Miercuri, 07 Decembrie 2022 13:54

Florin Salam "l-a luat" pe Putin pe Google

Google România a întocmit un top al celor mai populare căutări în motorul de căutare pentru anul 2022.
Ucraina se află pe primul loc în top, războiul acesteia cu Rusia fiind una dintre principalele curiozităţi ale românilor, notează antena3.ro.
Pe poziţia a doua în topul celor mai populare căutări a fost „recensământul”, un subiect care îi priveşte pe toţi românii şi mai ales că anul acesta, pentru prima dată în România, recensământul s-a făcut şi online.
Top 3 este completat de „Regină Elisabeta”. Monarhul Regatului Unit al Marii Britanii, Regina Elisabeta a II-a, a murit pe 8 septembrie. Cel mai longeviv monarh din istorie avea 96 de ani când a plecat dintre noi.

Top 10 căutări populare pe Google în 2022
1. Ucraina
2. Recensământ
3. Regina Elisabeta
4. Rusia
5. Nosfe
6. Florin Salam
7. iPhone 14
8. Putin
9. Eurovision
10. Schimbări climatice

Cele mai căutate reţete pe Google în 2022

În totul celor mai căutate reţete online anul acesta au fost prăjituri, ciorbe, preparate tradiţionale, dar şi unele exotice precum „tempura”.
Clasica „negresă” a ocupa prima poziţie în topul căutărilor, urmată de „ciorbă de miel tradiţională” şi „zacuscă”.

Top 10 cele mai căutate reţete pe Google în 2022
1. Negresă
2. Ciorbă de miel tradiţională
3. Zacuscă
4. Pască fără aluat
5. Cozonac cu nucă reţeta bunicii
6. Tempura
7. Clătite pufoase
8. Balmoş
9. Ciorbă a la grec
10. Macarons

Top 10 cele mai căutate filme pe Google în 2022
1. Team Building
2. Capra cu trei iezi
3. Black Adam
4. Thor love and thunder
5. Morbius
6. 365 days: This day
7. Encanto
8. Top Gun
9. Uncharted
10. Spider man: No way home.

Publicat în National

Topul riscurilor în primul semestru al acestui an a fost dominat de incendii şi furturi din locuinţe, la medii similare cu anii precedenţi, dar au fost înregistrate mai puţine inundaţii, arată datele instituţiilor oficiale din domeniu solicitate şi analizate de Asociaţia Pentru Promovarea Asigurărilor (APPA).
Astfel, în primele 6 luni ale anului în curs, la nivelul naţional, au fost înregistrate 7.669 de infracţiuni de furt din locuinţe, conform datelor Inspectoratului General al Poliţiei Române - IGPR.
"Autorii de furturi din locuinţe ce acţionează prin escaladarea ferestrelor imobilelor vizează căi de acces facile, fapt ce poate duce la o vulnerabilitate mai ridicată a imobilelor situate la etaje inferioare sau la ultimul etaj al unei clădiri, au atras atenţia reprezentanţii IGPR. Pe linia furturilor din locuinţe comise prin efracţie, principalele modalităţi folosite de autori sunt forţarea căilor de acces (uşi sau geamuri) şi escaladare", se arată în comunicatul transmis luni APPA.
De asemenea, datele Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) arată că, în perioada analizată, s-au înregistrat 27.483 de incendii în toată ţara, dintre care 4.195 s-au manifestat la locuinţe.
Potrivit sursei citate, principalele cauze generatoare de incendii la locuinţe în primul semestru din 2022 au inclus: coşuri de fum defecte sau necurăţate (40%), instalaţii electrice defecte sau improvizate (19%), mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate (12%) şi fumatul (9%). Din cele 4.195 de incendii manifestate la locuinţe, 3.605 au afectat locuinţe de tip unifamilial (case de locuit) şi 590 le-au afectat pe cele de tip multifamilial (locuinţe în blocuri de locuit).
Cele mai multe incendii la locuinţe au fost înregistrate în lunile ianuarie (1.072) şi martie (993), iar judeţele cele mai afectate au fost Bucureşti - Ilfov (295), Suceava (259), Bacău (223) şi Prahova (195), au arătat datele IGSU.
În ceea ce priveşte inundaţiile, în primele 6 luni ale anului s-a intervenit în 348 de cazuri pentru limitarea/ înlăturarea efectelor inundaţiilor, judeţele cele mai afectate de acest tip de risc fiind Bucureşti - Ilfov (65), Dolj (32), Prahova (25) şi Hundeoara (24). În comparaţie cu perioada similară a anului trecut, se constată o scădere cu 71% a numărului intervenţiilor pentru limitarea/ înlăturarea efectelor inundaţiilor.
APPA menţionează că în urma unei analize a datelor disponibile pe site-ul Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), în prima jumătate a acestui an au avut loc 151 de seisme pe teritoriul României, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4,7 grade pe scara Richter. Chiar dacă majoritatea cutremurelor au fost înregistrate în zona seismică Vrancea, au existat seisme şi în Dobrogea, Muntenia, Moldova, Banat sau Crişana. Cele mai multe au avut loc în luna iunie (29).
"Pentru al X-lea an consecutiv, campania naţională de informare "Luna Asigurărilor de Locuinţe" le reaminteşte românilor de importanţa asigurării propriei case. Astfel, pe întreaga durată a lunii octombrie, informaţiile de bază despre rolul şi beneficiile asigurărilor de locuinţe vor fi transmise alături de cele mai importante detalii pe care românii trebuie să le cunoască despre riscurile care le ameninţă casele şi despre ce pot face pentru a reduce cât mai mult apariţia şi efectele acestora", transmite Asociaţia Pentru Promovarea Asigurărilor în comunicat.
Obiectivele proiectului includ: creşterea gradului de conştientizare a românilor cu privire la pericolele la care le este expusă locuinţa, informarea românilor cu privire la formele de protecţie financiară pe care le oferă încheierea unei asigurări obligatorii sau facultative de locuinţă şi informarea românilor cu privire la măsurile de siguranţă pe care le pot lua pentru a reduce apariţia acestor riscuri şi, dacă apar, pentru a se proteja financiar de impactul lor.
Campania "Luna Asigurărilor de Locuinţe" este iniţiată de APPA şi se desfăşoară cu sprijinul PAID România, UNSAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România, FGA - Fondul de Garantare a Asiguraţilor şi UNSICAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări din România.
De asemenea, proiectul este realizat cu sprijinul unui număr de 24 de parteneri, respectiv societăţi de asigurare active pe piaţa românească. (sursa Agerpres)

Publicat în National
Vineri, 23 Septembrie 2022 13:48

Topul firmelor gălăţene la a XXII-a ediţie

Patronatul IMM Galaţi a organizat tradiţionalele manifestări de recompensare a performanţei în mediul economic gălăţean care au început cu un simpozion cu tema „Mediul de afaceri şi provocările determinate de contextul actual politico-economic naţional şi geopolitic internaţional. Modalităţi de sprijin al întreprinzătorilor pentru depăşirea dificultăţilor” la care s-au reunit la masa dezbaterilor reprezentanţii Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, ai administraţiei locale şi judeţene, parlamentari şi şefi ai unor instituţii publice.

De asemenea, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galaţi, au fost premiate companiile cu cele mai multe rezultate financiare obţinute în anul 2021, luându-se în considerare profitul brut şi cifra de afaceri/activele totale, în funcţie şi de clasificarea întreprinderilor pe grupe de mărime (microîntreprinderi, mici, mijlocii şi mari).

Astfel, la categoria „Microîntreprinderi”, pe locul 1 s-a situat Imex Met Colect Deşeuri S.R.L., iar pe locul 2 şi 3, Laboratorium Life Science S.R.L., respectiv TO. DO. European S.R.L.

Întreprinderile mici cele mai performante sunt Eco-Metal Recycling S.R.L. - locul 1, Valro Trade S.R.L. - locul 2 şi Lio-Metal S.R.L. - locul 3.

Întreprinderile mijlocii cu cele mai bune rezultate în 2021 sunt: Baurom Construct S.R.L., Iulicris Recycling S.R.L. şi Doladela Company S.R.L.

Întreprinderile mari care s-au menţinut în top pe primele trei locuri sunt: Liberty Galaţi S.A., Mairon Galaţi S.A. şi Arabesque S.R.L.

Premii speciale pentru anul 2021 pentru rezultate sau contribuţii deosebite într-un anumit domeniu au primit, astfel:

1. Crearea unui mare număr de locuri de muncă în plan local - Şantierul Naval Damen Galaţi S.A.;

2. Dinamica deosebită a dezvoltării - Neidan S.R.L.;

3. Managementul performant al firmei - Prutul S.A.;

4. Femei manager cu rezultate deosebite - Iordana Naberejnai - Manager Dana S.R.L.;

5. Promovarea activităţilor de cercetare şi inovare - I.V. Future S.R.L.;

6. Implicarea actului cultural în dezvoltarea economico-socială - P.F.A. Mocanu Maftei;

7. Activităţi de export - Fierctc Sibel S.R.L.;

8. Implicarea în realizarea unui volum mare de investiţii - Arcada Company S.A.;

9. Rezultate deosebite în domeniul agroalimentar - Artesana Internaţional S.A. Tecuci;

10. Susţinerea activităţii Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi - Groupama Asigurări S.A.;

11. Rezultate deosebite în domeniul agricol - Agrogal S.A.;

12. Întreaga activitate jurnalistică - Ticu Ciobotaru;

13. Tineri întreprinzători cu rezultate deosebite - Radu Andrei Diaconu - Manager Overtaz S.R.L.;

14. Implicarea constantă în dezvoltarea mediului antreprenorial - Banca Comercială Română S.A.;

15. Sprijinul acordat micilor producători agricoli - Asociaţia Producătorilor Agricoli Galaţi;

16. 30 de ani de dăruire şi excelenţă în slujba întreprinzătorilor - Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (C.N.I.P.M.M.R.);

17. 30 de ani de contribuţie la dezvoltarea judeţului Galaţi - Consiliul Judeţean Galaţi.

Publicat în Eveniment

Codul bunelor maniere prezintă ansamblul regulilor despre cum ar trebui să te comporţi în societate. Acesta cuprinde şi aspecte legate de ieşitul la restaurant, influenţate desigur de obiceiurile fiecărei comunităţi, dar şi de vremuri.
Comportamentul personalului HoReCa este adesea adus în discuţie şi criticat sau lăudat, însă conduita oaspeţilor este deseori trecută cu vederea. Bookingham şi-a propus să evalueze manierele românilor la restaurant, printr-un chestionar în care respondenţii au descris comportamentul celor din jur (pentru a evita rezultatele subiective).
Datele obţinute au fost analizate şi în funcţie de regiunea de provenienţă. Au fost luate în calcul şi regulile de bază, dar şi chestiunile moderne, care ţin de folosirea telefonului când eşti la masă, fumarea ţigărilor electronice, sau localurile pet-friendly şi kid-friendly.
Topul reflectă comportamentul românilor în ceea ce priveşte bunele maniere la restaurant, în general: cât e permis să întârzii, să nu vorbeşti cu gura plină, să ţii uşa deschisă pentru alte persoane, sau cum ar trebui să te comporţi cu personalul.
Conform datelor, Transilvania se situează pe primul loc în topul bunelor maniere la restaurant, 52% dintre respondenţii din această regiune îi descriu pe cei care iau masa în oraş ca fiind manieraţi sau foarte manieraţi. Aceasta e urmată de Banat (50%) şi Crişana (45%), ultimele locuri fiind ocupate de Dobrogea, Maramureş, şi Bucovina.
Unul dintre cele mai nepoliticoase lucruri pe care le poţi face la masă e să vorbeşti cu gura plină. Desigur, asta e considerat lipsit de respect indiferent de locul în care te afli – acasă ori într-un spaţiu public -, dar cu atât mai mult la restaurant, unde există şi alte persoane care ar putea fi deranjate de comportamentul tău. Datele arată că maramureşenii (67%) şi bucovinenii (67%) întâlnesc cel mai frecvent persoane care vorbesc cu gura plină la restaurant.
Un alt aspect analizat a fost tonul şi nivelul de zgomot provocat de români, când ies în oraş. Conform codului bunelor maniere la restaurant, a vorbi tare nu e politicos. La fel ca în cazul vorbitului cu gura plină, şi aici se remarcă negativ Maramureş (100%) şi Bucovina (100%). Bănăţenii se află, în schimb, la polul opus. Datele arată că în Banat se remarcă cel mai puţin astfel de comportamente, fapt care îi susţine locul 2 în topul celor mai politicoase zone din ţară.
Punctualitatea e un alt lucru discutabil în codul bunelor maniere la restaurant. Unele persoane consideră esenţial să ajungi la timp, altele preferă să ajungă înainte de ora stabilită, pe când alţii iau în calcul sfertul academic.
Rezultatele arată că majoritatea românilor (58,5%) sunt punctuali, ba chiar 32% ajung mai repede, şi numai 9,5% întârzie în jur de 15 minute. Uitându-ne strict pe regiuni, Dobrogea se remarcă drept cea mai nepunctuală regiune din ţară, unde 33% dintre respondenţi obişnuiesc să întârzie.
Întrebaţi dacă ţin uşa deschisă pentru alte persoane la intrarea în restaurant, 92,5% dintre români afirmă că fac asta. Analizând datele pe regiuni, se remarcă în mod negativ Maramureşul, unde numai 33% dintre ei ţin uşa deschisă pentru altcineva.
În urma pandemiei, românii au observat schimbări negative în comportamentul angajaţilor din mediul HoReCa. Totuşi, discuţiile cu ospătarii arată faptul că nici clienţii nu sunt cei mai politicoşi cu personalul localurilor pe care le frecventează.
Pe lângă faptul că sunt gălăgioşi şi vorbesc cu gura plină la masă, datele arată că bucovinenii sunt şi cei mai nepoliticoşi cu ospătarii, chelnerii sau ceilalţi membri din personal. Banatul, una dintre cele mai manierate regiuni din ţară, se remarcă pozitiv şi în ceea ce priveşte atitudinea faţă de angajaţii restaurantelor.
În materialul de faţă, echipa Bookingham, şi-a propus să afle cât de manieraţi sunt românii, când merg la restaurant. Pe baza unui chestionar la care au răspuns peste 200 de persoane, datele obţinute au fost analizate în raport cu regiunea fiecărui participant la studiu. Astfel, Moldova s-a clasat pe locul al 6-lea în Topul bunelor maniere la restaurant (foto ↓).

Screenshot 1

Publicat în Comunitate

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) - Filiala Galaţi a marcat, miercuri, 13 iulie 2022, a XVIII-a ediţie a Zilei Naţională a Contabilului Român.
Evenimentul s-a desfăşurat Aula "Virgil Madgearu" a Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din Galaţi în prezenţa reprezentanţilor colaboratorilor instituţionali ai profesiei contabile, autorităţi de reglementare, reprezentanţi ai mediului de afaceri sau ai mediului universitar şi administrativ care au ţinut să evidenţieze importanţa şi rolul acestor profesionişti în bunul mers al mediului de afaceri privat, precum şi în economia şi finanţele ţării.
Cu această ocazie, au fost evidenţiate în mod public rezultatele muncii experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, premiindu-i pe aceştia în cadrul Topului local al membrilor CECCAR.

Premianţii acestei ediţii au fost:

Categoria "Experţi Contabili":
Locul 1 - Nina Boza Popa
Locul 2 - Liliana Bogdan
Locul 3 - Anca Daniela Vivsic-Butnaru

Categoria "Contabili Autorizaţi":
Locul 1 - Doina Lupu
Locul 2 - Maria Grosu
Locul 3 - Ioana Nechifor

Categoria "Societăţi de Expertiză Contabilă":
Locul 1 - Infonew Roexpert SRL
Locul 2 - Adforma Cont SRL
Locul 3 - Contlyne SRL

Categoria "Societăţi de Contabilitate":
Locul 1 - Ingenious Consulting SRL
Locul 2 - Dataextern Tax SRL
Locul 3 - Bestcontab SRL.

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), înfiinţat în urmă cu peste 100 de ani, este singurul organism profesional din România care acordă calificările de expert contabil şi contabil autorizat. CECCAR este membru al celor mai importante organizaţii profesionale de profil de la nivel mondial IFAC (International Federation of Accountants) – şi european – Accountancy Europe şi ETAF (European Tax Adviser Federation).

Publicat în Știrea zilei

Vegetarianismul şi veganismul au luat o amploare tot mai mare în România, în ultimii ani. Mai mult decât un „regim alimentar”, veganismul şi vegetarianismul au devenit stiluri de viaţă. Acestea presupun excluderea anumitor alimente, dar şi susţinerea unor valori care ţin de etică şi luarea unor decizii care influenţează mediul înconjurător.

bookingham.ro a vrut să afle care sunt cele mai populare locuri din România, pentru vegani şi vegetarieni. În acest sens, a luat cele mai mari 30 de oraşe din ţară şi a calculat un scor bazat pe: interesul localnicilor pentru veganism şi vegetarianism, volumul de căutări, în funcţie de populaţie, şi numărul de restaurante cu opţiuni vegane şi vegetariene, raportate la populaţia oraşului.

După cum se poate observa din tabelul de mai jos ↓, Galațiul se află pe locul 25 în topul orașelor din România pentru vegetarieni și vegani, cu un scor de 40,56.

Tabel Top Veggie Vegetarian Cities 1 1 685x1024

Care au fost principalele descoperiri

Datele arată că Transilvania e cea mai populară regiune din România pentru vegani şi vegetarieni. Cluj-Napoca se situează pe primul loc, cu un scor de 81.86, urmat de Sibiu pe locul doi, cu un scor de 65.90.

Faţă de acestea, Bucureştiul e mai puţin prietenos cu localnicii vegani şi vegetarieni, acumulând un scor de 63.97, poziţionându-se astfel pe locul 3. Top 5 e completat de Braşov (61.65) şi Timişoara (61.30).

Alte restaurante care oferă diversitate pentru vegani şi vegetarieni, se găsesc tot în oraşele mari din ţară: Iaşi (57.13), Oradea (55.04) şi Constanţa (54.60).

La coada clasamentului, se află Brăila (37.25), Focşani (32.52) şi Botoşani (32.50). Din top 30, acestea sunt oraşele cel mai puţin populare în rândul veganilor şi vegetarienilor.

Analizând strict numărul de restaurante cu opţiuni vegetariene, raportate la populaţie, se observă că Sibiul e pe locul întâi. Aproape un sfert dintre localurile oraşului transilvănean au şi opţiuni pentru vegetarieni (54, dintr-un total de 228).

În top 5 locuri vegetarian-friendly din ţară, se mai numără şi: Braşov (30.27), Cluj-Napoca (29.54), Alba-Iulia (21.43) şi Bucureşti (19.66).

În timp ce Sibiul e cel mai friendly oraş din ţară cu vegetarienii, când vine vorba de veganism, Cluj-Napoca e oraşul cu cele mai multe restaurante, raportate la numărul de locuitori, care oferă astfel de opţiuni (18.28). Pe locul al doilea, se află Braşovul (17.74), pe locul al treilea se află Sibiul (16.21), urmat de Bucureşti (10.73) şi Alba-Iulia (9.38).

Avantajul localurilor cu opţiuni vegane e că meniul lor poate satisface şi nevoile vegetarienilor, pe când, viceversa, nu se poate spune acelaşi lucru.

39% dintre români afirmă că au redus consumul de carne în ultimii ani

Trendul ascendent al veganismului şi vegetarianismului se reflectă şi în alegerile românilor privind consumul de carne. Întrebaţi dacă observă modificări în cantitatea consumată, 39% dintre respondenţi au răspuns că mănâncă mai puţină carne, în ultimii ani.

Totuşi, carnea continuă să fie un aliment important. 45% dintre respondenţii la chestionar au spus că mănâncă preparate din carne aproape în fiecare zi sau chiar zilnic. Dintre aceştia, 16% au afirmat că nu există masă la care să nu consume carne.

Întrebaţi ce i-ar împiedica să adopte un stil de viaţă vegetarian sau vegan, românii au răspuns că: mâncărurile care nu conţin carne nu sunt la fel de săţioase (35%), preparatele vegane şi vegetariene nu sunt la fel de diversificate (26%), un astfel de stil de viaţă ar fi prea costisitor (21%), nu cunosc alternativele (19%), înlocuitorii pentru carne (crenvuşti, burgeri vegetali etc.) nu sunt sănătoşi (18%), sau nu găsesc uşor alternativele în magazine (15%), potrivit bookingham.ro.

Publicat în Comunitate

Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, în topul companiilor de stat profitabile au avut loc unele schimbări în primul an de pandemie întrucât companiile de stat au avut mult de câştigat de pe urma măsurilor economice luate de autorităţi în pandemie. Asta deşi productivitatea lor a scăzut.

Consiliul Fiscal menţionează că dacă în anul 2019 companiile de stat au înregistrat o pierdere netă agregată de 1,8 mld. lei, anul 2020 a consemnat o revenire în teritoriul pozitiv la un profit net total de 0,9 mld. lei.

De ce companiile de stat au avut rezultate mai bune în pandemie

La aceste rezultate contabile au contribuit decisiv măsurile economice şi financiare adoptate de stat pentru ameliorarea situaţiei economice a firmelor de stat şi private, care au inclus amânarea plăţii la anumite taxe, plata şomajului tehnic, decontarea unei părţi a salariului brut pentru angajaţii menţinuţi în muncă, acordarea de garanţii de stat pentru anumite împrumuturi corporative, bonificaţii la plata impozitelor în cazul plăţii înainte de termen, scheme de garantare a creditelor pentru investiţii („IMM Invest România” şi „IMM Leasing”).

Topul companiilor de stat după profitabilitate, în 2020, din punct de vedere al profitului net se prezintă astfel:
1. Hidroelectrica – 1,45 miliarde lei
2. Romgaz – 1,27 miliarde lei
3. Nuclearelectrica – 699,3 milioane lei
4. SAPE – 396,6 milioane lei
5. Electrocentrale Bucureşti – 358,7 milioane lei

Analizând evoluţia Top 5, se remarcă faptul că în anul 2020 au avut loc schimbări în ceea ce priveşte acest clasament: astfel au intrat companiile SAPE, cu un profit net de 397 mil. lei, ocupând poziţia a patra şi compania Electrocentrale Bucureşti, cu un profit net de aproximativ 359 mil. lei, ocupând ultima poziţie în top, iar companiile Aeroporturi Bucureşti şi Transgaz au părăsit clasamentul, se arată în raportul Consiliului Fiscal.

În privinţa datoriile (arierate) companiilor de stat se remarcă o creştere a acestora. Astfel, arieratele companiilor de stat s-au majorat semnificativ cu 33,6% (+5,6 mld. lei) faţă de anul anterior, până la nivelul de 22,2 mld. lei (reprezentând 24,1% din totalul plăţilor restante la nivelul întregii economii, faţă de 19,3% în 2019), conform Consiliului Fiscal.

Circa două treimi din creşterea volumului acestora, comparativ cu anul anterior, este localizată la două companii: CFR Marfă şi Compania Naţională Unifarm, fiind atribuibilă unei decizii a CE privind incompatibilitatea ajutorului de stat acordat CFR Marfă în anul 2013, respectiv, unui management defectuos privind gestiunea stocurilor în cazul Unifarm.

Top 10 companii după arierate în 2020
1. RADET – 4,1 miliarde lei
2. CFR Marfă – 3,947 miliarde lei
3. Oltchim – 2,3 miliarde lei
4. CE Hunedoara – 2,15 miliarde lei
5. Unifarm – 1,17 miliarde lei
6. RATB – 955 milioane lei
7. Remin – 651,8 milioane lei
8. Societatea Naţională a Cărbunelui – 552,3 milioane lei
9. RADET Constanţa – 474,3 milioane lei
10. Apaterm – 410 milioane lei

Cumulat, acestea reprezintă 75,4% din totalul arieratelor companiilor de stat.

Publicat în Economie

Ce îţi vine în minte când te gândeşti la cuvântul lux? Pentru mulţi, acestea ar putea fi bijuterii scumpe, maşini sport, conace. Gândeşte-te spre o vacanţă de lux. Ce vezi? Poate palmieri, o piscină, ape albastre cristaline în mare însoţite de nisip auriu. Stai întins pe un şezlong nu departe, dar ce ai în mână? Suntem siguri că mulţi dintre voi aţi avea un cocktail, un pahar de vin sau ceva mai tare pentru a pune pe deplin acea strălucire întregului scenariu. Întrebarea este totuşi: ce băutură se poate adăuga la decorul deja de lux? Am făcut cercetări şi am compus o listă cu cele mai scumpe şi mai luxoase cocktailuri din lume.

Kentucky Derby Mint Julep (1000 USD)

Interesant este că primul cocktail de pe această listă ne duce la Kentucky Derby. Ştiaţi că peste 120.000 de porţii din această băutură sunt vândute anual la evenimentul de două zile? Deci, ce justifică această băutură să fie atât de scumpă? Ei bine, vine într-un pahar argintiu Tiffany & Co. Lichidul este preparat cu o combinaţie de bourbon Woodford Reserve, mentă marocană, zahăr din Pacificul de Sud şi gheaţă din Cercul Arctic. Acesta este cu siguranţă un Mint Julep mai bun decât media.

Mai Tai original (1270 USD)

„Mai Tai” este o băutură comună pe care s-ar putea să o vezi des în baruri, dar ai băut vreodată Mai Tai-ul original? Improbabil. În Belfast, Irlanda de Nord, puteţi găsi originalul Mai Tai la Merchant Hotel Mai Tai. Originar în 1944 de la Trader Vic’s, Hotelul Merchant este singurul loc care foloseşte romul original din reţeta din 1944.

Platinum Passion (1.500 USD)

Pasiunea de platină nu seamănă cu alta. Luxoasa băutură din New York străluceşte deasupra restului şi, dacă vă puteţi permite, ar trebui să o încercaţi cu siguranţă. Băutura a fost introdusă ca o specială de Ziua Îndrăgostiţilor în 2005 şi rămâne populară până în ziua de azi. Băutura poate fi găsită la „Duvet”, un bar cu tematică amoroasă. Băutura este o combinaţie de şampanie, fructul pasiunii, miere, zahăr brun şi L’esprit de Courvoisier – o sticlă din care doar se vinde cu 6000 de dolari.

Ritz-Paris Sidecar (1670 USD)

Numit după Hotelul Ritz-Paris, nu este o surpriză pe listă. Acest cocktail este cel mai scump cocktail din lume când vine vorba de “sidecars”. Pentru a face această băutură trebuie să folosiţi coniac care a fost îmbuteliat între 1830 şi 1870. Nu numai că este gustos şi scump, ci şi foarte vechi.

Sapphire Martini (3000 USD)

O băutură concepută pentru rafinaţi, care poate fi găsită la Foxwoods Resort Casino din Connecticut. Martini-ul de lux a început de fapt de la un modest de 24 de dolari, dar şi-a crescut preţurile după o notorietate la nivel mondial. Încărcarea de  mii de USD pentru o băutură care cu adevărat nu s-a schimbat ar fi puţin ridicol, dar în prezent vine şi cu o pereche de cercei cu safir.

Cocktail de diamante (4350 USD)

Întrebaţi de ce acest cocktail se numeşte Diamond Cocktail? Ei bine, vine cu un diamant adevărat. Cocktailul este format dintr-un amestec de coniac care costă 1000 USD per sticlă. Din fericire, ai un cuvânt de spus în ceea ce priveşte tipul de diamant din interior, care de fapt modifică preţul cocktail-ului în funcţie. Acesta este un bijutierie sau un bar? Nici nu mai suntem siguri. Presupunem că vă ajută că cocktailul este delicios şi catifelat, în timp ce vă gândiţi la bijuteria scumpă pe care tocmai aţi achiziţionat-o.

Martini on rocks (10.000 USD)

Nu lăsaţi numele să vă inducă în eroare, „rock” înseamnă ceva foarte diferit în această băutură. În mod normal, roca este numele pentru cuburile de gheaţă, dar nu este cazul aici. Găsită la Hotelul Algonquin din New York, această băutură vă va da pe spate în mod semnificativ. Roca din această băutură este un diamant strălucitor şi scump! Această băutură este atât de exclusivă şi de scumpă încât necesită o rezervare în avans de 3 zile şi o programare la un producător de bijuterii. La fel ca şi ultima băutură, puteţi alege diamantul, iar preţul complet al băuturii depinde de diamantul pe care îl selectaţi. Vă recomandăm să-l păstraţi pentru o ocazie specială şi numai dacă vă puteţi permite.

Publicat în Mozaic

Nu mai este un secret că mâncarea din România este delicioasă. De asta au auzit şi britanicii care au realizat un clasament al oraşelor din Europa, în funcţie de oferta gastronomică pe care o pun la dispoziţie, notează observatornews.ro.

Este vorba de un oraş la care nu cred că vă gândiţi acum. Galaţi ocupă poziţia 6 în top. Cap de listă este Lisabona. Capitala Portugaliei are cele mai multe restaurante pe cap de locuitor, iar meniurile sunt considerate accesibile, adică în medie, costă 14 euro de persoană. Lisabona este urmată de Florenţa, Atena şi oraşe spaniole precum Valencia şi Barcelona.

Aşa cum vă spuneam, Galaţi ocupă locul 6. Iar pe următoarele poziţii se clasează în mare parte destinaţii din Spania precum Sevilla şi Palma de Mallorca. Trebuie să menţionăm, însă, că lista a fost întocmită în special în funcţie de numărul restaurantelor pe cap de locuitor, preţul mediu al unui meniu, dar şi diversitatea restaurantelor.

Pentru realizarea acestui clasament au fost analizate localuri din 92 de oraşe, dintre care 7 de la noi din ţară. Astfel, în top Timişoara este pe locul 18 şi este urmată la diferenţă mică de Cluj. Bucureştiul se clasează abia pe poziţia 41. Iar lista continuă cu oraşele Craiova, Iaşi şi Constanţa.

Oraşele în care se mănâncă cel mai bine:
1. Lisabona, Portugalia
2. Florenţa, Italia
3. Atena, Grecia
4. Valencia, Spania
5. Barcelona, Spania
6. Galaţi, România
7. Sevilla, Spania
8. Palma de Mallorca, Spania
9. Salonic, Grecia
10. Alicante, Spania

Oraşe din România în care se mănâncă bine:
18. Timişoara
21. Cluj-Napoca
41. Bucureşti
47. Craiova
62. Iaşi
65. Constanţa.

Publicat în Comunitate

Scânteieşti este localitatea din judeţul Galaţi în care o femeie are mai multe şanse să-şi găsească un partener întrucât bărbaţi sunt cu +7,95% mai mulţi decât femei. Rezultatele tuturor regiunilor din România au fost publicate pe blogul SugarDaters, un website de dating pentru găsirea unui partener.

Alte localităţi în care este uşor pentru o femeie să găsească dragostea în judeţul Galaţi sunt Vlădeşti (+6,10% mai mulţi bărbaţi decât femei), Drăguşeni (+5,45%), Movileni (+4,94%) şi Griviţa (+4,24%).

Aceeaşi analiză arată că femeile preferă să locuiască în oraşe mari, întrucât cu puţine excepţii sunt localităţile în care, procentual, se regăsesc mai puţini bărbaţi decât femei. Prin urmare, unui bărbat îi este mult mai uşor să-şi găsească o parteneră într-un municipiu decât într-un oraş mai mic.

În Municipiul Galaţi există un procentaj de +3,87% mai multe femei decât bărbaţi. Este oraşul din judeţul Galaţi unde bărbaţilor le este mult mai uşor să obţină o întâlnire. Alt oraş interesant pentru bărbaţi cu probabilităţi mari de a obţine întâlniri cu sexul frumos este şi Municipiul Tecuci (+3,32% mai multe femei decât bărbaţi), dar şi localităţile Tudor Vladimirescu (+2,51%), Independenţa (+2,45%) şi Nămoloasa (+1,98%).

Dacă comparăm cifrele generale pentru mediul rural şi urban al judeţului Galati, observăm că în mediul rural există +1,53% mai mulţi bărbaţi decât femei, în timp ce în mediul urban găsim +3,70% mai multe femei decât bărbaţi.

Publicat în Comunitate
Pagina 1 din 2