„Am făcut liceul, am dat bac-ul, l-am luat, apoi am intrat în şomaj... Când am văzut că nu-mi găsesc de muncă, am făcut mai multe cursuri de specializare pe diverse domenii. În total am făcut vreo cinci cursuri, de coafură, frizerie, cofetar, patiser... Am dat bani să fac aceste cursuri, stau la Tudor Vladimirescu, am făcut naveta, am plătit la maxi–taxi, ce să zic... Faptul că locuiesc la ţară cred că este un dezavantaj”, spune Elena, o gălăţeancă ce încă mai speră să se angajeze, că doar nu a făcut degeaba atâtea cursuri de calificare! Totuşi, sunt şi altfel de cursanţi, mai norocoşi, care au primit subvenţii pentru a se califica într-un anumit domeniu, banii provenind din bugetul proiectelor europene derulate în ultmii doi ani de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Galaţi. Cu toate acestea, în timp ce bugetul celor două proiecte depăşeşte 7 miloane de lei, rezultatele nu sunt pe măsură – din totalul celor aproximatv 900 de persoane care au urmat cursuri de calificare profesonală, până acum nu s-au angajat decât... 46.
Vorbim despre cele două proiecte europene derulate de AJOFM Galaţi în 2014 şi 2015 - CIFA - RURAL-C.I.F.C.A şi PERFORM -, proiecte în valoare de nu mai puţin de 7 milioane de lei, bani din care s-au plătit şi subvenţiile pentru cursanţi, căci pentru stimularea şi implicarea acestora, proiectele au prevăzut şi acordarea unor subvenţii lunare semnificative. Cum majoritatea cursanţilor provine din mediul rural, fiind vorba despre persoane care trăiesc, de obicei, din venitul minim garantat, un venit lunar suplimentar care în unele cazuri a însemnat dublarea sau triplarea venitului obişnuit a fost un argument puternic pentru ca beneficiarii proiectelor să nu absenteze de la cursurile de formare profesională. Pe de altă parte, însă, finalitatea acestor cursuri pare a fi zero, dacă raportăm numărul mare de cursanţi la numărul infim al celor care s-au şi angajat, după finalizarea cursurilor.
Astfel, în cadrul proiectului CIFA - RURAL-C.I.F.C.A (1,83 milioane lei, valoarea proiectului), derulat de AJOFM Galaţi în perioada 2012-2015, au fost informate şi consiliate 710 persoane, din care circa 400 au participat la cursuri de formare profesională pe diverse meserii (lucrător în comerţ, în conservarea fructelor şi legumelor; forjor matriţer; îngrijitor bătrâni la domiciliu; muncitor constructor lemn, chipici şi piatră), însă, în final, s-au angajat doar 21 de persoane.
De ce aşa de puţini s-au angajat, încearcă să găsească explicaţii Nicoleta Harţegan, director adjunct AJOFM Galaţi: “Cifrele pe care le vedeţi la angajări sunt obiectivele propuse în cadrul proiectului. Evident că urmează perioada de sustenabilitate a proiectului, în care sperăm că se vor angaja mai mulţi. Pe de altă parte, trebuie spus că beneficiarii acestor cursuri provin din mediul rural, nu mai lucrează de mult, s-au deprofesionalizat, trăiesc dn venitul minim garantat. Ofertă de locuri de muncă este, dar în oraş, şi mulţi din cei din mediul rural nu vin... mulţi nici nu doresc să muncească, au venit la cursuri pentru că primeau acea subvenţie...”.
La fel de adevărat este însă faptul că specializarea şomerilor în anumite meserii ar trebui corelată şi cu cererea de forţă de muncă, căci degeaba avem mulţi frizeri sau cofetari dacă în Galaţi este nevoie de sudori, de plidă. Astfel de proiecte europene ar trebui făcute după consultarea agenţilor economici locali în momentul stabilirii domeniilor de specializare a şomerilor, spune Romică Gârneaţă, liderul filiale locale a Cartel Alfa: “Dacă nu implicăm agenţii economici în astfel de proiecte, cheltuim banii degeaba. Plus că astfel de proiecte trebuie să prevadă o mai mare rată de angajare, măcar de 10-20%”.
Pe de altă parte, deşi specializarea şomerilor presupune efectuarea unor eforturi financiare şi umane ale instituţiilor locale, absolvenţii cursurilor de specializare sunt liberi să se angajaze oriunde, nu neapărat în Galaţi. Şi astfel, cu diploma de calificare obţinută aici, gălăţenii se angajează în alte ţări, în timp ce rata şomajului tot creşte la Galaţi, situându-l pe locul al şaselea în topul judeţelor cu cei mai mulţi şomeri. În prezent, rata şomajului la nivelul judeţului Galaţi este de 8,77% , având peste 17.700 de şomeri, din care 2.225 indemnizaţi şi peste 15.000 neindemnizaţi.

Publicat în Comunitate
Duminică, 03 Ianuarie 2016 00:00

Tineretul nostru se imbecilizează?

Economismul, pragmatismul şi utilitarismul şi-ar fi pus atât de masiv amprenta asupra actualului sistem de învăţământ, încât valorile culturii europene ar fi periclitate iar tineretul, imbecilizat.

Concursurile televizate de tipul cine ştie câştigă, sau mai exact, devine milionar, dau prin ele însele măsura nivelului precar al cunoştinţelor de cultură generală al participanţilor, mai cu seamă al celora din tânăra generaţie.

Dar nu aceste emisiuni de divertisment, şi nici nenumăratele inepţii, difuzate din păcate în anumite segmente ale mass media l-au determinat pe Bernhard Heinzlmaier, psiholog şi filolog, co-fondator al Institutului de investigare a nivelului cultural al tinerei generaţii, cu sediul la Viena, să tragă un semnal de alarmă prin ultima sa carte, provocator intitulată „Performeuri, stilişti, egoişti - despre un tineret care s-a dezis de la vechile idealuri”.

Heinzlmaier, care cu străşnicie urmăreşte de mai mulţi ani dramatica eroziune a ceea ce poate fi numit cultura umanistă în rândul tinerei generaţii din Germania şi Austria, ia în vizor sistemul de învăţământ, excesiva economizare a acestuia, sub „oblăduirea OECD”. Programele de învăţământ sunt elaborate doar în funcţie de cerinţele pieţii. La modă sunt ştiinţele naturii, ştiinţele economice, date de-o parte sunt educaţia literară, muzicală, plastică.

Autorul, care deplânge în paginile cotidianului Die Welt „sistematica imbecilizare a tineretului, aruncat cu un orizont îngustat de cunoaştere şi cu sufletul uscat într-o inumană societate în care doar performanţele contează”, se teme că renunţarea la cultura umanistă ar periclita chiar ordinea democratică a societăţii noastre, pe termen lung sau mai scurt. Heinzlmaier nu este singurul care avertizează asupra acestui risc datorat şi faptului că, în absenţa unei cunoaşteri mai profunde a trecutului şi prezentului, liberul arbitru şi calitatea opţiunilor politice vor avea de suferit.

Deja într-un interviu publicat în 2007, în ziarul Die Presse autorul semnala că în societatea multiculturală occidentală, tânăra generaţie autohtonă, care nu se mai află în posesia unui puternic set de valori morale, religioase şi habitudini tradiţionale este confruntată cu membri unor comunităţi religioase şi etnice, în majoritate de imigranţi, încă tributari unor mentalităţi şi unui comportament - în parte patriarhal - arhaice. Acest clivaj în cadrul aceleiaşi generaţii, deţine un deloc neglijabil potenţial conflictual.

Cum în ultima vreme semnalele de alarmă de felul celor pe care acum le lansează Bernhard Heinzlmaier nu au lipsit, se naşte fireasca întrebare - ce-i de făcut? Alternativele la învăţământul de stat există dar ele nu sunt accesibile decît acelor membri ai societăţii care au suficientă dare de mînă să-şi trimită odraslele la şcolile particulare, la internate şi licee de elită. Deşi facultăţile umaniste sunt încă masiv frecventate de studenţi, ele sunt dependente de factorii economici în materie de finanţare a diverselor programe şi proiecte.

Germania bunăoară, duce lipsă la ora actuală de ingineri, de cadre medicale şi chiar de profesori şi educatori. Şi atunci nu trebuie totuşi orientate preferinţele tinerilor studioşi înspre amintitele domenii?

Tinerii de azi sunt pragmatici, individualişti supuşi unei puternice presiuni a opţiunilor. Este foarte greu uneori să alegi cînd ai de unde dar este mai uşor atunci cînd „eşti orientat”. Valorile actuale sunt succesul, imaginea publică favorabilă, strălucitoare, performanţele materiale şi profesionale. De timpuriu tinerii sunt „dresaţi” de chiar mass media şi noile tehnologii de comunicare, astfel încît să poată atinge aceste obiective. Ei sunt învăţaţi să joace un rol, să se prezinte excelent, să se vîndă cît mai bine.

Heinzlmaier crede că economizarea învăţămîntului ar fi o palmă dată idealurilor generaţiei 68, anul revoltelor studenţeşti din Europa occidentală, revolte care s-au soldat şi cu implementarea unor metode anti autoritare în sistemul de educaţie şi învăţămînt, cu scandarea unor idealuri ecologist-stîngiste. Numeroşi militanţi de odinioară s-au lăsat „corupţi” de aşa numita societate egocentrică a anilor 90, crede autorul cărţii citate.

Studii recente, confirmă însă şi dorinţa tot mai multor tineri de a întemeia o familie, dar şi dificultatea de a stabili momentul optim al unui planning familial. Această nostalgie „domestică” are o explicaţie: în vremuri nesigure, familia este factorul principal de siguranţă şi stabilitate.

Pledoaria finală a lui Bernhard Heinzlmaier este în favoarea revenirii în educaţie şi învăţămînt la valorile culturii umaniste, eliberarea de sub imperativele unui economism pentru care valoarea supremă este rentabilitatea financiară. Dacă un nou curent de emancipare şi primenire umanistă a societăţii nu se va impune şi în sistemul de învăţămînt, dacă societatea civilă nu va fi reimpulsionată, viitorul va fi sumbru, conchide expertul austriac.

Publicat în Regional

Începând de luni, 16 noiembrie, liceenii şi studenţii din Galaţi, cu vârsta între 14-24 ani, sunt aşteptaţi să ia parte gratuit la Conferinţele practice pentru tineri BookLand Evolution (a doua ediţie), un proiect cultural inovator care încurajează performanţa şi promovează adevăratele valori în rândul tinerilor. Conferinţele se vor desfăşura de luni până miercuri şi vineri (16-18 şi 20 noiembrie), în intervalul orar 15:00-16:30, la Biblioteca Judeţeană ”V.A. Urechia”, şi vor aduce pe scenă, în fiecare seară, câte 3 profesionişti consacraţi. Printre personalităţile care au răspuns pozitiv invitaţiei Bookland Evolution se numără: Andra Costache - preşedinte Rotaract Galaţi, Albert Malaxa - preşedinte Aerial Club (instructor de zbor), Angel Trifan - medic şef UPU/SMURD Galaţi, Cristian Deceanu – jurnalist, Miruna Mihailovici - jurnalist, Marian Coman - jurnalist şi scriitor, Oana Contoman - manager Must Travel şi vicepreşedinte Rotaract Galaţi, Florin Chiriac – folkist, Nicoleta Doina Radu - coach şi trainer de comunicare, Andrei Panait - vicepreşedinte Marketing AIESEC Galaţi, Dana Roşca Potorac - scriitor, ziarist, Alexandru Dănilă – artist. Caravana Conferinţelor practice BookLand Evolution se va deplasa apoi în următorul oraş, din seria de 12 a sezonului toamnă-iarnă.

Publicat în Eveniment

Fumatul este principalul factor de risc pentru infarctul de miocard la populaţia tânără din România, au atenţionat specialiştii în cadrul dezbaterii "Despre fumat: de la teorie la public", organizată de Societatea Română de Pneumologie.

"60-65% dintre români mor din cauza bolilor cardiovasculare. Acest procent nu s-a schimbat în ultimii 15 — 20 de ani. Media Comunităţii Europene este de 48%. Vârsta medie a românilor care fac infarct de miocard, care este principala boală care omoară din punct de vedere cardiovascular pacienţii, este 58-59 de ani la bărbaţi şi 65-67 de ani la femei. Fumatul este principalul factor de risc pentru infarctul de miocard la populaţia tânără din România.

Asta însemnând că de la 20 de ani undeva la 60 de ani fumatul este de departe principalul factor de risc pentru infarctul de miocard. Avem peste 50.000 de pacienţi în registru, iar pacienţii care sunt sub 55 de ani dintre cei care fac infarct în proporţie de 80-90% sunt fumători", a declarat medicul Gabriel Tatu Chiţoiu, preşedintele Asociaţiei Române de Cardiologie.

Potrivit acestuia, fumătorii mor cu aproximativ 10 — 15 ani înaintea celor care nu fumează. "Vârsta arterelor celor care fumează este cu 10 — 15 ani mai mare decât vârsta arterelor celor care au aceeaşi vârstă biologică, dar care nu fumează", a afirmat medicul cardiolog.

La rândul său, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune Arterială, Maria Dorobanţu, a spus că de cele mai multe ori hipertensiunea arterială se asociază cu fumatul atunci când vine vorba de cauza deceselor cardiovasculare.

"Cel mai tânăr pacient pe care l-am avut cu infarct a fost de 28 de ani, dar am avut pacienţi şi de 18 ani cu infarct de miocard. Aceia erau consumatori de droguri. Hipertensiunea arterială este responsabilă cam de 62% din totalul deceselor cardiovasculare. De cele mai multe ori se asociază cu fumatul.

Am constatat în urma unor studii pe 2.000 de oameni că prevalenţa de hipertensiune este de 40% din totalul adulţilor, dar, din păcate, aceştia cumulează şi alţi factori de risc care duc la decesele cardiovasculare, adică între ei 20% sunt fumători. 1,4 milioane de hipertensivi sunt fumători, 19% diabetici, 2 milioane sunt obezi, dislipidemici în proporţie de 30%, aproape 2 milioane şi ei. Fumatul este dublu la bărbaţi", a spus medicul.

Prof. dr. Alexandru Rafila, membru al Comitetului Permanent al Biroului Regional OMS, a afirmat că la nivelul Organizaţiei mondiale există un plan de acţiune până în anul 2025 în ceea ce priveşte reducerea bolilor netransmisibile, care prevede şi o reducere a prevalenţei fumatului în regiunea europeană a OMS cu 30%.

Deputatul PSD Aurelia Cristea a afirmat că în Parlament există o iniţiativă legislativă privind fumatul, care urmează să fie pusă pe ordinea de zi, propunere semnată de peste 100 de parlamentari şi susţinută de mai multe organizaţii.

Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Florin Mihălţan, a punctat că numai o lege "corectă" privind fumatul în spaţiile publice poate să fie "o pedală" pentru a scădea numărul fumătorilor.

"Atitudinea se poate schimba prin această lege în care mulţi dintre cei care fumează încep să stopeze fumatul, au această înclinaţie din ce în ce mai mult să solicite serviciile de consiliere. Pe de altă parte, ei încep să se gândească la faptul că această situaţie este una favorabilă pentru un moment pe care l-au amânat", a spus medicul.

El consideră că o legislaţie bună în domeniu ar duce şi la o reducere a costurilor pentru sănătate.

"Unde se fumează, acele particule trenează indiferent că este geamul deschis şi se face o aerisire corespunzătoare. Singura soluţie de protecţie a populaţiei rămâne ca toate spaţiile publice să fie fără fumat. (...) Sunt câteva spitale care au spaţii de fumat alocate, dar este un vis pe care îl avem de foarte mult timp şi cred că legea ar putea corecta şi aici. În momentul în care se taxează real ţigara, scade foarte mult prevalenţa fumatului", a mai spus medicul pneumolog.

Publicat în Sanatate

Alegerile alimentare şi activitatea fizică nu sunt singurii factori implicaţi în procesul de pierdere a greutăţii. Un nou studiu evidenţiază efectele negative ale diferitelor moduri de viaţă, care s-au schimbat în mod drastic în ultimii 40 de ani, scrie metronews.fr. Potrivit studiului realizat de o echipă de cercetători canadieni, momentul naşterii ar influenţa capacitatea de a slăbi mai mult sau mai puţin.

Astfel, cei născuţi după cel de-al Doilea Război Mondial (aşa-zişii "baby-boomers") şi tinerii generaţiei Y (cu vârste cuprinse între 15 şi 35 de ani) nu se comportă la fel în privinţa regimurilor alimentare. Primii ar avea tendinţa să ia mai puţin în greutate decât copiii lor.

În cadrul studiului, publicat în revista Obesity Research & Clinical Practice, cercetătorii au analizat datele privitoare la obiceiurile alimentare a 36.400 de adulţi americani între 1971 şi 2008. Au fost strânse şi informaţii despre activitatea fizică a 14.419 adulţi între 1988 şi 2006. Toate studiile arată că un regim alimentar echilibrat şi mişcarea duc la pierderea kilogramelor în plus, însă cel menţionat a demonstrat că acest lucru nu este la fel de eficient pe termen lung, mecanismul de pierdere în greutate fiind mult mai complex, potrivit cercetătorilor. Astfel, evoluţiile înregistrate în modul de viaţă în ultimii ani ar pune obstacole în calea metabolismului.

Medicamente, pesticide, mese neregulate, stres, lipsă de somn — toţi aceşti factori ar împiedica noile generaţii să slăbească la fel ca cei mai vârstnici, care ar fi mai puţin expuşi la aceste elemente.

Chiar dacă cercetarea arată că în prezent este mai greu să slăbeşti, nimeni nu spune că este imposibil. Alimentaţia trebuie însă bine controlată, nefiind suficientă atenţia acordată caloriilor. Este recomandabil să se mănânce la ore fixe şi să se evite preparatele de gata.

O mâncare gătită în casă are evidente calităţi nutriţionale şi permite limitarea cantităţilor de grăsimi, zahăr şi sare consumate. În plus, mişcarea ajută mult al reglarea poftei de mâncare, a somnului şi la controlarea stresului, încheie metronews.fr. 

Publicat în Sanatate

Consecvent dorinţei sale de a prezenta proiectele sale de revitalizare a Galaţiului, consilierul judeţean Ion Ştefan, care în această perioadă participă la competiţia în interiorul partidului pentru desemnarea candidatului la primărie, a abordat în ultimele zile problema tineretului. 

„Eu propun soluţii pentru a investi în tineri, în viitorul nostru. Trebuie să ne gândim la cei care vor prelua ştafeta, cei care vor trebui să facă ceea ce noi nu am reuşit. Lor trebuie să le asigurăm acum toate condiţiile pentru a creşte frumos şi a se dezvolta profesional, pentru că ei sunt cei care vor produce pentru noi când noi nu vom mai avea putere”, spune Ion Ştefan. 

În opinia liberalului, viitoarea generaţie trebuie să beneficieze de condiţii bune în creşe şi grădiniţe, al căror număr trebuie să fie suplimentat. Acestea trebuie dotate corespunzător, ca de altfel şi celelalte unităţi de învăţământ, pentru a le oferi tinerilor condiţii pentru un învăţământ de calitate.

„Avem nevoie de unităţi de învăţământ dotate la un nivel performant şi acest lucru se poate face atrăgând fonduri europene. Elevii trebuie să aibă unde să facă practică, să înveţe bine meserii căutate pe piaţa muncii. Apoi, tinerilor cu performanţe în diferite domenii trebuie să le oferim burse pentru a-i stimula să rămână în ţară. Nu ne mai putem permite să pierdem valorile, să ni le fure alţii pentru că noi nu le putem oferi condiţiile adecvate. Trebuie să dezvoltăm centrele de excelenţă existente şi să creăm altele noi. Dacă investim în educaţia tinerilor, investim în viitorul lor şi al nostru, al tuturor”, spune Ion Ştefan.

Publicat în Politica
Marți, 01 Septembrie 2015 12:00

Maşini lăsate pe jantă de un grup de tineri

Nu mai puţin de nouă maşini au rămas pe jantă, în zona blv. Coşbuc, după ce au fost vandalizate de un grup de tineri care treceau prin zona. Maşinile, dintre care trei de firmă, ale unui service, erau parcate în apropierea acestuia. Pe camerele de supraveghere ale service-ului se vede clar cum grupul vandalizează una dintre maşini. 

„Într-o dimineaţă, un grup de tineri care au trecut pe strada noastră au considerat, ca un fel de joacă, că pot înţepa toate maşinile până la capătul străzii. Le-au înţepat cauciucurile. Din punctul meu de vedere, nu cred că este vorba de o răzbunare, de ceva voit, eu cred că a fost vorba doar de o distracţie pentru ei. Au înţepat cauciucurile tuturor maşinilor, nouă erau, de pe partea dreaptă şi stângă a acestei străzi. Nu ştiu dacă toţi au şi depus plângere. Nu cred că tinerii erau nemulţumiţi de felul în care erau parcate. Cred că era un grup care a vrut să iasă în oraş şi a ales asta ca distracţie. Nu cred totuşi că poţi să ieşi la o bere şi să ai o armă albă, un briceag sau un cuter, şi să înţepi maşinile. Trei dintre cele nouă autoturisme care au fost vandalizate erau ale noastre. Ne-a costat, ca firmă, cam 1.000 de lei înlocuirea cauciucurilor”, a spus Constantin Nechifor, director tehnic la service-ul ale cărui maşini au fost vandalizate. Poliţşistii au deschis un dosar penal. Se fac cercetări pentru comiterea infracţiunii de distrugere“, a precizat cms. Ştefan Gohoreanu, IPJ Galaţi. Doar patru dintre proprietari au depus până acum plângere la poliţie.

Publicat în Comunitate
Vineri, 14 August 2015 00:00

Tinerii nu mai cred în politică

Tinerii au cu totul alte preocupări decât politica. Sondajele de opinie arată că cei mai mulţi dintre tineri nu au încredere în politicieni, în partidele politice, în guvern, în parlament. La fel, ei nu au încredere în instituţiile statului. Sub 10% dintre adolescenţi declară că sunt interesaţi de politică. Cei de 25-30 de ani sunt mai preocupaţi decât adolescenţii – 20%.

Procentele acestea de scepticism, de apatie sunt însă considerabil mai mari atunci când tinerii susţin că vor să participe la proteste împotriva unor măsuri economice şi sociale, chiar şi atunci când acestea nu îi afectează direct.

Aproape 50% dintre tineri au încredere în Uniunea Europeană, fapt explicabil prin dorinţa multora dintre ei de a-şi găsi un loc de muncă în afara ţării.

Conflictul dintre generaţii îi motivează pe unii să aibă opţiuni politice, să se despartă de “tradiţia” părinţilor sau a celor de vârsta a treia.

O realitate aparent paradoxală e că un procentaj mult mai mare îi cuprinde pe tinerii care se prezintă la vot, la toate campaniile electorale. Se poate să fie aici dorinţa lor de a participa la schimbarea puterii politice, să creadă că sunt actorii acelor schimbări care însă de fiecare dată îi dezamăgesc.

O incertitudine funciară stăpâneşte vârsta tânără, care este şi dezorientată de deosebirile tot mai puţin relevante dintre dreapta şi stânga, dintre guvernările ce s-au succedat de-a lungul a 25 de ani; cu toate acestea, statisticile arată că cei mai mulţi se declară a fi de dreapta, mai mult ca proiecţie ideologică decât ca realitatea pe care o relevă scena politică.

Nu există platforme de dezbatere ale tinerilor, aceştia nu sunt chemaţi de televiziuni alături de “directorii de opinie” şi de politicienii clienţi permanenţi care îşi fac jocurile la televizor. Partidele nu încearcă în niciun fel să le trezească interesul pentru discutarea problemelor vitale ale societăţii. Aceasta e o realitate care decurge din incapacitatea de reformare a partidelor politice şi din teama acestora de a nu suferi fisuri generate de tinerii care ar vrea să se implice în viaţa politică, cu idei şi proiecte incomode pentru partidele în cauză.

Adolescenţii de azi aveau câţiva ani sau nu se născuseră când regimul comunist a fost înlăturat. Au păşit direct în tranziţia guvernată de Iliescu şi partidul său, fără ca, peste ani, părinţii, profesorii să le deschidă ochii asupra politicii clientelare din acei ani şi din următorii. Ce au aflat, cei interesaţi, au aflat pe cont propriu. Şi odată aflînd, peste ani, poate că au fost primii care au respins minciunile politicienilor.

Tinerii din urmă cu 25 de ani sunt acum adulţi în toată firea. Atunci au fost minţiţi şi prigoniţi la modul cel mai brutal. “Revoluţia confiscată” a fost prima strategie politică a lui Iliescu şi a locotenenţilor săi de a-i marginaliza pe tinerii care nu şi-au pierdut viaţa în timpul acelor evenimente sîngeroase. Actorii politici nu au dat nici acum socoteală pentru morţii de atunci.

A urmat fenomenul Piaţa Universităţii, la care au participat şi s-au implicat în special tinerii, revoltaţi de minciuna lui Iliescu şi a FSN că nu vor participa la primele alegeri după ’89, organizate pentru 20 mai, în Duminica Orbului. După cum ştim, revolta de atunci a tinerilor a fost înăbuşită în sînge de minerii din Valea Jiului, chemaţi de Iliescu pentru a “restabili ordinea” în Bucureşti. Mai mult, pe lîngă bîtele minerilor, unii fiind securişti mascaţi, o parte a populaţiei bucureştene i-a huiduit şi înjurat pe tinerii care ieşeau din tiparul clasic: unii purtau ochelari de soare sau aveau părul lung, alţii erau îmbrăcaţi excentric etc.

Am făcut acest recurs la memoria acelor evenimente pentru că mulţi tineri de azi sunt marcaţi de ceea ce au aflat din ziare, din cărţile care s-au scris, parţial din relatările părinţilor. Un fapt dezamăgitor este că şcoala nu oferă informaţii, studii, bibliografie privitoare la acele evenimente sîngeroase trăite de tineri acum un sfert de veac. Chiar şi în afara programei şcolare, dascălii ar putea să prezinte acele evenimente. Poate că, în felul acesta, unii tineri ar fi scoşi din apatia aproape generalizată. Şi poate că unii ar fi determinaţi să se implice în politică. Oricum ar sta lucrurile, speranţa noastră rămâne, totuşi, în tinerii de azi.

Publicat în National