Bursele europene s-au prăbuşit luni, 24 ianuarie 2022, în timp ce investitorii se pregăteau pentru următoarea reuniune a Rezervei Federale din SUA (Fed) săptămâna aceasta şi urmăreau evoluţiile din Ucraina, pe măsură ce tensiunile cu Rusia escaladează, potrivit CNBC.
Indicele paneuropean Stoxx 600 a scăzut cu 3,6%, atât acţiunile tehnologice, cât şi cele din turism şi agrement scăzând cu câte 5,2%, pe măsură ce toate sectoarele şi bursele majore au trecut în teritoriu negativ.
Pieţele europene au urmat scăderilor din Asia-Pacific, în timp ce investitorii au reacţionat la tensiunile crescute dintre Ucraina şi Rusia şi aşteptau reuniunea de politică monetară a Rezervei Federale din SUA.
Comitetul Federal pentru Piaţa Deschisă urmează să se întrunească marţi şi miercuri pentru a decide asupra următorilor paşi pentru politica monetară a SUA.
Creşterea inflaţiei este o preocupare majoră pentru banca centrală a Statelor Unite, iar investitorii vor asculta cu atenţie pentru a afla cât de îngrijorată este de fapt Fed – preşedintele Jerome Powell urmează să informeze presa miercuri după-amiază, ora locală, după ce FOMC îşi va emite declaraţia.
Între timp, pieţele ar putea fi zdruncinate de îngrijorarea că ar putea exista un conflict militar iminent între Ucraina şi Rusia.
Departamentul de Stat al SUA a recomandat duminică ca toţi cetăţenii americani din Ucraina să părăsească ţara imediat, invocând acumularea extraordinară de armată a Rusiei la graniţă.
Datele de luni au arătat că redresarea economică a zonei euro a continuat să se chinuie în ianuarie, deoarece varianta omicron de Covid-19 a condus la reînnoirea măsurilor de izolare care au afectat activitatea.

Publicat în Economie
Sâmbătă, 22 Ianuarie 2022 21:55

NATO începe supravegherea aeriană în Bulgaria

Spania şi Ţările de Jos şi-au preluat sâmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria, pe fondul creşterii tensiunilor regionale şi a temerilor aliaţilor occidentali legate de o eventuală invazie militară rusă în Ucraina, transmite dpa.

Cele două ţări occidentale menţionate vor trimite avioane de vânătoare în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană în Bulgaria, stat membru al NATO şi riveran Mării Negre.

Ministrul apărării bulgar Stefan Ianev a explicat că rotaţia forţelor spaniole este avută în vedere pentru luni de guvernul bulgar, iar cea a forţelor armate olandeze este planificată pentru aprilie-mai. ''Este vorba despre o rotaţie de cinci până la şapte avioane, în primul caz, şi două avioane, în celălalt caz, întrucât acestea sunt avioane din a patra şi a cincea generaţie, pe care Bulgaria nu le are. Contingentul spaniol va participa cu avioane Eurofighter Typhoon, iar contingentul olandez va zbura cu F-35. Întrucât Bulgaria nu dispune de acest tip de echipamente şi capacităţi, solidaritatea ţărilor NATO conduce la utilizarea de capacităţi comune, acolo unde este posibil şi în concordanţă cu dorinţele şi deciziile ţărilor respective'', a menţionat ministrul apărării bulgar.

Pe de altă parte, Ianev s-a referit la o declaraţie recentă a Rusiei, care a cerut SUA şi NATO garanţii că Alianţa nu se va mai extinde către Est şi retragerea trupelor şi a echipamentelor militare desfăşurate în statele care au aderat la NATO după 1997. El a spus că cetăţenii bulgari nu trebuie să creadă că cineva a ''arătat cu degetul'' în mod special spre Bulgaria. Acest tip de declaraţie este făcută periodic. Nu cred că ar trebui să fim atât de sensibili când cineva vorbeşte despre noi - a afirmat demnitarul bulgar.

Preşedintele bulgar Rumen Radev a descris insistenţa Moscovei cu privire la o retragere a trupelor NATO din Bulgaria drept ''inacceptabilă şi fără sens''. ''Ţara noastră nu acceptă cereri tranşante din partea nimănui'', a subliniat Radev.

Bulgaria are un acord cu SUA pentru a primi într-o bază de antrenament 2.500 de soldaţi, cu un maxim de 5.000 în perioadele de rotaţie a personalului. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Experţii în securitate sunt de părere că Chişinăul trebuie să fie pregătit de o eventuală invazie a armatei ruse în Ucraina, lucru care va afecta nemijlocit Republica Moldova. Această posibilitate a apărut ca urmare a faptului că militarii ruşi au organizat exerciţii şi aplicaţii cu lansatoare de grenade, în regiunea transnistreană, potrivit unui anunţ făcut de Ministerul rus al Apărării. Între timp, autorităţile de la Kiev trag un semnal de alarmă privind noi ameninţări la adresa securităţii Ucrainei venite din stânga Nistrului, transmite Ştiri.md citând TVR Moldova.

Săptămâna trecut, pe site-ul guvernamental de la Moscova a fost publica un articol, în care se spunea că: "Militarii au tras din lansatoare de grenade asupra unor ţinte care imitau infanteria şi vehiculele blindate ale inamicului. Au fost utilizate grenade antitanc RPG-7 şi lansatoare de grenade automate AGS-17. (...) În timpul exerciţiilor, s-a acordat o atenţie deosebită utilizării fortificaţiilor de apărare împotriva atacurilor avioanelor şi elicopterelor unui inamic simulat".

Analiştii spun că aceste exerciţii sunt strâns legate cu tensiunile dintre Rusia şi Ucraina din ultima vreme, care par să fie din ce în ce mai mari.

"Chişinăul trebuie să se pregătească ca, în într-un moment, ar putea să devină teatru de război, pe teritoriul Republicii Moldova. Cel puţin în acea parte care se referă la Transnistria. Dacă în Ucraina se va începe o intervenţie militară rusă de proporţii, este foarte probabil că Republica Moldova nu va putea rămâne la o parte şi va fi afectată nemijlocit", a declarat analistul politic Anatol Ţăranu.

TVR Moldova a solicitat de câteva zile serviciului de presă al Biroului Politici de Reintegrare să comenteze situaţia, însă până acum nu a primit vreun răspuns.

Publicat în Mapamond

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că săptămâna viitoare va fi convocată o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru a discuta despre situaţia din zona Mării Negre. "Voi convoca pe săptămâna viitoare o şedinţă a CSAT dedicată special acestei zone de tensiune din Marea Neagră şi acumulării de trupe pe graniţa de est a Ucrainei. Nu vreau să intru în foarte multe detalii de tip militar, dar vreau să îi asigur pe români că noi suntem pe fază", a declarat joi şeful statului.

El a catalogat situaţia din zonă "îngrijorătoare". "Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre cu accent special pe zona de graniţă de est a Ucrainei. Noi urmărim cu foarte mare atenţie aceste lucruri. Să nu îşi imagineze cineva că noi stăm şi aşteptăm informaţii de la alţii. Noi dăm informaţii altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă. Am avut mai multe discuţii cu ministrul Apărării şi cu alţi conducători de servicii specializate, cunoaştem foarte bine situaţia din teren şi tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult. Suntem extrem de îngrijoraţi. Însă situaţia este una care trebuie extrem de atent evaluată, nu doar militar şi securitar, ci şi diplomatic. Şi acest lucru îl facem", a precizat preşedintele Klaus Iohannis citat de Agerpres.

Publicat în National