama Natura îşi deschide braţele aici şi peisajele ei, pe cât de spectaculoase, pe atât de neaşteptate, stau mărturie despre forţa elementelor sale.

3. Danemarca, ţara hygge-ului

Ştii ce este hygge? Acest mod de viaţă tipic danez este unul dintre principalele motive pentru fericirea locuitorilor. Foarte epicurieni, danezii cultivă zilnic arta de a se distra. Hygge este o stare de spirit bazată pe optimism, prietenie şi linişte. În cele mai reci zile ale anului, creează acasă un cocon dulce unde dulciurile, băuturile calde şi păturile ocupă un loc primordial. Şi asta este foarte hygge!

2. Norvegia, bunăstare de zi cu zi

Cum se explică această fericire care pare să-i anime pe norvegieni? Prosperitatea economică, desigur. Dar mai mult decât atât, tot sentimentul de siguranţa generală: securitatea socială aici este ireproşabilă, iar educaţia complet gratuită. Mai mult decât statul, natura chiar pare să-i convingă luminându-şi cerul cu aurora boreală sau cu soarele de la miezul nopţii.

1. Finlanda, un paradis nordic

Nu este deloc surprinzător că găsim o ţară nordică în vârful podiumului: Finlanda oferă linişte şi siguranţă locuitorilor săi. Se evidenţiază de restul naţiunilor din clasament, mai ales din punctul de vedere al fericirii imigranţilor care îşi consideră nivelul de trai la fel de bun ca cel al finlandezilor. Cu libertatea de exprimare respectată şi egalitatea între toţi locuitorii, Finlanda se impune anul acesta drept ţara fericirii!

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai  jos! ↓

Publicat în Mapamond

Mai multe vedete africane, între care cântăreaţa Angélique Kidjo şi muzicianul nigerian Davido, au cerut luni ţărilor bogate să doneze ''urgent'' doze de vaccinuri împotriva COVID -19 ţărilor africane, într-o scrisoare deschisă publicată de UNICEF, relatează AFP.
''Ţările bogate s-au angajat să doneze peste un miliard de vaccinuri anul acesta şi alte sute de milioane în 2022, precum şi să ajute Africa să producă şi să cumpere propriile vaccinuri. Acest lucru ne dă speranţă, dar majoritatea acestor promisiuni nu sunt respectate'', denunţă semnatarii acestei scrisori adresate reprezentanţilor G20.
''Africa nu poate aştepta. Avem nevoie de doze acum'', cer aceştia, adăugând că mai puţin de 4% din populaţia africană a fost vaccinată faţă de mai mult de 70% din populaţia unor ţări bogate.
''Această diferenţă este nedreaptă şi contraproductivă, îi lasă pe africani - şi întreaga lume - la mila virusului", adaugă ei, avertizând că acest lucru ar putea duce la apariţia unor "variante noi, mai periculoase".
Scrisoarea este semnată de ambasadoarea UNICEF şi cântăreaţa Angélique Kidjo, dar şi de cântăreţul nigerian Davido şi de muzicianul nigerian Femi Kuti.
Continentul african se luptă să obţină un număr suficient de doze din cauza restricţiilor la export impuse de unele ţări producătoare şi a priorităţii acordate de producători anumitor guverne cu care au semnat un acord.
Eşecul de a ridica bariera brevetelor privind vaccinurile anti-Covid pentru a permite ţărilor cu venituri mici să producă vaccinuri generice mai ieftine la nivel local a împiedicat, de asemenea, accesul la vaccinuri pe continent.
Ţările africane depind tot mai mult de donaţiile de surplusuri achiziţionate de cele mai bogate naţiuni.
Aproximativ trei sferturi din cele 77,5 milioane de doze promise Africii i-au fost donate, adică 57 de milioane, potrivit UNICEF.
În iunie, ţările G7 au promis să doneze sute de milioane de doze care, în cea mai mare parte, încă nu au ajuns pe continentul african. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Aproape două milioane de îngrijitori pentru copii şi asistenţi pentru educatori erau angajaţi în 2020, ca şi în 2019, în Uniunea Europeană, România aflându-se printre statele membre UE cu cel mai scăzut procent de astfel de îngrijitori în totalul populaţiei angajate, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Copilăria este stadiul în care educaţia poate avea cea mai eficientă influenţă asupra dezvoltării copiilor. Îngrijitorii pentru copii şi asistenţii pentru educatori sunt profesioniştii cheie în dezvoltarea copiilor, deoarece ei oferă îngrijire şi supraveghere pentru aceştia, inclusiv angajatul care lucrează zilnic în familii, babysitter, dădacă, persoana care îngrijeşte copii în afara orelor de şcoală, asistent al profesorului sau al educatorului.
În timp ce 93% din totalul îngrijitorilor pentru copii şi asistenţilor pentru educatori sunt femei, peste o treime (35%) sunt în grupele de vârstă 35-49 ani şi 50 şi peste, iar 31% au vârsta cuprinsă între 15 şi 34 de ani.
În 2020, procentul de îngrijitori pentru copii şi asistenţi pentru educatori din totalul populaţiei angajate era de 1% în Uniunea Europeană. Cel mai ridicat procent era în Danemarca (3,3%), Franţa şi Irlanda (ambele cu 2,3%) şi Portugalia (2,2%).
În contrast, 15 din cele 27 de state membre UE aveau 1% sau mai puţin din totalul populaţiei încadrate ca îngrijitori pentru copii şi asistenţi pentru educatori. Cel mai scăzut procent anul trecut se înregistra în Slovenia (0,1%; fiabilitate redusă a datelor), Italia (0,2%), România (0,3%) şi Grecia (0,4%). (sursa Agerpres)

Publicat în National

CNSU a publicat noua listă a ţărilor cu risc epidemiologic, pe coduri de culori – roşu, galben şi verde, în funcţie de incidenţa cazurilor de COVID-19. Sunt câteva schimbări importante în ceea ce priveşte ţările preferate de români ca destinaţie de vacanţă.

Astfel, în zona roşie au intrat, în urma creşterii cazurilor, Spania, Portugalia, Olanda, Andorra, Georgia şi Malaysia.

Grecia, o destinaţie turistică preferată de români, trece din zona verde în zona galbenă.

Tot în zona galbenă au fost trecute şi Uruguay, Paraguay, Luxemburg, Gibraltar, Kazahstan, Insulele Feroe şi Libia.

Cei care vin din zonele galbenă şi roşie trebuie să stea în carantină la intrarea în România. Persoanele care au trecut prin infecţia cu COVID-19, cele vaccinate şi cele care au test negativ sunt scutite de carantină.

De asemenea, scutirea de carantină este valabilă şi pentru copiii sub 3 ani, fără condiţii, şi pentru cei cu vârste între 3 şi 16 ani, dacă au un test COVID negativ.

În plus, sunt scutiţi de carantină cei care stau mai puţin de 3 zile pe teritoriul României.

Descarcă AICI lista ţărilor cu risc epidemiologic!

Ţările din zona roşie:
- Insulele Virgine Britanice
- Seychelles
- Jersey
- Cipru
- Mongolia
- Fiji
- Tunisia
- Namibia
- Columbia
- Marea Britanie
- Kuweit
- Argentina
- Cuba
- Africa de Sud
- Oman
- Spania
- Costa Rica
- Panama
- Suriname
- Andorra
- Georgia
- Portugalia
- Maldive
- Brazilia
- Malaysia
- Olanda
- Nepal
- India

Ţările din zona galbenă:
- Kârgâzstan
- Uruguay
- Paraguay
- Irak
- Gibraltar
- Emiratele Arabe Unite
- Iran
- Kazahstan
- Luxemburg
- Federaţia Rusa
- Botswana
- Saint Kitts și Nevis
- Chile
- Insulele Feroe
- Trinidad si Tobago
- Bolivia
- Insulele Virgine ale Statelor Unite
- Grecia
- Libia (sursa digi24.ro)

Publicat în Mapamond

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat, joi, lista statelor şi zonelor condiserate de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea. Grecia a fost inclusă pe listă, din cauza numărului mare de infectări.

Astfel, nu va fi instituită carantina pentru persoanele care sosesc în România din aceste zone dacă:
- au efectuat vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2, inclusiv cea de a 2-a doze şi au trecut cel puţin 10 zile de la data acesteia până la data intrării în România;
- au fost confirmate pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare intrării în ţară, fapt dovedit prin documente medicale (ex.: test RT-PCR pozitiv la data diagnosticului, bilet de externare din spital sau test care să dovedească prezenţa de anticorpi de tip IgG efectuat cu maxim 14 zile anterior intrării în ţară) şi au trecut cel puţin 14 zile de la data confirmării până la data intrării în ţară;
- rămân pe teritoriul naţional pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) şi prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării pe teritoriul naţional.

Între ţările incluse pe lista gablenă se numără şi Grecia

Lista cuprinde următoarele state: Uruguay, Bermuda, Curaçao, Cipru, Turcia, Bahrain, Suedia, Puerto Rico, Andorra, San Marino, Franţa, Croatia, Argentina, Polonia, Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Aruba, Estonia, Olanda, Slovenia, Seychelles, Bosnia si Herţegovina, Chile, Lituania, Iordania, Muntenegru, Bulgaria, Capul Verde, Kuweit, Cehia, Qatar, Liban, Brazilia, Ucraina, Kosovo, Belgia, Paraguay, Luxemburg, Columbia, Armenia, Austria, Letonia, Grecia, Mongolia, Iran, Liechtenstein, Peru, Italia, Oman, Maldive, Germania, Canada, Elveţia, Insulele, Bonaire, Saint Eustatius si Saba, Georgia, Azerbaidjan, Statele Unite ale Americii, Costa Rica şi Africa de Sud.

Publicat în National
Joi, 28 Mai 2015 00:00

Cele mai curate ţări ale lumii

Poluarea generată de monoxidul de carbon emanat de fabrici sau de automobile, reprezintă principala problemă a lumii. Efectul de seră este, la ora actuală, un mare pericol atât pentru oameni, cât şi pentru animale. Există, însă, ţări care au găsit soluţii pentru diminuarea poluării şi a efectului de seră. În top zece al celor mai curate ţări din lume, opt sunt din Europa.

 

1. Elveţia

Într-un top 10 al celor mai curate ţări din lume, realizat de Universitatea Yale, Elveţia, denumită şi "Raiul pe Pământ", ocupă primul loc, fiind cunoscută ca având cel mai curat aer, cea mai bună apă, dar şi cea mai bună calitate a vieţii.

 

2. Luxemburg

Al doilea loc în top este ocupat de Luxemburg, o ţară cu o populaţie de numai 540.000 de locuitori. Denumită şi "inima verde a Europei", Luxemburgul este considerată cea mai bogată ţară din Europa şi a doua din lume, având oraşe puternic industralizate, dar şi păşuni verzi întinse.

 

3: Australia

Cu o populaţie de 22,68 milioane de locuitori, Australia ocupă poziţia a treia în topul celor mai curate ţări ale lumii. Cu o politică conservatoare, pe modelul Marii Britanii, Australia ocupă şi locul zece în topul celor mai bogate ţări ale lumii, având drept motoare turismul, dar şi zăcămintele de cărbune.

 

4. Singapore

Pe locul patru în topul celor mai curate ţări ale lumii se situează Singapore, fiind şi o destinaţie turistică de top. În Singapore, mestecatul gumei este considerată infracţiune, iar peste tot în toaletele publice sunt amplasate stickere care îţi reamintesc să tragi apa şi să te speli pe mâini.

 

5. Cehia

Această ţară a intrat în topul mondial al curăţeniei pe locul cinci, pentru un mediu urban de viaţă şi curăţenie urbană.

* * *

Pe următoarele locuri în top au intrat Germania, Spania, Austria, Suedia şi Norvegia. 

Publicat în Mozaic