Santinela. Orele soldatului petrecute într-o singurătate ameninţătoare, prins între pericolul unui duşman invizibil şi asprimea regulamentelor. Amintirile serviciului militar obligatoriu îi aduc unui intelectual sensibil şi reflexiv ca Adi George Secară, motivaţia unui text dramatic, întruchipat pe scenă de doi tineri actori gălăţeni.
Sâmbătă seara, neţinând cont de frig şi zăpadă, spectatorii au făcut cunoştinţă cu primul spectacol din proiectul „4-3-2-1”, care va deveni festivalul de iarnă al dramaturgiei gălăţene, produs de Teatrul din Buzunar. Patru dramaturgi, trei regizori, două luni, un teatru (4-3-2-1), va contura identitatea culturală a Galaţiului, traseu de stimulare şi cunoaştere a valorilor contemporane, cu nimic mai prejos decât profilul de gen naţional şi internaţional.
„Santinela”, o tragi-comedie, cu accente existenţialiste şi absurde, a fost interpretată în premieră absolută, de tinerii actori Theodor Creţu şi Aurelian Gheorghe, în regia Isabelei Oancea.
După spectacol, doamna Felicia Cordoneanu a comentat: „Adi Secară rememorează în «Santinela» o secvenţă din realitatea apusă a stagiului militar obligatoriu şi suprapune acestui context o realitate interioară intensă a trei personaje abia schiţate în plan individual, însă foarte puternice la nivel simbolic: o «Sfântă Treime» lumească - Mutul (conştiinţa pură), santinela Nelu Adamache (conştiinţa alterată) şi locotenentul (conştiinţa ascunsă). Textul piesei este un monolog de întrebări şi răspunsuri, care oscilează între preocupările lumeşti şi cele profund existenţiale: sensul credinţei şi al existentei fără scop, moartea, libertatea”.
Andrei Velea, scriitor implicat şi el în proiectul „4-3-2-1”, apreciază că „un dramaturg la debut, un teatru independent, o trupă excelentă, de tineri, un proiect curajos - iată ingredientele care nasc, la Galaţi, o nouă generaţie de dramaturgi şi care educă gustul publicului pentru creaţiile locului”.

Galerie de imagini, disponibilă mai jos!

Publicat în Comunitate

Acriţa Sanda Toma a încetat din viaţă, sâmbătă, la vârsta de 88 de ani. Ea a fost considerată "unul dintre membrii cei mai importanţi ai familiei Teatrului de Comedie", notează hotnews.ro.

„Anunțăm cu regret încetarea din viață a actriței Sanda Toma, unul dintre membrii cei mai importanți ai familiei Teatrului de Comedie. (...) Cu fiecare om care ne părăsește se stinge o lume. Datoria noastră, a celor din teatru și a spectatorilor este aceea de a o reînvia cu fiecare amintire”, scrie Teatrul de Comedie pe pagina oficială de Facebook.

Screenshot 20221126 195328 Gallery

Născută la 27 octombrie 1934, la București, Sanda Toma a urmat Institutul Sfânta Maria din strada Pitarmoș și, ulterior, Liceul Gheorghe Lazăr. Apoi, după oscilări și căutări între Politehnică și Litere, Sanda Toma intră la Institutul de Teatru I.L. Caragiale, pe care îl absolvă, la clasa profesoarei Aura Buzescu.

Debutează în 1956 la Teatrul Național din Craiova, instituție în care va juca până în 1958, urmând să revină în București, ca actor angajat al Teatrului Național până în 1960.

În 1961, la invitația lui Radu Beligan, intră în echipa Teatrului de Comedie unde, până în 1994 va fi un model de profesionalism, de conduită și de calitate umană. După rolul Diana din spectacolul de inaugurare a teatrului, Celebrul 702, Sanda Toma face parte din distribuțiile tuturor spectacolelor de succes ale Comediei: Umbra de Evghenii Șvarț, Troilus și Cresida de W. Shakespeare, regia David Esrig; Casa inimilor sfărâmate de G.B. Shaw, regia Radu Penciulescu; Rinocerii de E. Ionesco, Cher Antoine de Jean Anouilh, O noapte furtunoasă de I.L Caragiale, Mutter Courage de B. Brecht, Trei Surori și Livada de vișini de A.P. Cehov - în regia lui Lucian Giurchescu, sau în Harold și Maude de Collin Higgins, regia Sanda Manu. Revine, în 2011, pentru rolul Celine din Învață-mă, Celine de Maria Pacome, regia Lucian Giurchescu.

La Teatrul Național din București a jucat în spectacole create de Sică Alexandrescu (Hangița de Goldonu, Titanic Vals de Tudor Mușatescu), Ion Finteșteanu (Tartuffe de Molière), Ion Cojar (Așteptând la arlechin de Noel Coward) și Alexandru Tocilescu (Comedie roșie de Constantin Turturică).

În spectacolele regizorului David Esrig, Sanda Toma a primit confirmarea timpurie dar și decisivă în teatru, prin elogiile aduse de însuși dramaturgul E. Ionesco cu prilejul reprezentației cu „Rinocerii” de la Teatrul Națiunilor din Paris. Nu au lipsit, desigur, elogiile celor mai importante reviste de specialitate din România și de peste hotare, iar definitoriu pentru arta actoricească a Sandei Toma rămâne titlul unui articol referitor la „Troilus și Cresida”, din revista pariziană „Arts”: O lecție de teatru venită din România” (Gilles Sandier, Arts, 24 mai, 1965).

Dumnezeu să o odihnească!

Publicat în Comunitate
Luni, 14 Noiembrie 2022 11:53

Lumea teatrului este în doliu!

Actorul Constantin Codrescu a murit în noaptea de duminică spre luni, a anunţat fiica acestuia.
"A murit actorul, a murit tata... Dumnezeu să îl ţină în dreapta Sa!!", a scris ea, pe Facebook.
"Acum, târziu în noapte, sau prea devreme în acest început trist de zi, am aflat cu mare mâhnire de plecarea ta, dragul meu artist de excepţie, Puiu Codrescu. M-am bucurat de prietenia noastră până în ultima zi a vieţii tale şi mi-e greu să cred ca te-am pierdut...", a scris şi Florin Piersic, pe pagina sa de socializare.
Constantin Codrescu, actor, regizor, scenograf, s-a născut la 5 septembrie 1931, la Huşi, judeţul Vaslui.
A absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti în 1951, remarcându-se încă de atunci ca unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei sale. Excelent profesor, a îndrumat generaţii de studenţi în cadrul învăţământului artistic superior, la IATC Bucureşti, la Institutul de teatru din Târgu Mureş (1976 - 1989), iar după 1989 la Universitatea Ecologică Bucureşti şi Universitatea ''Spiru Haret''.
Actor de mare profunzime, cu o voce caldă, inconfundabilă, are o carieră prolifică în teatru şi film. A creat roluri de o tipologie variată, din dramaturgia naţională şi universală, pe mai multe scene ale ţării, printre care Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Nottara, Teatrul Mic.
A dovedit şi o reală vocaţie de animator în teatrele al căror director a fost - Teatrul Municipal ''Maria Filotti'' din Brăila şi Teatrul din Sfântu Gheorghe sau ca regizor-instructor al teatrelor de amatori.
A interpretat numeroase roluri şi la teatrul radiofonic.

62302982

Regizor şi scenograf de o mare forţă sugestivă, sensibilitate şi imaginaţie creativă, a pus în scenă piese din dramaturgia naţională şi universală: ''Act Veneţian'' de Camil Petrescu (Teatrul de Stat Baia Mare), ''Valea cu fluturi'' de Iosif Naghiu şi ''Passacaglia'' de Titus Popovici (Teatrul Dramatic Braşov), ''Fraţii Karamazov'' de Dostoievski, ''Judecată în noapte'' de A. Vallejo, ''Pensiunea Doamnei Olimpia'' de I.D. Şerban (la Teatrul Naţional Târgu Mureş), ''Care este soţul meu'' de Somerset Maugham (Teatrul de Stat Galaţi), ''Cine eşti tu?'', ''Cititorul de contor'', ''Un pahar cu sifon'', de Paul Everac, ''Vara trecută la Ciulimsk'' de Vampilov, ''Lumea lui Cehov'' (Teatrul de Stat Sfântu Gheorghe), ''Moromeţii'' de Marin Preda (coregie), ''Roata'' de C. Ifrim, ''Preferam să mor de râs'' de N. Ionescu, ''Frumoşii marilor oraşe'' de Fănuş Neagu (coregie), ''Audienţă la consul'' de I. Brad, ''Moartea unui comis voiajor'' de Arthur Miller, ''Caragiale...fantasticul'' - o dramatizare după proza lui I.L. Caragiale, semnată de Constantin Codrescu şi Elena Roşu (la Teatrul ''Maria Filotti'' din Brăila), ''Adio copilărie'' de Rozov, ''Ruy Blas'' de Victor Hugo, ''Acuzarea apără'' de Ştefan Berciu (Teatrul Mic din Bucureşti), ''Martor şi Judecător'', de Ion Bălan, un spectacol inspirat din viaţa lui Panait Istrati (Teatrul ''Maria Filotti'' din Brăila).
În film a debutat cu rolul din "Nepoţii gornistului" (regia Dinu Negreanu, 1953) şi a continuat cu "Răsare soarele" (1954), de acelaşi regizor, apoi cu rolul Ghiţă din "La Moara cu noroc", filmul lui Victor Iliu selecţionat la Festivalul de la Cannes în 1957. Filmografia sa mai include titluri precum ''De-aş fi Arap Alb'' (regia Ion Popescu-Gopo, 1965), "Răscoala" (regia Mircea Mureşan, 1965), "Mihai Viteazul (regia Sergiu Nicolaescu, 1970), "Haiducii lui Şapte cai" (regia Dinu Cocea, 1970), "Zestrea domniţei Ralu" (regia Dinu Cocea, 1971), "Bietul Ioanide" (regia Dan Piţa, 1979), "Capcana mercenarilor" (regia Sergiu Nicolaescu, 1981), seria "Pistruiatul" ("Evadatul", "Ascunzişul", "Insurecţia" - regia Francisc Munteanu, 1986), ''Martori dispăruţi'' (regia Dan Mironescu, 1988), ''Lacrima cerului'' (regia Adrian Istrătescu Lener,1989), ''Terente - regele bălţilor'' (regia Andrei Blaier, 1995), 'Trenul vieţii' (regia Radu Mihăileanu, 1998), "Magnatul" (regia Şerban Marinescu, 2004).
În 2009 Constantin Codrescu şi-a lansat un roman autobiografic, în două volume - ''Pribeag prin viaţa mea''.
La 25 martie 2013, în cadrul celei de-a VII-a ediţii a Galei Premiilor Gopo, i-a fost decernat Premiul pentru Întreaga Activitate.
În 2007 a primit titlul de "Cetăţean de onoare" al municipiului Târgu Mureş. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Teatrul Dramatic „Fani Tardini” invită publicul la spectacolele programate la sfârşitul acestei săptămâni.
Astfel, vineri, 30 septembrie 2022, la ora 19:00, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” prezintă spectacolul UŞA E DESCHISĂ! de Andrei Velea, regia: Vlad Ajder, scenografia: Daniel Divrician. Spectacolul a avut premiera în februarie 2021.
În distribuţie, actriţa Petronela BUDA în rolul Femeii.
UŞA E DESCHISĂ! este o monodramă ce are la bază piesa „Păpuşa din podul bunicii” a scriitorului gălăţean Andrei Velea, inspirată de un caz real şi publicată în cartea de proză scurtă „Plaja de la Vadu” (Editura Brumar, 2013). În UŞA E DESCHISĂ!, o fostă studentă la Medicină condamnată pentru crimă cere îngăduinţă. Ea vrea să nască în libertate copilul pe care îl poartă în pântec. Pronunţarea sentinţei îi revine tacit spectatorului, ca un exerciţiu individual, intim, de a cântări cu mintea lucidă ceea ce sufletul a ales deja.
Spectacolul durează 60 de minute.
Apoi, sâmbătă, 1 octombrie 2022, la ora 19:00, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” prezintă spectacolul LISELOTTE ÎN MAI de Pozsgai Zsolt, regia: Cătălin Vasiliu, scenografia: Daniel Divrician. Spectacolul a avut premiera în iulie 2020.
În distribuţie, actriţa Oana PREDA (Liselotte) şi actorul Răzvan CLOPOŢEL (Karl, Ludwig, Henri, Roland, Nicolas, Man in Black).
Una dintre cele mai cunoscute piese ale dramaturgului Pozsgai Zsolt, LISELOTTE ÎN MAI abordează cu umor probleme cu care se confruntă femeile şi bărbaţii oriunde în lume, reuşind totodată să expună fragilitatea relaţiilor de iubire şi dramele oamenilor singuri.
Spectacolul durează 90 de minute.
Iar duminică, 2 octombrie 2022, la ora 19:00, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” prezintă spectacolul O NOAPTE FURTUNOASĂ de Ion Luca Caragiale, regia şi scenografia: conf.univ.dr. Radu Horghidan, asistenţă regie: asist.univ.drd. Oana Mogoş. Spectacolul de licenţă al Promoţiei 2022 a Facultăţii de Arte de la Galaţi, Clasa conf.univ.dr. Radu Horghidan, O NOAPTE FURTUNOASĂ este o coproducţie Universitatea „Dunărea de Jos” – Teatrul Dramatic „Fani Tardini” şi a avut premiera în ianuarie 2022.
În distribuţie, studenţii din Anul III al Facultăţii de Arte, sprijiniţi de cursanţii Programului de Masterat al aceleiaşi Facultăţi: Mihai PĂUN (Jupân Dumitrache), Laurenţiu BOBEICĂ (Nae Ipingescu), Adriana MITU (Veta), Dorina Iuliana NECULA (Ziţa), Ionuţ STRAT (Spiridon), Robert BÎCLEA (Chiriac) şi Nică BARGAN (Rică Venturiano).
Descrişi de îndrumătorii lor ca fiind „o generaţie plină de energie, plină de viaţă, plină de umor”, studenţii actori le împrumută personajelor din tinereţea, entuziasmul şi prospeţimea lor în această comedie despre dragoste oarbă, gelozie maladivă şi principii şubrede.
Spectacolul O NOAPTE FURTUNOASĂ durează 90 de minute.
Biletele la spectacole pot fi cumpărate online de pe bilete.fanitardini.ro sau de la Agenţia Teatrală din Domnească 59. Informaţii şi rezervări: 0758 049 850.
Programul de spectacole al Teatrului Dramatic „Fani Tardini” în luna septembrie poate fi consultat pe fanitardini.ro/program, potrivit unui comunicat al Dramaticului gălăţean.

Publicat în Comunitate

Teatrul Dramatic „Fani Tardini” invită publicul la spectacolele programate la sfârşitul acestei săptămâni.

Astfel, sâmbătă, 24 septembrie 2022, la ora 19:00, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” prezintă spectacolul SOACRA CU TREI NURORI după povestea cu acelaşi titlu a lui Ion Creangă, adaptarea şi regia: Dan Mirea, scenografia: Daniel Divrician, coregrafia: Elena Anghel. Spectacolul a avut premiera în iunie 2019. În distribuţie: Carmen ALBU (Aftimia), Svetlana FRIPTU (Maranda), Mihaela LECCA-GOREA (Anica), Aureliu BÂTCĂ (Constantin), Cristina UJA-NEAGU (Floarea), Vlad AJDER (Culai), Valeria TABAN (Agripina), Adelin ILIE (Gheorghiţă) şi Lică DĂNILĂ (Popa Leapşă). Instrumentişti: Tamara MANEA, Doru ROŞCA, Vasile SAVIN şi Ionuţ DONOSE. Povestea lui Creangă, adaptată pentru scenă şi montată cu meşteşug de regizorul Dan Mirea, un împătimit al umorului popular, ne oferă nestăvilite hohote de râs, dar şi şansa de a ne analiza şi înţelege ceva mai bine modelele de comportament moştenite, familia şi pe noi înşine. Spectacolul durează 105 minute.

Apoi, duminică, 25 septembrie 2022, la ora 19:00, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” prezintă spectacolul PASAGERII de Sam Bobrick, direcţia de scenă: conf.univ.dr. Florin Toma, scenografia: Daniel Divrician. Spectacolul este o co-producţie Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi şi a avut premiera în februarie 2021. În distribuţie, absolvenţii Facultăţii de Arte, Promoţia 2021: Ionuţ Strat (Walter, Mace), Denisa Onisie (Jane, Doamna cu plase), Mihai Păun (Howard, Fred, D-nul Wade), Alina Radu (Lorraine, Audrey), Laurenţiu Bobeică (Frank, Al, Bobby), Lavinia Eiler (Clara, Marsha), Doru Ciutacu (Şoferul de autobuz, Ernest), Mihaela Godorozea (D-na Evans, Laura) şi Bianca Totolici (June). PASAGERII este un spectacol substanţial, în două acte şi opt scene, de-a lungul cărora cei nouă actori interpretează nu mai puţin de 19 personaje. Eroii noştri, anonimi veritabili, se întâlnesc într-o staţie de autobuz oarecare din Statele Unite ale Americii. Întâlnirile lor împletesc o temă subtilă, dar profundă, care devine limpede abia în scena finală. Spectacolul durează 120 de minute.

! Biletele la spectacole pot fi cumpărate online de pe bilete.fanitardini.ro sau de la Agenţia Teatrală din Domnească 59. Informaţii şi rezervări: 0758 049 850. Programul de spectacole al Teatrului Dramatic „Fani Tardini” în luna septembrie poate fi consultat pe fanitardini.ro/program, se arată într-un comunicat al Dramaticului gălăţean.

Publicat în Comunitate

Teatrul Dramatic „Fani Tardini” invită publicul la spectacolele programate la sfârşitul acestei săptămâni. Astfel, sâmbătă, 17 septembrie 2022, la ora 19:00, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” prezintă spectacolul VÂNZĂTORII AMBULANŢI, o comedie de Murray Schisgal în regia lui Ciprian Braşoveanu (Debut) şi scenografia Elenei Neagu. Spectacolul a avut premiera în februarie 2021. În distribuţie, actorii Vlad Ajder (Elias Crapavarnishkes / Cornelius J. Hollingsworth al III-lea), Ciprian Braşoveanu (Shimmel Shitzman / Samuel P. Stone) şi Flavia Călin (Maggie Cutwell). Abia debarcaţi în Portul din New York, imigranţii Elias Crapavarnishkes şi Shimmel Shitzman îşi schimbă numele cu unele americane şi, deşi sunt bieţi vânzători ambulanţi, se visează deja regi ai comerţului cu banane, ba chiar şi directori de teatre care îi promit unei vânzătoare de flori că o vor ajuta să devină o mare actriţă. Spectacolul durează 70 de minute.
Apoi, duminică, 18 septembrie 2022, la ora 19:00, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galaţi prezintă spectacolul AFTER LOVE, o dramă de familie inspirată de filmul premiat „L'Économie du couple” (Franţa/Belgia, 2016), dramatizarea şi regia: Eugen Făt, scenografia: Daniel Divrician. Spectacolul a avut premiera în noiembrie 2021. În distribuţie: Cristina Uja Neagu (Maria), Aureliu Bâtcă (Andrei), Tamara Constantinescu (Mama Mariei), Dan Căpăţână (Bătrânul), Oana Preda (Agent imobiliar, Musafir), Mihaela Lecca-Gorea (Musafir), Alexandrina Maria Neagu (Ioana), Codrin Bâtcă (Ştefan) şi Jeana Lungu (Vocea judecătorului). Când spaţiul dintre ea şi el devine rece şi neprimitor mai există speranţa reconcilierii? Dar când sunt doi copii la mijloc? Nu toate poveştile se încheie la fel. Vizionează spectacolul AFTER LOVE şi află cum se încheie povestea pe care ţi-o spunem noi. Spectacolul durează 105 minute.
Biletele la spectacole pot fi cumpărate online de pe bilete.fanitardini.ro sau de la Agenţia Teatrală din Domnească 59. Programul de spectacole al Teatrului Dramatic „Fani Tardini” în luna septembrie poate fi consultat pe fanitardini.ro/program.

SHOWCASE PROIECT 9, amânat pentru 2023

Din motive obiective, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” este nevoit să amâne evenimentul SHOWCASE PROIECT 9, care era programat în perioada 16 – 18 septembrie 2022 la Galaţi. Teatrul a rambursat deja contravaloarea biletelor cumpărate pentru acest eveniment. SHOWCASE PROIECT 9 a fost reprogramat pentru începutul anului 2023.
SHOWCASE PROIECT 9 este un eveniment de prezentare a primelor trei spectacole produse de Teatrul Dramatic „Fani Tardini” în cadrul Proiect 9. Teatru Românesc Contemporan, şi anume: ... în ţara minunilor, creaţie colectivă, regia: Adi Iclenzan, scenografia: Mihai Păcurar, O REPETIŢIE MOLDOVENEASCĂ de Costache Caragiali, regia: Cristian Ban, scenografia: Andreea Săndulescu şi VRABIA, textul şi regia: Leta Popescu, scenografia: Bogdan Spătaru. Toate cele trei spectacole au fost produse în anul 2022. Proiect 9. Teatru Românesc Contemporan este un program artistic pe care Teatrul din Galaţi îl derulează în perioada 2021-2024 cu participarea regizorilor Cristian Ban, Adi Iclenzan şi Leta Popescu, informează reprezentanţii teatrului.

Publicat în Comunitate
Marți, 06 Septembrie 2022 16:48

Lumea teatrului este în doliu!

Actriţa Valeria Seciu a murit marţi, 6 septembrie, la vârsta de 83 de ani, anunţă UNITER, potrivit digi24.ro.
„Valeria Seciu (2 august 1939 - 6 septembrie 2022). Am aflat cu tristeţe că în dimineaţa zilei de 6 septembrie ne-a părăsit extraordinara actriţă de teatru, film, radio şi televiziune Valeria Seciu. Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească”, a transmis UNITER într-o postare pe Facebook.

a murit valeria seciu

Cine a fost Valeria Seciu

Actriţa Valeria Seciu s-a născut la Bucureşti, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" din Bucureşti (1964), la clasa lui A. Pop Marţian, avându-l ca asistent pe Octavian Cotescu, cel care avea să îi devină soţ.
În anul 1964 a debutat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti alături de Ion Caramitru, cu rolul Veronicăi Micle din dramatizarea "Eminescu", în regia lui Sică Alexandrescu. Pe această scenă a jucat în spectacole precum: "Eminescu" (1964), "Răzvan şi Vidra" şi "Apus de soare" (1967), "'Enigma Otiliei" (1968), "Idiotul" (1969), "Cui i-e frică de Virginia Wolf?" (1970), "Pisica în noaptea Anului Nou" şi "Jocul de-a vacanţa" (1971), "Richard al III-lea" (1976).
Din anul 1978 a a făcut parte din colectivul Teatrului Mic din Bucureşti, unde a susţinut o prestigioasă activitate. Aici s-a produs deplina sa maturizare artistică, la contactul cu regizoarea Cătălina Buzoianu şi în parteneriate legendare de scenă cu actorii Ştefan Iordache şi Gheorghe Visu.
Marile roluri din această perioadă au fost: "Să îmbrăcăm pe cei goi" de Luigi Pirandello (1978), "Maestrul şi Margareta" de M. Bulgakov (1980), "Nişte ţărani" de Dinu Săraru (1981), "Dama cu camelii" de AL. Dumas (1985). A mai jucat în: "Pescăruşul" de Cehov (1993), "Spirit" de Margaret Edson (2001), "Cum gândeşte Amy" de David Hare, (2005), "Furtuna" de William Shakespeare (2009), toate în regia Cătălinei Buzoianu, "Creatorul de teatru", de Thomas Bernard, regia Alexandru Dabija (2007).
La începutul anilor 1990, fără a părăsi scena Teatrului Mic, Valeria Seciu a înfiinţat şi condus Teatrul Levant, una dintre primele trupe independente de gen de după revoluţie. De numele Teatrului Levant este legată o altă colaborare importantă a actriţei cu regizoarea Cătălina Buzoianu, la spectacolul "Pelicanul", după August Strindberg (1994). Această piesă a fost montată într-un spaţiu neconvenţional, într-un depozit al Sălii Dalles.
În film a debutat în 1964, jucând în pelicula "Casa neterminată", regizată de Andrei Blaier. Deşi a deţinut peste 20 de roluri în filme, acestea nu i-au pus în valoare resursele de sensibilitate şi profunzime reliefate pe scenă. Din filmografia sa mai amintim: "Asediul" (1971), "Un august în flăcări" (1974), "Regăsire" (1977), "Clipa" (1979), "Ion - blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), "Lumini şi umbre" - serial TV (1979-1982), "Bună seara, Irina" (1980), "Dragostea şi revoluţia" (1983), "Adela" (1984), "Furtună în Pacific" (1985), conform volumului "1234 cineaşti români" (Ed. Ştiinţifică, 1996).
După anul 2000 a urcat mai rar pe scenă, dar, cu toate acestea, fiecare apariţie a reprezentat un succes de public şi de critică. În anul 2010 a apărut în filmul "Aurora", semnat de Cristi Puiu, şi a jucat la Teatrul Mic rolul principal în spectacolul "Doamna noastră din Pascagoula", după ultima piesă scrisă de Tennessee Williams, în regia lui Florin Fătulescu.
Bogata sa activitatea fost încununată de o serie de premii şi distincţii: Premiul UNITER 2002 pentru cea mai bună actriţă, cu rolul doamnei Bering, din spectacolul "Spirit", în regia Cătălinei Buzoianu (2004); Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România (1978), pentru rolul din filmul "Înainte de tăcere"; Premiul UNITER (2006) pentru rolul principal din piesa "Cum gândeşte Amy", în regia Cătălinei Buzoianu; Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER (2007); distincţia pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar pentru Gloucester din "Lear", regizat de Andrei Şerban, la Gala Premiilor UNITER (2009).
În 2014, artista şi-a anunţat retragerea de pe scena Teatrului Mic şi Teatrului Foarte Mic. Un an mai târziu, în 2015, a primit o stea pe Aleea Timpului din Capitală. Tot în 2015 a făcut parte din juriul Galei celei de-a XXIII-a ediţii a Galei Premiilor UNITER şi a primit decoraţia regală Nihil Sine Deo din parte principesei Margareta.
În anul 2016 s-a numărat printre laureaţii Premiilor Criticii oferite de Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru, pentru rolul Ranevskaia din spectacolul "Livada de vişini" de A. P. Cehov.
Pe lângă rolurile interpretate pe scenă sau ecran, a dat viaţă multor personaje la teatrul radiofonic.
Valeria Seciu a fost căsătorită cu actorul Octavian Cotescu, având împreună un băiat.

Publicat în National

Pe scena Teatrului Național de Operă și Operetă "Nae Leonard" din Galați, la finalul operei "Pescuitorii de perle" de George Bizet, protagoniștii rolurilor principale și-au unit destinele și în viața reală ca o continuare parcă a scenariului din piesă.

Protagoniștii operei "Pescuitorii de perle", Leila, interpretată de soprana Lorena Sanda, și Nadir, interpretat de tenorul Adrian Mărginean, trăiesc o poveste de dragoste pe insula Ceylon, o dragoste care cu greu este eliberată de principii religioase, gelozie, trădare și sinucidere. În final, cele două personaje rămân împreună, dar într-un viitor incert.

Viitorul avea să-l creeze viața reală, pentru că, la finalul piesei, cei doi artiști, în costumele Leilei și a lui Nadir, rămân pe scenă și spun "Da!" în fața ofițerului stării civile, Silviu Bacalum, directorul SPCLEP Galați, a nașilor Teodor Niță, directorul Teatrului Național de Operă și Operetă, și Silvia Niță, a colegilor și a spectatorilor.

La final, tot colectivul artistic și spectatorii au fost invitați în foaier la o cupă de șampanie. Surpriza continuării piesei în viața reală, prin căsătoria celor doi intrepreți, i-a lăsat fără cuvinte pe spectatori.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

Înfiinţat cu aproape 70 de ani în urmă, Teatrul de Păpuşi „Gulliver”, în ciuda vremurilor, s-a menţinut pe poziţii. Înfiinţat în 1952, este una dintre cele mai prestigioase instituţii de teatru pentru copii din România şi are în portofoliu numeroase premii şi distincţii.

Teatrul de Păpuşi „Gulliver” este promotorul unuia dintre cele mai importante festivaluri de animaţie din ţară, Festivalul Internaţional de Animaţie „Gulliver”, care a ajuns la ediţia a XXVI-a.

În prezent, repertoriul instituţiei culturale însumează peste 30 de spectacole interactive, cu o ofertă artostică ce se adresează şi tinerilor, nu doar copiilor. De altfel, nici spectacolele de teatru de păpuşi nu mai sunt ce au fost candva. Acum, spectacolele ţin pasul cu tehnicile moderne de animaţie, cu forme scenice abstracte şi complexe.

„În mod nejustificat, mai există încă o percepţie populară nerealistă şi nejustificată, conform căreia într-un teatru de păpuşi totul este minimalist, mânuirea este una clasică, la paravan, a unor păpuşi pe mână sau marionete cu sfori. În fapt, ceea ce se întâmplă acum pe scenă trece dincolo de mijloacele învechite ale teatrului de păpuşi, folosind tehnici de animaţie moderne, uneori poziţionându-se chiar la graniţa dintre teatru şi film. Astfel, denumirea de «teatru de păpuşi» nu reflectă realitatea de pe scenă şi limitează percepţia publicului faţă de spectacolele montate”, se arată în solicitarea instituţiei adresată Primăriei municipiului Galaţi, în subordinea căreia se află teatrul.

Pentru ca instituţia de cultură să îşi poată schimba titulatura, este necesar votul Consiliului Local Galaţi, care va avea pe ordinea de zi a următoarei şedinţe un proiect de hotărâre privind schimbarea denumirii din Teatrul de Păpuşi „Gulliver” în Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gulliver”.

Publicat în Eveniment

Sâmbătă, 11 decembrie 2021, scena Teatrului Muzical „Nae Leonard” era în ţinută de mare gală, orchestra asortată în culorile roşu şi negru (bărbaţii în costume negre şi bandane sau eşarfe roşii, doamnele fiind în rochii lungi roşii), iar fundalul din catifea stacojie. Această combinaţie de culori este simbolică pentru tango. Reprezentând pasiunea extremă, erosul dramatic şi intensitatea trăirii, după unele cercetari etimologice, termenul de tango fiind născut din cuvantul Shango, un zeu african al tunetului.
Spectacolul produs de teatrul gălăţean este o celebrare a centenarului Astor Piazzolla, poate cel mai celebru compozitor şi inovator al tangoului clasic, care s-a născut în Argentina în 1921. Cu origini italiene, Piazzolla a adus căldura mediteraneană peste ocean, deşi el şi-a trăit copilăria şi adolescenţa la New York, unde a dovedit aptitudini muzicale deosebite şi unde a devenit un virtuoz al unui instrument muzical numit bandoneon (acordeonul de tango), inventat în Germania şi adus în Argentina de emigranţi. Încă de la vârsta de 14 ani, micul Astor a devenit solist în trupa Gardel, cunoscut muzician al tangoului, colaborare de la care putea să i se tragă moartea. Bătranul Piazzolla i-a interzis lui Astor să meargă cu trupa, aceasta dovedindu-se salvator, pentru că trupa lui Gardel a pierit toată într-un accident de avion.
Crescând, Astor Piazzola a cucerit întreaga lume cu muzica sa, fascinantă şi inovatoare, combinând clasicul tango "argentine" cu jazz-ul şi muzica simfonică, în 1992, anul morţii sale, fiind denumit de criticul american Stephen Holden, „cel mai important compozitor de muzică tango din lume”. De-a lungul vieţii sale, se estimează că Piazzolla a scris aproximativ 3.000 de compoziţii originale şi a înregistrat alte 500.
Cu gândul şi sufletul la centenarul vestitului compozitor argentinian, violonistul Ioan Badea a pregătit un repertoriu de piese rearanjate pentru orchestră de coarde, incluzând titluri celebre ca Verano porteno, Libertango, Balada para un loco, Adios Nonino, Escualo şi Violent Tango. Piesele au fost interpretate de un ansamblu format din: Ioan Badea (vioara I), Mircea Sterian (vioara I), Daniela Petrea (vioara I), Marian Sava (vioara a II-a), Luiza Dobrea (vioara a II-a), Mircea Vicleanu (violă), Gianin Ciobotaru (violă), Tereza Gânju (violoncel), Daniel Mehedinţi (violoncel) şi Marian Păduraru (contrabas).
Muzica lor a adus o sonoritate nouă, cultă, instrumentele cu coarde temperând muzica picarească originală, păstrând drama, romantismul, fervoarea şi provocarea.
Orchestra a atacat cu mult rafinament ritmurile prin tempouri vii, contratimpi armonioşi, pizzicato virtuos, aranjamentele orchestrale şi conducerea muzicală fiind semnate de Ioan Badea.
Concertul a avut şi momente de dans, balerinii Alina Donţu, Florentina Ştefan, Oana Rusu-Manolea, Marius Bacalu, Bogdan Pârvu, Ionuţ Ţurlea dând o dinamică deosebită scenei, în coregrafia Gabrielei Gegea.
Cristina, o spectatoare, a declarat după spectacol, că iniţial a avut impresia că este un eveniment de nişă, dar puterea muzicii de „tango nuevo” a însufleţit întreaga sală a Teatrului Muzical indiferent de vârsta spectatorilor. În sală a fost şi Ioana Bulgaru, cunoscuta finalistă de la X Factor 2018, care împreună cu familia a ţinut să vadă acest concert eveniment.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Comunitate
Pagina 1 din 3