Joi, 23 Decembrie 2021 13:53

10 SFATURI PENTRU SARMALE REUŞITE

savoriurbane.com prezintă 10 SFATURI PENTRU SARMALE REUŞITE, sfaturi utile care să ajute începătorii în procesul de preparare al acestor delicioase sarmale.

1. Varza murată ar fi bine să fie de casă. Dacă varza este prea acră sau prea sărată atunci se poate limpezi rapid cu apă rece (foaie cu foaie). Sfat: pregătiţi-vă cu 2 - 3 verze murate ca să puteţi alege foile cele mai frumoase! Frunzele mici din centru se vor toca şi se vor pune la fundul şi suprafaţa oalei.

2. Carnea pentru sarmale ar fi bine să fie una mai grasă, deoarece grăsimea face sarmaua fragedă.

3. Orezul şi ceapa din compoziţie conferă şi ele frăgezime sarmalelor. Nu trebuie exagerat cu orezul pentru "înmulţirea" umpluturii şi în niciun caz NU se pun ouă crude în compoziţia de sarmale, deoarece o vor întări!

4. Asezonarea (condimentarea) sarmalelor se face după gust. Nu exageraţi cu sarea, deoarece şi varza murată este sărată! În schimb, fiţi generoşi cu piperul, pentru că sarmalele nu trebuie să fie fade. Cine doreşte poate adăuga şi mărar, pătrunjel verde sau chiar suc de roşii sau bulion.

5. Modelarea sarmalelor se face şi ea după preferinţe - mai mari sau mici. De multe ori foile de varză dictează dimensiunea sarmalelor. Acestora li se îndepărtează cotoarele şi se folosesc doar porţiunile subţiri. Important este procesul de învelire (răsucire, înfăşurare) astfel încât umplutura să fie bine închisă.

6. Clădirea sarmalelor în oală nu se face după o regulă fixă. La fundul oalei se pune un strat de varză acră tocată (merg acolo şi cotoarele decupate de la frunze), câteva rămurele de cimbru uscat şi puţină ceapă tocată. Apoi se aranjează sarmalele în straturi şi se intercalează cu bucăţele de afumătură sau de carne crudă. Se pot dispune concentric sau în şiruri drepte. Nu trebuie îngrămădite, deoarece orezul din ele îşi va mări volumul la fiert! Se continuă stratificarea până la umplerea vaselor. Trebuie totuşi lăsaţi liberi 3 - 4 cm ca să aibă loc şi zeama în care fierb sarmalele.

7. Deasupra sarmalelor astfel clădite se pune din nou un strat de varză tocată şi crenguţe de cimbru. Cele mai bune sarmale se fierb în moare de varză diluată cu apă. Lichidul trebuie să cuprindă bine sarmalele. Orezul din ele va absorbi mult lichid, aşa că acesta trebuie completat din când în când. 2 ceşti bune de suc gros de roşii le va da o culoare plăcută gălbuie-roşiatică şi o aromă specifică.

8. Fierberea propriu-zisă a sarmalelor are loc fie în oală metalică aşezată pe foc direct (pe aragaz), fie la cuptor (în oale metalice sau ceramice). În ambele cazuri, sarmalele se fierb sub capac şi la foc mic. Fierberea sarmalelor (la foc mic) durează cca. 1,5 - 2 ore calculate din momentul în care acestea fierb în masă. Cele mai gustoase sarmale se fac la cuptor, la temperatură mică (150 C), iar gătirea lor dureaza 3 - 4 ore. Şi în cazul lor trebuie completat lichidul din când în când. La final se îndepărtează capacul de vasul ceramic şi se lasă sarmalele la rumenit cca. 30 de minute la 180 C. Aveţi grijă să nu le ardeţi!

9. Sarmalele sunt mai gustoase dacă sunt lăsate la odihnit 1 - 2 ore în vasul sau oala în care s-au gătit.

10. Servirea sarmalelor se face conform tradiţiilor de familie ale fiecăruia: cu pâine de casă, cu mămăliguţă vârtoasă răsturnată şi tăiată cu aţa, cu smântână şi ardei iuţi proaspeţi sau muraţi etc.

Publicat în Mozaic

Gălăţenii se vor bucura în aceste zile, în perioada 12-15 august, de Târgul Tradiţional de Sfântă Mărie de pe Aleea de la P-uri. Delicii culinare tradiţionale, produse de la stână,  pastramă de oaie, bulz cu brânză de burduf şi mămăliguţă, sărmăluţe, plăcinte tradiţionale româneşti, mititei, murături, specialităţi la grătar, standuri cu bucate gustoase, toate vă aşteaptă într-o atmosfera specifică târgurilor tradiţionale de altădată, transmit organizatorii.
„Târgul Tradiţional de Sfântă Mărie vă provoacă, cu cele mai savuroase «bucate de colecţie», din toate colţurile tării, preparate sub ochii pofticioşilor şi servite tuturor celor care vor trece pe Aleea de la P-uri, de joi, 12 august, şi până duminică, 15 august, de marea sărbătoare a Sfintei Marii. Regalul gastronomic va aduce la Galaţi bunătăţi din toate colţurile ţării, din Ardeal produse tradiţionale de la Stâna lui Nicolae Ciobanul de la Vinţul de Albă, bulz şi pastramă la ceaun, cârnaţi de oaie şi virşli, brânzeturi la burduf şi telemea, plăcinte poale-n brâu şi alivenci, cozonaci şi prăjituri de casă sosite din Bucovina, plăcinte dobrogene cu brânză, spanac, carne, măr şi dovleac, savurosul Kurtoş Kallacs vine şi el din secuime, nu pot lipsi de la aşa un festin gastronomic ţuica tradiţională de Argeş şi palincă şi nici vinul de Vrancea, aşa că vino să te răsfeţi cu cele mai gustoase şi savuroase bucate tradiţionale din bucătăria românească, plină de gust şi tradiţie“, spun organizatorii.
Intrarea la eveniment este liberă.

Publicat în Eveniment

Manifestările cultural-educaţionale dedicate sărbătoririi Sfântului Apostol Andrei în Arhiepiscopia Dunării de Jos au cuprins, în seara zilei de 24 noiembrie, organizarea conferinţei intitulată “Sărbătoarea Sfântului Andrei în satul tradiţional românesc”.

Evenimentul, organizat de Arhiepiscopia Dunării de Jos în cooperare cu Centrul de Studii Interdisciplinare “Sf. Ioan Damaschin” şi filiala Galaţi a Societăţii Naţionale a Femeilor Ortodoxe din România, a fost găduit de Sala “Episcop Melchisedec Ştefănescu” a Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie din Galaţi.

Prelegerea a fost susţinută de dr. Angela Paveliuc Olariu, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos şi a unui auditoriu format din oameni de cultură, directori ai unor instituţii muzeale din Galaţi, studenţi teologi şi elevi seminarişti.

În cadrul conferinţei, dr. Angela Paveliuc Olariu a prezentat o abordare etnografică a tradiţiilor şi obiceiurilor populare legate de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei la români, atrăgând totodată atenţia că este posibil ca tradiţiile noastre populare să se piardă dacă dispar oamenii care să le trăiască şi să le transmită mai departe.

Cu acest prilej, a fost lansat şi volumul “Mihail Sadoveanu, vocaţie de etnograf”, o excepţională monografie etnofolclorică a satului românesc cu privire la diferitele aspecte ale vieţii materiale şi spirituale ale ţăranului de altădată.

“Am trăit o seară minunată la Galaţi, a mărturisit dr. Angela Paveliuc Olariu, în care am încercat, pe cât posibil, să mă apropii de sufletele celor de aici, folosindu-mă de talentul minunatului nostru scriitor, Mihail Sadoveanu, pe care l-am evocat ca pe un adevărat etnograf. De asemenea, în lumina sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, am încercat să creionez principalele tradiţii care ne reprezintă pe noi ca români şi care ne trimit la satul românesc de altădată, încărcat de frumuseţe, de autenticitate şi valoare, pe care un etnograf cu vechime le cunoaşte, le studiază şi le pune în valoare în cărţile pe care le publică!”, a declarat dr. Angela Paveliuc Olariu, coordonatoare a Departamentului de Promovare a Valorilor şi Tradiţiilor Naţionale, din cadrul Sectorului de Misiune, Statistică şi Prognoză Pastorală al Arhiepiscopiei Iaşilor.

Publicat în Eveniment