Tribunalul Galaţi va începe audierile de martori la începutul lunii februarie 2016 în procesul omului de afaceri Liviu Jitea şi a altor 18 persoane, inculpate într-un dosar de evaziune fiscală şi contrabandă cu alcool, după ce timp de trei ani dosarul a fost amânat pe diverse motive la majoritatea termenelor de judecată. Instanţa a hotărât şi efectuarea mai multor expertize, pentru a stabili prejudiciul creat statului. Liviu Jitea este acuzat de procurorii DIICOT Galaţi că, în cadrul activităţii unei societăţi comerciale de profil din municipiul Focşani, a procedat alături de membrii grupării sale la amplasarea, înaintea contoarelor liniei tehnologice de producţie de alcool dublu rafinat, a unor instalaţii neautorizate şi au extras în această modalitate peste 800.000 de litri de alcool, fără evidenţierea în contabilitatea societăţii a operaţiunilor comerciale aferente cantităţilor de alcool necontorizate. Paguba cauzată bugetului de stat prin activitatea infracţională este estimată la opt milioane de euro, reprezentând accize, taxe şi impozite. Procurorii DIICOT au pus sechestru pe bunurile omului de afaceri şi au confiscat aur, două camioane şi şase maşini de lux, iar dacă va fi găsit vinovat, Liviu Jitea riscă alături de complicii săi să petreacă ani grei de închisoare.

Tribunalul Galaţi a decis că a fost legal sesizat în dosarul un gălăţean, Iulian Andrei Baciu, judecat pentru trafic de persoane, iar efectuarea actelor de urmărire penală şi administrarea probelor respectă legea. Bărbatul a cunoscut o tânără pe un site de socializare în 2011 şi profitând de naivitatea acesteia, a început o relaţie sentimentală cu ea, sub pretextul că doreşte ca ulterior să formeze un cuplu. Iulian Andrei Baciu i-a propus ulterior tinerei să se prostitueze în Germania pentru a face rost de banii necesari în vederea asigurării unei vieţi lipsite de griji. Şi pentru ca tacâmul să fie complet, individul a reuşit să o convingă pe iubita lui să fure bani şi bijuterii de la părinţi, ce au fost ulterior amanetate, pentru a cumpăra bilete către Germania. Fata a crezut chiar că, după ce se va încheia aventura în Germania, se va putea întoarce acasă, unde să îşi va putea continua studiile universitare. Ea a fost trezită repede la realitate, după ce, la doar câteva zile de când ajunsese în Germania, „prietenul” ei a negociat cu câţiva albanezi preţul camerei unde urma să se prostitueze. El a lovit-o cu pumnii şi picioarele, i-a spart telefonul mobil, ca să nu îşi poată contacta familia şi i-a furat cartea de identitate. În aceste condiţii, fata a fost obligată să se prostitueze. Tânăra a fost în cele din urmă ajutată de o altă româncă ce practica prostituţia să ia legătura cu familia, iar tatăl victimei a venit în Germania, reuşind să o scape de individul care o transformase practic într-un sclav sexual. Iulian Andrei Baciu riscă acum până la 10 ani de închisoare, dacă va fi găsit vinovat de trafic de persoane.

Tribunalul Galaţi a redus mai mult de jumătate din pedeapsa la care a fost condamnat iniţial şeful clanului BUA, Aurel Bulgaru, trimis după gratii pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Aurel Bulgaru a primit iniţial 11 ani de închisoare, dar în urma unei contestaţii formulate de acesta, judecătorii au decis ca, în baza noilor legi penale, pedeapsa să fie redusă la 5 ani de închisoare. Ceilalţi membri ai clanului BUA au fost condamnaţi în acelaşi dosar la pedepse ce pleacă de la 5 ani şi ajung până la 13 ani de închisoare, totalizînd peste 150 de ani de închisoare. Procurorii DIICOT susţin că, începând cu luna martie 2005, Bulgaru Aurel, Bulgaru Maximilian, Feraru Gheorghe, Feraru Tonel, Dobrică Mihalache, împreună cu Feraru Paris şi Ioniţă Nicuşor, au reuşit să convingă mai multe persoane fără ocupaţie să contracteze diverse credite de la instituţii bancare, lucru negat constant de către aceştia.
Ei se foloseau de documente falsificate, care atestau calitatea de salariaţi ai unor societăţi comerciale, cu venituri considerabile. Conform rechizitoriului, după obţinerea creditelor, sumele de bani erau luate de către membrii grupării, iar debitorii erau obligaţi să plece din ţară sau să nu divulge condiţiile reale în care obţinuseră creditele. Trei dintre membrii clanului BUA, fiind vorba de Dacian Giorgi Cantaragiu, Corneluş Dediu şi Lucian Mihai, au scăpat de încarcerare după ce judecătorii instanţei supreme au dispus încetarea procesului penal în ceea ce îi priveşte deoarece a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru faptele comise de aceştia. Tribunalul Galaţi s-a pronunţat recent într-un alt dosar penal în care este implicat clanul BUA, membrii acestuia primind între 9 şi 12 ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Totodată, judecătorii i-au obligat pe membrii clanului BUA să restituie banii societăţilor păgubite, fiind vorba de aproape 270.000 de lei. Deşi a obţinut o reducere semnificativă a pedepsei, Aurel Bulgaru nu are prea multe motive de bucurie, în condiţiile în care este judecat în prezent într-un alt dosar de înşelăciune.

Tribunalul Galaţi a decis în urmă cu câteva zile să oblige DGRFP Galaţi la plata a 318.000 de lei către Şantierul Naval Damen, după ce judecătorii au constatat că ANAF – Autoritatea Naţională a Vămilor – Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi a calculat greşit acciza aferentă perioadei 01.07. 2010 – 31.12.2010. Partea proastă este că instanţa a hotărât şi ca DGRFP Galaţi să achite şi dobândă la suma amintită pentru perioada 14.12.2010 – 15.03.2015, respectiv 09.03.2011 – 15.03.2015, fiind vorba de alte câteva sute de mii de lei, bani ce vor fi plătiţi acum din buzunarele gălăţenilor. Şantierului Naval Damen contestă periodic deciziile de restituire a accizei calculate fie de ANAF, fie de DGRFP Galaţi, iar instanţele îi dau mereu dreptate. De pildă, Direcţia Generală  a Finanţelor Publice Galaţi a fost obligată recent să restituie Şantierului Naval Damen alţi 129.982 de lei cu titlu de acciză, la care se adaugă 55.337 lei - dobândă fiscală la acciza nerestituită, plus alţi 3.913 lei drept cheltuieli de judecată. Aceeaşi instanţă a hotărât să anuleze parţial şi o decizie de restituire a accizelor emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) împotriva Şantierului Naval Damen. Este vorba de 75.000 de lei, bani pe care ANAF a fost obligată să îi restituie  societăţii gălăţene. De asemenea, ANAF a fost obligată de judecători să restituie şi alţi 91.000 de lei reprezentând tot acciză, precum şi aproape 39.000 de lei drept dobândă la suma amintită pentru perioada 05.12.2011-30.04.2014. 

 

Gafe cu repetiţie

 

Şi Curtea de Apel Galaţi a obligat recent Direcţia Regională a Finanţelor Publice Galaţi să returneze Şantierului Naval Damen peste 47.000 de lei cu titlu de acciză. Procesele câştigate de Şantierul Naval Damen împotriva autorităţilor financiare gălăţene sunt de ordinul zecilor, lucru ce pune deja sub semnul întrebării modul în care Finanţele calculează accizele ce ar trebui plătite de marile firme. Tot Tribunalul Galaţi a hotărât recent să oblige Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la plata de dobânzi tot către Şantierul Naval Damen din Galaţi, ce totalizează 113.333 de lei. În urma unui control efectuat în 2012, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi a dispus reţinerea de la Şantierul Naval Damen a 107.000 de lei, reprezentând acciza pentru 70 de tone de motorină. Reprezentanţii Şantierului Naval Damen au contestat raportul de control în justiţie, iar Tribunalul Galaţi a decis să anuleze parţial documentul, dispunând ca Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi să returneze cei peste 100.000 de lei în contul firmei gălăţene. 

După ce DIICOT Galaţi i-a trimis în judecată pe protagoniştii afacerii „Red Velvet”, justiţia pare incapabilă să stabilească măcar primul termen de judecată în acest dosar. Curtea de Apel Galaţi a stabilit în februarie 2015 ca Tribunalul Brăila să judece dosarul, dar de atunci nu s-a făcut nimic pentru demararea cercetării judecătoreşti.  DIICOT Galaţi a destructurat gruparea, care acţiona încă din anul 2011 sub masca unui salon de masaj erotic, Red Velvet, acesta funcţionând sub acoperirea mai multor societăţi comerciale cu răspundere limitată în municipiul Brăila, având ca obiect de activitate declarat “activităţi de întreţinere corporală”. Procurorii DIICOT Galaţi susţin că aceste firme erau deţinute, atât scriptic, cât şi faptic de Iura Dobrev şi Mihaiela Dobrilă, consideraţi a fi liderii grupării infracţionale faţă de care există suspiciunea că au traficat zeci de tinere, multe dintre ele fiind minore. Conform probelor administrate în dosar, victimele erau exploatate sexual în încăperile salonului de masaj erotic, contra sumei de 200 de lei, din care 150 de lei erau achitaţi la recepţia salonului de masaj, iar 50 de lei erau daţi direct victimelor, în camera unde aveau loc raporturile sexuale.

Procurorii DIICOT Galaţi susţin că, în situaţii “speciale”, pentru clienţi fideli sau importanţi (deţinători de funcţii publice, oameni de afaceri), membrii grupului infracţional organizat puneau la dispoziţia lor tinere care se deplasau în alte locaţii decât salonul de masaj erotic, îndeosebi hoteluri de pe raza municipiilor Galaţi şi Brăila, unde întreţineau raporturi sexuale contracost. Fiecare membru al grupului infracţional organizat avea un rol bine definit în cadrul structurii. Procurorii DIICOT Galaţi au luat iniţial măsura reţinerii pentru 24 de ore faţă de cele cinci persoane amintite anterior pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane (în formă continuată) şi trafic de minori (în formă continuată), iar Tribunalul Galaţi a emis apoi mandate de arestare preventivă pe numele acestora. Între timp, Iura Dobrev a murit iar Parchetul de la lângă Tribunalul Galaţi efectuează o anchetă pentru a stabili dacă cineva se face vinovat de moartea patronului Red Velvet.

Tribunalul Galaţi a decis ieri să prelungească controlul judiciar în cazul medicului Dumitru Ţuţa, acuzat de luare de mită. Urologul este acuzat că ar fi primit 1.000 de lei de la un pacient. „Pretinderea mitei nu s-a făcut la modul direct. A dat de înţeles că ar pretinde o anumită sumă de bani, martora a înţeles despre ce e vorba, a făcut rost de bani, a venit, i-a pus pe masă şi medicul nu a respins oferta. Este vorba de suma de 1.000 de lei“, susţine procurorul Alfredo Simionescu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi. Medicul a fost reţinut iniţial de procurori pentru 24 de ore şi prezentat la instanţă cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Judecătorii au decis însă ca Dumitru Ţuţa să fie plasat în arest la domiciliu timp de 30 de zile, pentru ca finalmente magistraţii să îl plaseze sub control judiciar. Medicul s-a declarat nevinovat şi aşteaptă verdictul justiţiei în cazul său. „Nu, nu sunt vinovat. Să lăsăm instanţa să îşi spună cuvântul. Nu spun nici că sunt vinovat, nici că sunt nevinovat, deşi ştiu adevărul”, a declarat Dumitru Ţuţa când a fost prezentat instanţei cu propunerea de arestare preventivă. Dacă va fi găsit vinovat, medicul riscă între 3 şi 10 ani de închisoare, dar şi interdicţia de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta pentru o anumită perioadă de timp.

Tribunalul Galaţi a emis ieri un mandat de aducere pe numele unui administrator de firmă care refuză de mai bine de un an să se prezinte la procesul în care este judecat pentru evaziune fiscală. Nu se ştie deocamdată dacă Ionica Popa, administratorul în cauză, mai este măcar în ţară, în condiţiile în care instanţa nu a luat nicio măsură restrictivă împotriva sa. Procurorii au instituit anterior măsuri asiguratorii pe apartamentul Ionicăi Popa, după ce oamenii legii au constatat că înregistrase operaţiuni comerciale nereale  şi cheltuieli fictive în contabilitatea societăţii. Ionica Popa, administrator la SC Empeyar SRL Galaţi, se folosea de facturi fiscale, chitanţe de plată în numerar şi contracte de prestări servicii, pe care le întocmise în fals. Toate aceste operaţiuni au fost efectuate de gălăţeancă în numele unor societăţi comerciale, pe care le-a administrat în baza unor procuri speciale, în scopul diminuării bazei de impozitare şi deducerii nelegale a TVA-ului. Astfel, Ionica Popa a prejudiciat bugetul consolidat al statului cu 76.010 lei, reprezentând impozit pe profit, şi 97.345 de lei, reprezentând TVA. Acesta ar trebuie să răspundă acum pentru evaziune fiscală în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, dar rămâne de văzut dacă va mai fi găsită de poliţişti. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi s-a constituit parte civilă în procesul penal şi cere acum 256.167 de lei, în contul impozitului pe profit neplătit şi al TVA-ului, dar şi majorări de întârziere, însă nu se ştie dacă prejudiciul va mai putea fi recuperat în totalitate.

 

Tribunalul Galaţi l-a lăsat ieri liber pe un gălăţean acuzat de corupţie sexuală şi viol, după ce a înlocuit arestul la domiciliu cu măsura controlului judiciar. Asta după ce cu doar câteva săptămâni în urmă Judecătoria Galaţi respinse o cerere ciudată venită din partea lui Nelu Jurcă, ce ar fi vrut stabilirea unor „trasee” în cadrul măsurii preventive care s-a luat faţă de el, deşi arestul la domiciliu înseamnă că persoana în cauză nu are voie să părăsească locuinţa stabilită de judecători. S-a ajuns astfel ca pentru a unsprezecea oară o instanţă gălăţeană să aprecieze că bărbatul în vârstă de 42 de ani nu prezintă pericol social. Anchetatorii au descoperit că Nelu Jurcă urmărea minori în parcuri sau în zonele de joacă din vecinătatea blocurilor şi profitând de lipsa de supraveghere a unora dintre aceştia, îi aborda şi îi obliga să îl satisfacă sexual. Prima victimă a fost o fetiţă de şapte ani, care a fost ademenită într-o zonă mai puţin circulată, legată la ochi şi convinsă să facă ce spunea individul. A urmat o fetiţă de şase ani, care a păţit exact acelaşi lucru. Copilele le-au povestit părinţilor ce au pătimit, iar aceştia au anunţat Poliţia. 

 

Agresată în drum spre casă  

 

O minoră de 12 ani a fost agresată sexual în timp ce se îndrepta spre casă, iar la scurt timp pedofilul a fost reţinut de poliţişti, fiind arestat ulterior de către instanţă. Audiat de oamenii legii, Nelu Jurcă avea explicaţiile gata pregătite. El a susţinut că nu s-a aflat în zilele, la orele şi în locurile la care minorele au fost agresate, afirmaţiile sale fiind susţinute de către una dintre surorile sale. Acestea nu stau însă în picioare pentru că copii l-au identificat din planşele fotografice, ca şi părinţii acestora, care l-au observat când pândea copii în preajma blocurilor. Partea proastă este că individul nu poate primi mai mult de cinci ani închisoare, în condiţiile în care pedepsele pentru viol s-au redus la jumătate, fiind posibil ca pedofilul să primească doar un spor de pedeapsă pentru corupţie sexuală.

Tribunalul Galaţi l-a condamnat zilele trecute pe un agent de penitenciar din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranţă din Galaţi la un an şi patru luni de închisoare pentru trafic de influenţă, pedeapsa fiind suspendată sub supraveghere. Agentul Cristinel Ciprian Butuman a fost prins în flagrant pe când primea 500 de euro de la soţia unei persoane private de libertate, pentru ca acesta din urmă să beneficieze de drept la muncă. Persoana încarcerată aflase că agentul Cristinel Ciprian Butuman ar avea atribuţii în stabilirea momentului şi a evidenţei deţinuţilor, care pot beneficia de acest drept. Agentul de penitenciar i-a transmis bărbatului că obţinerea dreptului la muncă în cazul său este complicată, pentru că sunt multe persoane, care vor acest lucru, dar şi pentru că împotriva sa nu fusese încă pronunţată o hotărâre definitivă de condamnare. Cu toate acestea, Cristinel Ciprian Butuman i-a precizat persoanei private de libertate că o poate ajuta, dar în schimbul a 1.000 de euro.  

 

Obligat să presteze muncă în folosul comunităţii 

 

În cele din urmă, bărbatul încarcerat la Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Galaţi a fost condamnat definitiv şi a luat legătura, din nou, cu agentul Cristinel Ciprian Butuman, care i-a spus să pregătească 500 de euro, pentru a pune lucrurile în mişcare. Ce nu ştia agentul de penitenciar este că persoana încarcerată îl reclamase deja la Poliţie, iar când soţia deţinutului i-a înmânat pe 24.02.2015 o bancnotă de 500 de euro la poarta veche a Penitenciarului, oamenii legii îl aşteptau. De altfel, bancnota de 500 de euro fusese tratată cu praf galben fluorescent, pe care era scris „trafic”. Agentul de penitenciar a negat acuzaţiile şi a susţinut că banii reprezentau, de fapt, un împrumut, scuza clasică, de altfel, în astfel de situaţii. Cristinel Ciprian Butuman şi-a pus singur piedică, după ce a indicat şi un deţinut, care i-ar fi împrumutat banii. Surpriza a venit când deţinutul cu pricina nu numai că a negat că l-ar fi împrumutat vreodată pe agentul de Penitenciar cu vreo sumă de bani, dar a declarat că ştia şi de faptul că acesta îi ceruse bani persoanei încarcerate pentru a-i obţine dreptul la muncă. Judecătorii i-au interzis lui Cristinel Ciprian Butuman să exercite funcţia de funcţionar public cu statut special în sistemul administraţiei penitenciare pe o perioadă de 2 ani. Totodată, instanţa l-a obligat pe bărbat să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în cadrul Primăriei Galaţi ori a Şcolii Gimnaziale "Constantin Gh. Marinescu" Galaţi.

Tribunalul Galaţi i-a condamnat zilele trecute pe protagoniştii unui proces de corupţie, care au încercat să se folosească de un înscris falsificat pentru a accesa fonduri europene substanţiale. Cel mai mult va sta după gratii Mirela Şerb (doi ani şi 10 luni), în timp ce Victor Petculescu şi Marian Radu au primit doi ani şi opt luni, respectiv doi ani şi şase luni pentru tentativă la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave şi tentativă la infracţiunea de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Totul a pornit după ce, în cursul anului 2009, între SC FAMELIS SRL Tecuci, în calitate de beneficiar şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 2 Constanţa, în calitate de autoritate contractantă, a fost încheiat un contract de finanţare având ca obiect punerea în practică a unui proiect. 

 

Amendă de 30.000 de lei 

 

Pe 20 martie 2012, Petculescu Victor, administrator al SC FAMELIS SRL, a depus la Oficiul Judeţean pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Galaţi un înscris falsificat intitulat „Scrisoare de garanţie bancară pentru restituire a avansului acordat pentru proiecte finanţate în cadrul PNDR” având antetul unei unităţi bancare din Braşov. Bărbatul a făcut acest lucru în scopul autorizării la plată a unui avans în sumă de 1.000.535 lei, reprezentând 50% din valoarea ajutorului financiar nerambursabil acordat în cadrul proiectului. Singura problemă era că acest înscris a fost falsificat, complicele omului de afaceri tecucean fiind Şerb Mirela, contabil la SC INEX STYLE SRL Braşov, care a pus falsul la dispoziţia lui Petculescu Victor. Omul de afaceri tecucean a fost ajutat şi de Radu Marian, administrator la SC RADU SOVINVEST SRL Târgovişte, care a intermediat relaţia sa cu Şerb Mirela. Reprezentanţii din cadrul autorităţii contractante au remarcat existenţa înscrisului falsificat, iar cei peste un milion de lei ceruţi cu titlu de avans nu au mai fost acordaţi. Interesant de amintit este că Şerb Mirela şi Radu Marian nu sunt la prima ispravă de acest gen, ei fiind deja trimişi în judecată pentru fapte similare, dar instanţele de judecată nu au pronunţat până la acest moment vreo soluţie. Judecătorii nu au uitat nici firma de care Victor Petculescu s-a folosit pentru a încerca să obţină nelegal fonduri europene, SC FAMELIS SRL fiind amendată cu 30.000 de lei pentru implicarea în această afacere.