Gheţarii din Munţii Alpi devin tot mai instabili şi mai periculoşi pe măsură ce temperaturile în creştere, asociate schimbărilor climatice, trezesc din somn aceste pături de gheaţă considerate mult timp inactive şi aproape fosilizate, informează Reuters.
Italia se confruntă cu un val timpuriu de căldură, iar atenţia opiniei publice s-a concentrat până acum asupra impactului produs de secetă asupra culturilor agricole din Valea fluviului Po, o regiune deosebit de fertilă.
Însă puţin mai la nord, Munţii Dolomiţi, o tragedie s-a produs recent, atunci când un gheţar s-a prăbuşit pe muntele Marmolada, care, cu înălţimea sa de 3.343 de metri, este cel mai înalt pisc montan din acea regiune, ucigând cel puţin şapte persoane, potrivit celui mai recent bilanţ publicat de autorităţile italiene, citat de DPA.
"Această vară din 2022 riscă să devină furtuna perfectă pentru gheţari", a declarat Giovanni Baccolo, un cercetător specializat în analize de mediu şi profesor de glaciologie la Universitatea Milano-Bicocca, menţionând totodată absenţa zăpezii din timpul iernii şi începutul deosebit de fierbinte al verii din acest an.
"Nimeni nu ar fi putut să se aştepte ca un gheţar precum cel de pe Marmolada să reacţioneze în acest fel. Este un fel de fosilă climatologică, iar gheţarii precum cel de pe Marmolada sunt consideraţi 'placizi', ne aşteptam ca ei doar să se retragă", a adăugat cercetătorul italian.
Temperaturile de pe vârful Marmolada, situate de obicei în jurul punctului de îngheţ pe timpul verii, au ajuns recent la valoarea de 10 grade Celsius, a anunţat Luca Zaia, guvernatorul provinciei Veneto.
O uriaşă masă de gheaţă s-a prăbuşit în apropiere de Punta Rocca, pe o rută folosită de obicei de pasionaţii de drumeţii montane pentru a ajunge în vârful piscului Marmolada, au dezvăluit membrii unei echipe de salvamontişti din Munţii Alpi.
"Gheţarii de mare altitudine, precum Marmolada, sunt adeseori abrupţi şi se bazează pe temperaturi scăzute, sub pragul de zero grade Celsius, pentru a rămâne stabili", a declarat Poul Christoffersen, profesor de glaciologie la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.
"Însă schimbările climatice înseamnă tot mai multă apă provenită din topirea gheţii, care eliberează o căldură ce încălzeşte gheaţa (formată dacă apa îngheaţă din nou) sau chiar mai rău decât asta: ridică gheţarul de pe roca aflată la baza lui şi provoacă o prăbuşire bruscă şi de neoprit", a adăugat el.
Profesorul Baccolo spune că pasionaţii de drumeţii care se îndreaptă spre regiunile montane pentru a scăpa de căldura verii ar trebui să fie atenţi în legătură cu zonele spre care se aventurează.
"Îi invit pe cei care merg spre regiuni montane înalte în această vară să dea dovadă de mai multă precauţie. Problema este că s-ar putea să nu mai fie suficient să 'citeşti' semnele unui gheţar aşa cum puteau fi ele interpretate până acum", a adăugat cercetătorul italian. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Un val de căldură fără precedent s-a produs în Antarctica, în acest weekend, în unele locuri fiind -10 grade, într-o perioada a anului când ar fi trebuit să fie -50 C. Şi în regiunea Polului Nord temperaturile au fost cu 30 de grade C peste normal acum câteva zile.

În Antarctica începe toamna, ziua este tot mai scurtă şi ar trebui să fie foarte frig, dar pentru câteva zile a fost extrem de cald pentru standardele de acolo. La staţia rusească de cercetare Vostok, unde maximele perioadei ar trebui să fie de -53 C, au fost vineri -17,7 C. Vostok este locul din lume unde s-a înregistrat cea ma scăzută temperatură: -89,2 C, în 1983, informează Hotnews.

Căldura neobişnuită a atins partea de est a uriaşului continent de gheaţă. La staţia franco-italiană de cercetare Concordia au fost -12,2 C, în timp ce media lunii martie este -49 C. Au fost şi locuri din Antarctica unde s-au înregistrat temperaturi pozitive şi a şi plouat, într-o perioadă a anului când ar fi trebuit să fie ger serios de -35 -25 C.

În unele locuri aceste extreme de temperatură s-au menţinut pentru trei zile, iar climatologii ar fi spus că aşa ceva este imposibil pentru cele mai reci locuri din lume.

Deşi vorbim despre temperaturi scăzute dacă le comparăm cu cele de la noi, extremele din Antarctica au fost aduse de un uriaş ”dom de căldură” care s-a poziţionat peste o parte semnificativă a continentului şi nu a mai permis umezelii să evadeze.

Şi în cealaltă zone rece uriaşă a planetei, la nord, temperaturile au fost miercuri şi joi cu peste 30 de grade mai ridicate faţă de medie, astfel că au fost temperaturi pozitive în regiunea Polului Nord.

Astfel de valuri de căldură la poli arată că sistemele climatice sunt uneori dereglate şi imprevizibile. Spre comparaţie, dacă ar fi ca în România să fie acum temperaturi cu 30 de grade peste normal ar însemna să avem la Calafat, spre exemplu, mai mult de +40 C, notează Hotnews.

Publicat în Mapamond

Oamenii de ştiinţă avertizează că până la sfârşitul acestui secol, temperaturile ar putea ajunge la cote insuportabile pentru organismul uman, în unele regiuni din Golful Persic. Potrivit studiului, publicat în revista Nature Climate Change, unele părţi din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Bahrain vor Avertisment al oamenilofi expuse unor combinaţii de temperatură şi umiditate care vor face ca valul de căldură ce a lovit Europa în 2003 să pară "o zi răcoroasă", scrie The Independent.

În 2003, peste 70 de mii de oameni au murit în 16 ţări europene, din cauza temperaturilor caniculare. Multe victime erau în vârstă sau sufereau de boli cronice, locuiau singure, în cămine sau spitale. Tragedia a impus în mai multe state modificări ale legislaţiei privind situaţiile de urgenţă.

Simularea computerizată indică faptul că până în anul 2100, zona Golfului va fi lovită de valuri de căldură nemaiîntâlnite în istoria omenirii.

Raportul temperatură-umiditate va face ca oamenii să resimtă o temperatură de 74 până la 77 de grade Celsius, pentru cel puţin şase ore pe zi. Va fi atât de cald, încât corpul uman va fi incapabil să mai producă transpiraţie, pentru a se răcori, lucru ce se va dovedi extrem de periculos până şi pentru cele mai sănătoase persoane.

Unul dintre autorii studiului, profesorul Elfatih Eltahir, de la celebrul MIT (Institutul Tehnologic din Massachusetts), afirmă  că cel mai mult vor avea de suferit persoanele care lucrează în aer liber şi cele care nu au un aparat de aer condiţionat acasă ori la birou. Regiuni dezvoltate precum Abu Dhabi, Dubai sau Doha nu ar trebui să aibă însă probleme. Astfel de valuri extreme de caniculă nu se vor înregistra zilnic, ci în medie odată la zece ani, până la finalul secolului şi vor provoca victime în masă. Asemenea evenimente dramatice ar putea avea un impact asupra populaţiilor din zona Golfului, provocând valuri de "refugiaţi climatici".

Publicat în Mozaic