Teatrul „Alexandru Davila” din Piteşti participă prin Secţia de copii şi tineret ”Aşchiuţă” la Festivalul Internaţional de Teatru pentru copii şi tineret ”Cărăbuş”, ediţia a VII-a, în cadrul Zilelor municipiului Brăila, cu spectacolul ”Fata moşului şi fata babei”, regia artistică Toma Hogea. Reprezentaţiile spectacolului vor fi susţinute în aer liber în data de 12 august, la ora 18.30, în Parcul Monument, respectiv 13 august, la ora 11.30, în Gradina Publică din Brăila.
„Fata moşului şi fata babei” este un basm scris de Ion Creangă şi publicat în 1877. Această poveste este transpusă scenic de actorii-păpuşari, care aduc în faţa publicului o căutare iniţiatică a Binelui, întreprinsă de fata moşului, alungată de acasă de mama sa vitregă şi de fata acesteia. Întâlnirile simbolice cu căţeluşa bolnavă, cu părul, cuptorul, fântâna şi cu Sfânta Vineri sunt pline de învăţăminte legate de hărnicie, omenie, adevăr şi dreptate. Metaforele, actorii şi păpuşile, într-o inspirată sinteză regizorală, deschid larg poarta mitică spre cunoaştere, în atmosfera satului românesc autentic. Cei mici, dar şi cei mari, sunt poftiţi să păşească într-o lume în care Binele şi Răul îi pun deopotrivă la încercare, prin intermediul basmului clasic, rămas la fel de actual şi astăzi.

Teatrul Dramatic "Fani Tardini" încheie Stagiunea 2020 / 2021, sâmbătă și duminică, pe 24 și 25 iulie 2021, cu două reprezentații ale spectacolului MARELE PREMIU de Mimi Brănescu, regia Radu Nichifor, scenografia Daniel Divrician, o producție din anul 2020.

"De foarte puține ori în viață sau pe scenă ajungi să ai o discuție adevărată tu cu tine. Această piesă te lasă să faci asta. Am avut bucuria să mă întâlnesc cu un text bun, cu un scenograf bun și cu șase tineri actori pe care îi respect foarte mult", a declarat regizorul Radu Nichifor înainte de premiera din august 2020 a acestui spectacol.

MARELE PREMIU este o comedie care explorează relația cu sinele și granița fină dintre bine și rău într-o lume a relațiilor superficiale și a tentațiilor. Întâlnirea neașteptată dintre un bărbat așezat pe o bancă (Necocoțatul) și o femeie aflată pe ramurile unui copac din apropiere (Cocoțata) dă naștere unui dialog deopotrivă amuzant și straniu, ce trezește suspiciuni cu privire la identitatea enigmaticei Cocoțate. În fond, cine este ea: vocea conștiinței, îngerul păzitor sau diavolul care duce în ispită? Textul generos semnat de Mimi Brănescu a fost montat de regizorul Radu Nichifor cu trei distribuții paralele "Flavia Călin și Vlad Volf; Elena Ghinea și Ștefan Forir; Petronela Buda și Vlad Ajder", fiecare pereche de actori împrumutându-le celor două personaje nuanțe personale, precizează Teatrul într-un comunicat.

Cele două personaje din MARELE PREMIU, Cocoțata și Necocoțatul, sunt interpretate sâmbătă, 24 iulie 2021, de actorii Elena Ghinea și Ștefan Forir, iar duminică, 25 iulie 2021, de actorii Petronela Buda și Vlad Ajder. Reprezentațiile au loc în Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini" (publicul pe gradene), cu începere la ora 19:00. Spectacolul de sâmbătă durează 50 de minute, iar cel de duminică durează o oră. Biletele pot fi cumpărate de pe platforma online bilete.fanitardini.ro sau de la casa de bilete a Teatrului, din Domnească 59, se menționează în comunicatul citat.

De asemenea, Teatrul Dramatic "Fani Tardini" precizează că "oferă reprezentații în condiții de siguranță sanitară, în conformitate cu reglementările în vigoare: Sala de Spectacole este dezinfectată cu dispozitive certificate DEKRA, gradul de ocupare este de 70% din capacitatea normală, locurile sunt distanțate, iar triajul epidemiologic, purtarea măștii, dezinfectarea mâinilor și păstrarea distanței față de ceilalți sunt obligatorii pentru public și pentru personalul de sală".

Luminiţa Gheorghiu a murit duminică, la vârsta de 71 de ani. Actriţa, care a jucat roluri precum cel al „Catrinei“ din filmul „Moromeţii“, asistenta din „Moartea domnului Lăzărescu“ al lui Cristi Puiu şi a câştigat Ursul de Aur cu filmul „Poziţia Copilului“ (în 2013), suferea de mai mulţi ani de o maladie care a făcut-o să-şi restrângă apariţiile publice. Dumnezeu să o odihnească!

Prima premieră a anului 2021 la „Teatrul din Buzunar Galaţi” prezintă o piesă semnată de cunoscutul dramaturg italian Aldo Nicolaj, adaptată şi regizată de Dan Mirea.
„Fluturi, Fluturi” păstrează titlul original şi se referă vârtejul destinelor omeneşti, la un labirint în care viaţa fiecăruia este prinsă într-un vertij asemănător cu a unor fluturi în furtună. Personajele au o vulnerabilitate ascunsă după măşti diverse şi frică patologică de ratare. Memoria şi speranţele se deformează în permanenţă ca într-un labirint al oglizilor deformante, oscilând între păcat si mântuire.
Axul principal al piesei, Edda, interpretat de actriţa Isabela Oancea, este conectat de cele două „aripi” care ajută la zborul poveştii, în care apar şi doi actori tineri, absolvenţi ai Facultăţii de teatru gălăţene, Denisa Onisie şi Laurenţiu Bobeică. Maestrul Dan Mirea a mărturisit bucuria colaborării cu actorii, în descifrarea simbolisticii create de Aldo Nicolaj, acest autor pasionat de dialog. „Este o poveste cât o viaţă trăită şi o viaţă imaginată”, dezvăluie Isabela Oancea, în comunicatul de presă al teatrului. „Am încercat să creăm un spectacol în care întrebările şi răspunsurile vieţii apar ca o constantă pe parcursul întregii reprezentaţii”, spune  regizorul Dan Mirea.
Critica teatrală italiană a scris despre această piesă: „Un text încercat şi testat, tradus în peste zece limbi, un clasic reprezentat continuu cu mare succes în toată lumea... Scris pentru Paola Borboni, actriţă istorică a teatrului italian, în cel de-al cincizecilea an pe scenă, textul este un studiu profund al sufletului uman, precum şi un teren de testare şi un cal de lucru al actriţelor artistice mai mature”.
Echipa „Teatrului din Buzunar Galaţi” răspunde cu brio excelenţei cerute de autor şi a fost răsplatit cu multă emoţie şi multe aplauze de către spectatori. VEZI FOTO în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Autor Cornel GINGĂRAȘU

Începând din această săptămână, Teatrul de păpuşi "Gulliver" din Galaţi oferă mai multe spectacole publicului gălăţean. Astfel, pe lângă obişnuita întâlnire de duminică, de la ora 10:30, iubitorii de poveşti beneficiază de o nouă reprezentaţie sâmbătă, la aceeaşi oră.
„Noua formă a programului de spectacole de la Teatrul "Gulliver" începe cu piesa "Cei trei purceluşi", jucat pe data de 20 martie, zi ce marchează, totodată, Ziua Internaţională a Teatrului pentru Copii şi Tineret. Cu acest prilej, pe lângă tradiţionala reprezentaţie, toţi cei prezenţi se vor bucura de o întâlnire prelungită cu protagoniştii poveştii, marcată printr-o inedită şedinţă foto, unde cei mici vor putea interacţiona şi face poze cu personajele şi păpuşile preferate. Ziua de duminică, 21 martie, este dedicată explorării tainelor lumii şi aventurii cunoaşterii alături de "Elefănţelul curios", cea mai nouă producţie a teatrului. Aceasta va culmina, deopotrivă, cu întâlnirea în cadrul unei şedinţe foto cu actorii şi păpuşile din spectacol, ce impresionează prin expresivitate şi vivacitate. Astfel, teatrul aduce publicului gălăţean bucuria, culoarea şi entuziasmul jocului cu păpuşile chiar de Ziua Internaţională a Marionetei, sărbătorită, cu însufleţire, în întreaga lume“, se arată într-un comunicat al teatrului de păpuşi gălăţean.
Biletele pentru spectacole se pot achiziţiona online de pe site-ul teatrului. Preţul biletelor este de 12 lei pentru copii şi 15 lei pentru adulţi. Având în vedere contextul epidemiologic actual, conducerea Teatrului "Gulliver" reaminteşte spectatorilor că au fost întreprinse toate demersurile necesare şi au fost luate măsurile sanitare pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a tuturor reprezentaţiilor.

Un glumeţ spunea odată că „nimic mai fascinant decât munca; atunci când văd pe cineva muncind, pot să privesc ore în şir...”. Şi cu adevărat pasionant este să vezi artiştii la lucru, pictorii în faţa şevaletului, sculptorii cioplind sau actorii în timpul repetițiilor. Noi am avut privilegiul să asistăm la repetiţia generală a unui spectacol cu nume complicat: „Uluitoarele numere de singurătate ale lui Edward Gant“.

Pe scenă apar actorii, Cristian Gheorghe, Oana Mogoș, Ionuț Moldoveanu și Vlad Volf, trupă condusă regizoral de Dragoș Alexandru Mușoiu, scenografia fiind semnată de Andreea Simona Negrilă, iar coloana sonoră compusă de Eugen Dan Drăgoi. Sala mare a Teatrului Dramatic era deschisă numai pentru câţiva studenţi de la Facultatea de teatru veniţi să vadă profesioniștii la lucru.

Regizorul tehnic, Lică Dănila a declarat că este un spectacol "chinuit", adică în jargonul oamenilor de teatru, un montaj cu recuzită deosebită și complexă, atunci când au jucat la Teatrul Bulandra din Bucureşti, gazdele fiind obligate la modificări ale spaţiului pentru a permite evoluţia scenografică. Cerându-i o părere personală despre piesa scrisă de dramaturgul scoţian Anthony Nielsen, domnul Lică Danilă a spus că „este ca un vin bun, îţi place, dar te şi ameţeste“.

Anthony Nielsen, cel care şi-a început cariera cu o exmatriculare pentru indisciplină de la Colegiul regal de artă, a clădit piesa de teatru pe un manuscris din 1881, făurind un text îndrăzneț și plin de compasiune. „Uluitoarele numere de singurătate ale lui Edward Gant“ reprezintă o explorare ciudată și frumoasă a performanței și a interpreților, a tristeții, a mortalității și a mirării. Aici ne reaminteşte de un puternic curent popular din secolul trecut care a continuat până prin anii ’70, adica "the freak show", spectacolul "curiozităţilor umane", cu trupe itinerante care prezentau exponate umane diforme, groteşti, unice, în definitiv, o lume tristă şi solitară.

Edward Gant își trage inspirația din teatrul victorian cu pasiunea pentru intensificare, manifestări de emoție, dragoste de iluzie și pantomimă, o distracție in spectacolul ciudat. Şi totuşi autorul deturnează umorul ciudat spre un final umanist-tragic, în căutarea iubirii și respingerea vieţii fără emoţii. Textul a propulsat un spectacol pe care dramaticul gălăţean îl încadrează magistral într-o poveste plină de realism magic şi comedie neagră. Cei patru actori trec prin game complexe de interpretare: Cristian Gheorghe este "showman"-ul, poet, soldat, explorator al sufletelor, Ionuţ Moldoveanu, îndrăgostit naiv sau ipocrit, Oana Mogoş, tandră şi sensibilă, iar Vlad Volf, argonaut ditirambic.

Autor Cornel Gingărașu

VEZI FOTO în Galeria de imagini de mai jos! ↓↓↓

Martie 2021 readuce pe scena Teatrului de păpuşi „Gulliver“ un spectacol excelent, o adevărată superproducţie. „Pasărea măiastră“ este un „mixtum compositum“, în care colectivul teatrului gălăţean colaboreaza cu regizorul Ştefan Lupu, de la Teatrul Mic din Bucuresti, muzicianul Mihai Dobre de la trupa de muzică electronică „Șuie Paparude“, efectele digitale oferite de Hybrid Lab.

A rezultat o versiune post-modernistă, inspirată de basmul lui Petre Ispirescu, sub forma unui colaj de scene extrem de dinamice, dialoguri spumoase, muzică, dans şi multe momente comice, pentru ca totuşi să un uităm, este un teatru care se adresează in primul rând copiilor. Spectatorii mici vor fi încântaţi de viziunea ludică, presarată din plin de tâlcul arhaic al basmului românesc, binele şi iubirea fiind victorioase la sfârşitul unui lung şir de peripeţii, cu regi, prinţi, un vulpoi şmecher şi o graţioasă pasăre măiastră.

În acelasi timp, spectacolul aduce în actualitate acest mit strămoşesc. În mitologia românească, „Pasărea Măiastră“ este considerată regina păsărilor, mesagera zânelor. Ca orice fiinţa supranaturală înzestrată cu puteri magice, este destul de scumpă la vedere, frumuseţea ei unică şi lumina celestă pe care o răspândeşte încântând doar privirea celor cu adevărat privilegiaţi. Despre cântecul ei, care nu răsună decât în singurătate, se spune că ar întineri orice ascultător. Pasărea Măiastră, pasăre justiţiară, posedând o putere magică inepuizabilă, aparţine fantasticului, trăind izolat şi neexpunându-şi splendidul penaj multicolor decât foarte rar.

Echipa de actori care aduce pe scena acest spectacol revigorant este formată din Adina Ariton, Elena Anghel, Ciprian Braşoveanu, Andrei Ciugulea, Gina Geru, Elena Marin, Nicoleta Miru, Ramona Păuc, Eduard Şişu, Valeria Taban, Cosmin Cosma şi Vlad Volf.

Autor Cornel Gingăraşu

Vezi FOTO în Galeria de imagini de mai jos! ↓↓↓

Doi clasici "grei" ai literaturii universale ajung în acest weekend în atenţia gălăţenilor iubitori de teatru. William Shakespeare şi I.L.Caragiale revin în sala mare a Teatrului Dramatic „Fani Tardini” prin cele două piese puse în scenă de alţi doi artişti de valoare, de această data ai teatrului românesc, regizorii Ion Sapdaru - cu superba comedie "Îmblânzirea scorpiei" şi Adi Carauleanu - cu drama în doua acte "Năpasta". Actorii gălăţeni invită gălăţenii să vină la teatru atât sâmbătă, la o porţie consistentă de "râs în hohote", la piesa shakesperiană unde, parcă, aproape toată generaţia tânără a teatrului gălăţean s-a înscris pe generic, dar şi duminică, la opera dramaturgului român. Ambele spectacole se vor juca de la ora 19.00, în sala mare a Teatrului Dramatic. 

Românii au alocat 4,5% din cheltuielile lor pentru recreere şi cultură, cei mai mulţi spectatori fiind înregistraţi, în anul 2014, la teatre, unde au mers 2,157 milioane de persoane (34,6%), în scădere cu 4,7%, respectiv cu 107.000 spectatori mai puţini faţă de anul precedent, relevă datele dintr-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS), transmisă la solicitarea AGERPRES.

Pe locul al doilea s-au aflat spectacolele susţinute de ansamblurile artistice, trupele de dans şi de divertisment, unde s-au înregistrat 2,123 milioane de spectatori (34%), în scădere cu 5,8%, respectiv cu 130.000 spectatori mai puţini faţă de anul 2013.

Spectacolele filarmonicilor şi orchestrelor simfonice au atras 6,6% din totalul de 6,237 milioane spectatori, în timp ce spectacolele de operă au fost vizionate de 386.000 de persoane (6,2%), iar la circ au ajuns, anul trecut, 83.000 de spectatori.

Conform publicaţiei INS, cheltuielile de recreere şi cultură au reprezentat, în 2014, 4,5% din consumul gospodăriilor.

De asemenea, anul trecut, din totalul reprezentaţiilor susţinute de instituţiile şi companiile de spectacole, 86,9% (18.052 reprezentaţii) au fost în limba română, 11,3% (2.353 reprezentaţii) în limba maghiară, 0,9% (194 reprezentaţii) în limba germană, 0,7% (147 reprezentaţii) în limba idiş şi 0,2% (40 de reprezentaţii) în alte limbi.

La teatrele dramatice s-au desfăşurat cele mai multe reprezentaţii — 46,4% (9.649). Din totalul spectacolelor susţinute de teatrele dramatice, 81,9% (7.902 reprezentaţii) au fost în limba română, 15,2% (1.465) în limba maghiară, 1,4% (135) în limba germană şi 1,5% (147) au fost în limba idiş. Un număr important de reprezentaţii în limbile minorităţilor naţionale s-au susţinut la teatrele de animaţie, unde 429 de reprezentaţii (10,7%) s-au susţinut în limba maghiară şi 35 în limba germană.

Numărul spectatorilor la instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte care a revenit la mia de locuitori a fost de 313.

Reţeaua instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte a cuprins, în anul 2014, un număr de 242 de unităţi, din care 167 unităţi de bază şi 75 secţii şi filiale. La nivelul unităţilor de bază, instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte au fost reprezentate de 61 de teatre dramatice, 28 de centre culturale, 22 de ansambluri artistice, trupe de dans şi de divertisment, 20 de filarmonici şi orchestre simfonice, 15 de teatre de animaţie, nouă opere, cinci coruri, patru orchestre populare, două teatre muzicale, de estradă şi de operetă şi un circ.