Tribunalul Galaţi a anulat ieri o decizie de imputare emisă de Poliţia Locală Galaţi în cazul unuia dintre angajaţii săi, Vasilica Nenciu, în condiţiile în care femeia fusese condamnată definitiv într-un dosar de corupţie. Mai mult decât atât, Poliţia Locală a fost obligată de judecători să îi achite Vasilicăi Nenciu şi 1.500 de lei drept cheltuieli de judecată. 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut decizia Curţii de Apel Galaţi în procesul a doi agenţi din cadrul Poliţiei Locale Galaţi, acuzaţi de procurori că au permis accesul la informaţii care nu erau destinate publicităţii unor persoane care efectuau excavări ilegale la intrarea în Galaţi. Conform rechizitoriului, Mihai Marian Răducanu şi o altă persoană  i-ar fi cerut lui Vasilica Nanciu, agent la Poliţia Locală, Serviciul de Control Agenţi Comerciali, să le dea detalii legate de zilele şi orele la care poliţiştii locali urmau su efectueze controale în zona riverană a malului stâng al râului Prut, în apropierea gropii de gunoi situată în proximitatea complexului comercial „Selgros” de la intrarea în municipiul Galaţi. Scopul era ca Mihai Marian Răducanu şi o altă persoană să scape de eventualele amenzi pe care le-ar fi primit dacă erau prinşi în zona amintită, când realizau excavări ilegale pentru a descoperi şi valorifica produse metalice. 

 

De la amenzi la închisoare

 

În boxa acuzaţilor a ajuns şi Aurelian Podaşcă, şeful Compartimentului Intervenţie Rapidă şi Transport Valori din cadrul Poliţiei Locale Galaţi, pe care procurorii îl acuzau de complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi l-a trimis în judecată şi pe Mihai Marian Răducanu pentru instigare la furnizarea de informaţii ce vizau controalele pe care poliţiştii locali urmau să le efectueze în apropierea gropii de gunoi situată în proximitatea complexului comercial „Selgros” de la intrarea în municipiul Galaţi. Vasilica Nanciu şi Mihai Marian Răducanu au negat iniţial că ar fi implicaţi în această poveste, dar ulterior au revenit şi au recunoscut ce au făcut în faţa procurorilor. Singurul care a negat în permanenţă încălcarea atribuţiilor de serviciu a fost Aurelian Podaşcă, şeful Compartimentului Intervenţie Rapidă şi Transport Valori din cadrul Poliţiei Locale Galaţi. Instanţa supremă a respins recursul în casaţie al celor puşi sub acuzare, astfel că amenzile administrative de câte 1.000 de lei pe care ar fi urmat să le plătească fiecare dintre aceştia au fost înlocuite cu sancţiuni penale. Astfel, Vasilica Nanciu a primit opt luni de închisoare, iar Mihai Marian Răducanu şi Aurelian Podaşcă au fost condamnaţi la câte un an de închisoare, pedepsele fiind suspendate condiţionat.

Publicat în Eveniment

Tribunalul Galaţi urmează să analizeze rapoartele de expertiză, cerute de judecători pentru a stabili dacă Mihai Popleşanu are într-adevăr calitatea de moştenitor al fostului proprietar al Palatului Gheorghiu. Acesta se judecă cu Valentina Petrica Ghiorghievici, o altă pretendentă la adjudecarea imobilului, după ce Tribunalul Galaţi stabilise anterior să paseze dosarul la Judecătorie. Curtea de Apel desfiinţase pe 23 martie 2012 o decizie a Tribunalului Galaţi, prin care se refăcea o adopţie a Tribunalului judeţului Covurlui din 1948. Aceasta i-ar fi dat dreptul moştenitoarei Valentina Petrica Ghiorghievici, să reclame proprietatea asupra Palatului “Simion Gheorghiu”. Adopţia la care se făcea referire în proces se pare că nu a existat niciodată. Adevăraţii moştenitori ai Palatului “Simion Gheorghiu” au fost fraţii Nicole şi Demostene Hagimatias, care au avut trei surori. Cei doi fraţi nu au fost niciodată căsătoriţi şi nu au avut nici copii, astfel că moştenirea urma să ajungă la moştenitorii uneia dintre surori, Melania Caratanasis. Aceasta a născut trei fete, însă doar una dintre ele, Elena Caratanasis, a avut, la rândul ei, urmaşi. Nepotul acesteia, Mihai Popleşanu, a atacat cu recurs la Curtea de Apel decizia primei instanţe şi a dovedit că aceasta se baza pe un fals.

După finalizarea dosarului amintit, Tribunalul Galaţi va judeca procesul dintre Mihai Popleşanu şi municipalitate, dar şi statul român prin Ministerul Finanţelor. Apărătorul lui Mihai Popleşanu considera încheiată problema legată de moştenitorul fostului proprietar al Palatului Gheorghiu şi se concentra pe procesul cu Primăria Galaţi, dar se pare că justiţia are un cu totul alt punct de vedere. “S-a încercat să se acrediteze ideea că una dintre fiicele Elenei Caratanasis, Anastasia, împreună cu soţul ei, Mihail Constantinidis, ar fi făcut un act de adopţie, ce o privea pe mama Valentinei Ghiorghievici, cea care a încercat refacerea adopţiei. În realitate, cei doi soţi au stat puţin timp împreună şi apoi au divorţat, fără să facă niciun act de adopţie. Acesta a fost pur şi simplu fabricat”, ne-a declarat Didel Bujeniţă, avocatul lui Mihai Popleşanu.

Publicat în Comunitate

După ce a acordat un termen de nu mai puţin de trei luni pentru a identifica un birou notarial, iar agenţii procedurali ai instanţei s-au dovedit incapabili să facă acest lucru, Tribunalul Galaţi a cerut Primăriei Galaţi să furnizeze informaţia, astfel încât judecătorii să se poată pronunţa finalmente în dosarul, ce vizează sediul PSD Galaţi de pe strada Domnească nr. 55. Decizia instanţei vine după ce municipalitatea a invocat prescripţia achizitivă sau uzucapiunea, ce reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra clădirii prin exercitarea posesiei asupra acesteia, într-un interval de timp stabilit de lege. Biroul notarial în cauză ar trebui să depună un dosar, pentru a clarifica acest aspect, în măsura în care sediul său va fi până la urmă identificat de autorităţile locale. Anterior, o expertiză efectuată din dispoziţia instanţei a stabilit că valoarea imobilului se ridică la 800.000 de lei. Primăria a ridicat obiecţiuni la raportul de expertiză, susţinând că valoarea clădirii ar fi de circa 200.000-300.000 de lei. Instanţa a stabilit anterior legalitatea ordinelor emise de fostul prefect Paul Florea, în baza cărora sediul PSD a fost trecut în proprietatea Primăriei. Tribunalul Galaţi a respins o cerere a Primăriei, ce viza acţiunea intentată de Aristides Melissaratos, privind revendicarea sediului PSD Galaţi de pe strada Domnească nr. 55, municipalitatea invocând atunci faptul că acţiunea grecului ar fi inadmisibilă. 

 

Clădirea a fost lăsată ca dotă

 

Tot Tribunalul Galaţi a decis efectuarea unei expertize care să stabilească dacă imobilul a aparţinut într-adevăr familiei grecului, iar raportul de expertiză, depus la dosar, a confirmat acest lucru.  Grecul Aristides Melissaratos susţine că este adevăratul proprietar al imobilului unde se găseşte în prezent sediul PSD Galaţi. Bărbatul, stabilit în SUA din 1950, se bazează pe documente de la Arhivele Statului, care ar atesta că bunicul său, Pepino Zanicos, i-a lăsat fiicei, Antipi Melissaratos, clădirea de pe strada Domnească nr. 55, ca dotă, în 1943, an în care se năştea şi Aristides Melissaratos. Tribunalul Galaţi trebuie să stabilească acum cine este, de fapt, proprietarul imobilului de pe strada Domnească nr. 55, în condiţiile în care a concluzionat că cele două ordine ale fostului prefect sunt legale, pe această linie venind şi cererea municipalităţii privind prescripţia achizitivă, dar expertiza a stabilit că Aristides Melissaratos este moştenitorul fostului proprietar al clădirii.

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi l-a transformat ieri într-un exemplu pe un gălăţean, care a vândut marfă şi a prestat servicii către mai multe societăţi din ţară, fără a înregistra în contabilitate veniturile şi a le declara organelor fiscale. Viorel Mircea Partenie fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru evaziune fiscală, după ce a prejudiciat bugetul de stat cu 284.844 de lei, reprezentând impozit pe profit, şi 340.647 de lei, reprezentând TVA. Bărbatul se află deja în Penitenciarul Brăila, în condiţiile în care a fost condamnat anterior tot pentru infracţiuni economice. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi s-a constituit parte civilă cu 839.259 de lei, reprezentând impozit pe profit, TVA şi majorări de întârziere, dar instanţa a decis că Viorel Mircea Partenie este bun de plată aproape trei milioane de lei cu titlu de despăgubiri civile către statul român prin ANAF. 

 

Prejudiciu de aproape 10 milioane de lei

 

Alţi trei administratori de firme riscă pedepse şi mai drastice într-un dosar de megaevaziune fiscală, valoarea prejudiciului fiind estimată la 9.983.184,50 lei (2.152.104,96 euro). Instanţa a demarat audierile de martori, precum şi administrarea celorlalte probe în procesul în care protagoniştii sunt Dan Ştefan Ciolcă (233 de acte materiale), Ilie Silviu Marian (164 de acte materiale) şi Marius Mărgărit Bibic (69 de acte materiale), care au ajuns în boxa acuzaţilor pentru evaziune fiscală în formă continuată. „În perioada iulie 2009 – iunie 2010, inculpatul Ciolcă Dan-Ştefan în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a înregistrat în evidenţa contabilă un număr de 233 facturi fiscale, care nu exprimau operaţiuni comerciale reale, emise de către firmele administrate de ceilalţi 2 inculpaţi. Prin aceasta s-a urmărit sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, prin deducerea ilegală a TVA aferentă facturilor emise de societăţile comerciale respective (5.575.788,51 lei) şi a cheltuielilor privind costul mărfurilor achiziţionate fictiv (4.406.395,99 lei)”, au precizat în rechizitoriu procurorii anticorupţie gălăţeni. 

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi a demarat la sfârşitul săptămânii trecute cercetarea judecătorească în cazul unui agent de penitenciar din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranţă din Galaţi, trimis în judecată de procurori pentru trafic de influenţă. Bărbatul a fost prins în flagrant pe când primea 500 de euro de la soţia unei persoane private de libertate, pentru ca acesta din urmă să beneficieze de drept la muncă. Persoana încarcerată aflase că agentul Cristinel Ciprian Butuman ar avea atribuţii în stabilirea momentului şi a evidenţei deţinuţilor, care pot beneficia de acest drept.  Agentul de penitenciar i-a transmis bărbatului că obţinerea dreptului la muncă în cazul său este complicată, pentru că sunt multe persoane, care vor acest lucru, dar şi pentru că împotriva sa nu fusese încă pronunţată o hotărâre definitivă de condamnare. Cu toate acestea, Cristinel Ciprian Butuman i-a precizat persoanei private de libertate că o poate ajuta, dar în schimbul a 1.000 de euro.  

 

Şi-a tăiat singur craca de sub picioare

 

În cele din urmă, bărbatul încarcerat la Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Galaţi a fost condamnat definitiv şi a luat legătura, din nou, cu agentul Cristinel Ciprian Butuman, care i-a spus să pregătească 500 de euro, pentru a pune lucrurile în mişcare. Ce nu ştia agentul de penitenciar este că persoana încarcerată îl reclamase deja la Poliţie, iar când soţia deţinutului i-a înmânat pe 24.02.2015 o bancnotă de 500 de euro la poarta veche a Penitenciarului, oamenii legii îl aşteptau. De altfel, bancnota de 500 de euro fusese tratată cu praf galben fluorescent, pe care era scris „trafic”. Agentul de penitenciar a negat acuzaţiile şi a susţinut că banii reprezentau, de fapt, un împrumut, scuza clasică, de altfel, în astfel de situaţii. Cristinel Ciprian Butuman şi-a pus singur piedică, după ce a indicat şi un deţinut, care i-ar fi împrumutat banii. Surpriza a venit când deţinutul cu pricina nu numai că a negat că l-ar fi împrumutat vreodată pe agentul de Penitenciar cu vreo sumă de bani, dar a declarat că ştia şi de faptul că acesta îi ceruse bani persoanei încarcerate pentru a-i obţine dreptul la muncă. 

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi a finalizat cercetarea judecătorească în procesul primarului din Brăhăşeşti, Vasile Băiculescu, un verdict fiind aşteptat la începutul lunii octombrie 2015. Instanţa a stabilit ca Vasile Băiculescu să nu exercite funcţia de care s-a folosit pentru a comite infracţiunile de care este acuzat, respectiv cea de primar, până la finalizarea procesului penal. Vasile Băiculescu a fost condamnat pentru a doua oară într-un proces de corupţie de către Tribunalul Galaţi, magistraţii hotărând să contopească pedepsele aplicate edilului pentru luare de mită şi instigare la luare de mită, urmând ca Băiculescu să execute patru ani şi patru luni de închisoare. Procurorii DNA au stabilit că, în cursul anilor 2009-2010, primarul din Brăhăşeşti le-a cerut lui Marcel Peneoaşu, administrator al SC Tralma SRL Corod, judeţul Galaţi, şi unei alte persoane, reprezentant legal al unei alte societăţi comerciale, diverse sume de bani, ce depăşesc 10.000 euro, dar şi efectuarea de lucrări suplimentare faţă de contractele încheiate cu Consiliul Local al comunei Brăhăşeşti. 

 

Aproape 30.000 de lei ar putea fi confiscaţi în folosul statului

 

Marcel Peneoaşu a fost condamnat, la rândul său, la trei ani şi două luni de închisoare pentru luare şi dare de mită, iar Marius Răianu Iamandi a primit şase luni de închisoare cu suspendarea executării pentru dare de mită. Judecătorii au hotărât anterior ca un alt inculpat din dosar, Iuliana Pleşcan, să fie achitat pentru luare de mită. SC Tralma SRL Corod şi SC Mobilzone SRL Bârlad ar avea de plătit către stat amenzi penale în sumă de 10.000 de lei, respectiv 5.000 de lei, iar suma de 29.500 de lei ridicată de la primarul din Brăhăşeşti urma să fie confiscată în folosul statului, dacă hotărârea va rămâne aceeaşi la finalul procesului. Vasile Băiculescu a fost obligat iniţial să restituie şi aproape 73.000 de lei către unul dintre martorii denunţători, iar judecătorii au menţinut sechestrul şi măsurile asigurătorii luate asupra unor bunuri mobile şi imobile, dar şi pe banii aparţinând primarului din Brăhăşeşti, ai lui Marcel Peneoaşu şi Marius Răianu Iamandi.

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi va finaliza luna viitoare unui proces de corupţie, în care este implicat un tecucean şi două persoane din Braşov, care au încercat să se folosească de un înscris falsificat pentru a accesa fonduri europene substanţiale. În cursul anului 2009, între SC FAMELIS SRL Tecuci, în calitate de beneficiar şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 2 Constanţa, în calitate de autoritate contractantă, a fost încheiat un contract de finanţare având ca obiect punerea în practică a unui proiect. Pe 20 martie 2012, Petculescu Victor, administrator al SC FAMELIS SRL, a depus la Oficiul Judeţean pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Galaţi un înscris falsificat intitulat „Scrisoare de garanţie bancară pentru restituire a avansului acordat pentru proiecte finanţate în cadrul PNDR” având antetul unei unităţi bancare din Braşov. Bărbatul a făcut acest lucru în scopul autorizării la plată a unui avans în sumă de 1.000.535 lei, reprezentând 50% din valoarea ajutorului financiar nerambursabil acordat în cadrul proiectului.

 

Trei capete de acuzare

 

Singura problemă era că acest înscris a fost falsificat, complicele omului de afaceri tecucean fiind Şerb Mirela, contabil la SC INEX STYLE SRL Braşov, care a pus falsul la dispoziţia lui Petculescu Victor. Omul de afaceri tecucean a fost ajutat şi de Radu Marian, administrator la SC RADU SOVINVEST SRL Târgovişte, care a intermediat relaţia sa cu Şerb Mirela. Reprezentanţii din cadrul autorităţii contractante au remarcat existenţa înscrisului falsificat, iar cei peste un milion de lei ceruţi cu titlu de avans nu au mai fost acordaţi. Interesant de amintit este că  Şerb Mirela şi Radu Marian nu sunt la prima ispravă de acest gen, ei fiind deja trimişi în judecată pentru fapte similare, dar instanţele de judecată nu au pronunţat până la acest moment vreo soluţie. Petculescu Victor, Şerb Mirela şi Radu Marian riscă acum pedepse grele cu închisoarea ţinând cont că vor răspunde penal pentru infracţiuni grave, printre acestea numărându-se tentativă la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave şi tentativă la infracţiunea de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi a respins ieri o solicitare venită din partea profesorului universitar Mircea Iliev, ce ar fi dorit ca obligaţia de a nu se apropia de studenţii care l-au denunţat pentru corupţie să fie revocată. Instanţa a respins cererea pe motiv că este nefondată, prelungind totodată şi controlul judiciar în cazul acestuia. Profesorul universitar Mircea Iliev este judecat în prezent pentru luare de mită, el formulând şi o plângere împotriva soluţiei de neurmărire penală dispusă de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalului Galaţi în  cazul celor 27 de studenţi, care l-au reclamat pentru corupţie. Dascălul, care predă la Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică din Galaţi, a fost denunţat de doi studenţi vizavi de obiceiul de a le cere bani pentru a le da notă de trecere la examene. În final, anchetatorii au reţinut în sarcina conferenţiarului universitar 27 de infracţiuni de luare de mită, în locuinţa acestuia fiind descoperită suma de 2.700 de lei, dar şi o listă cu studenţii care plătiseră pentru a promova la disciplina la care preda Mircea Iliev. Profesorul cerea 100 de lei de la fiecare student pentru a obţine nota 5, iar banii îi erau înmânaţi fie la biroul său de la Universitate, fie direct la locuinţa dascălului. 

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi se chinuie să dea de martori în procesul Vasilicăi Neruja, specialist agricol în cadrul Centrului Agricol Iveşti, instituţie subordonată Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, şi a lui Mihai Năstăsache, specialist agricol în cadrul Centrului Agricol Iveşti. La termenul de ieri instanţa nu a putut decât să constate că unul din martorii citaţi în dosar lipseşte, deşi a trecut un an în care dosarul a trecut din amânare în amânare. Cei doi specialişti agricoli sunt judecaţi pentru abuz în serviciu şi utilizare a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Anchetatorii au stabilit că,  la finele anului 2007, Vasilica Neruja, la rugămintea lui Mihai Năstăsache, şi-a încălcat cu bună  ştiinţă atribuţiile de serviciu constând în monitorizarea modului de acordare a ajutoarelor financiare către producătorii agricoli. “Concret, inculpata a atestat în fals, prin încheierea unui proces verbal final, că, în perioada 11.12.2007 - 27.12.2007, s-a administrat (şi se va administra) în sol, pe o suprafaţă de 270 ha, pe raza comunei Iveşti, a unei cantităţi de 964.000 kilograme amendamente fosfogips” susţin procurorii anticorupţie.

 

Sechestru pe case şi terenuri

 

În baza procesului verbal amintit lui Mihai Năstăsache i s-a aprobat, la data de 21.12.2007, plata sumei de 103.752 lei, ce a fost virată de către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi în contul firmei sale. “Subvenţia astfel primită a fost folosită ulterior în scopul său personal sau al societăţii, al cărei administrator era”, au concluzionat reprezentanţii DNA Galaţi. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - DADR Galaţi s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 103.743,07 lei, reprezentând finanţarea de la buget a cheltuielilor de amendare a solurilor pentru anul 2007. Procurorii au instituit şi sechestru asigurător asupra bunurilor imobile (case de locuit şi terenuri) şi mobile (două autoturisme) aparţinând celor doi inculpaţi.

Publicat în Comunitate

Trei gălăţeni cu „spirit de iniţiativă” au fost trimişi în judecată zilele trecute de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi pentru evaziune fiscală în formă continuată. Anchetatorii au descoperit că aceştia îşi făcuseră un obicei din a eluda statul când importau cereale din Republica Moldova. Primul pe listă este Aurelian Sorin Gârlescu, administrator la SC Lucrativ Trans SRL Galaţi, care va răspunde şi pentru instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals. Concret, bărbatul a determinat o altă persoană, Marius Iulian Mocanu, pusă şi ea sub acuzare în acest caz, să întocmească documente justificative (facturi fiscale, avize de însoţire a mărfii) în perioada 2011-2012, ce evidenţiau operaţiuni comerciale fictive (achiziţii fictive de bunuri şi servicii, plăţi fictive) cu mai mulţi parteneri comerciali. Înscrisurile respective au fost folosite în contabilitatea SC Lucrativ Trans SRL Galaţi, denaturând exerciţiul financiar al societăţii pe care o administra. Oamenii legii au descoperit că în intervalul de timp amintit anterior,  Aurelian Sorin Gârlescu nu a înregistrat în contabilitate toate importurile realizate şi veniturile încasate, aferente livrării de cereale importate din Republica Moldova, pentru a sustrage de la plata obligaţiilor fiscale către stat, ce însumează 163.140 de lei.

 

Introducea cheltuieli fictive în contabilitatea societăţii

 

Şi Mitică Marcu a ajuns în boxa acuzaţilor pentru evaziune fiscală, întrucât în noiembrie 2011, ca împuternicit al  SC Lucrativ Trans SRL Galaţi, a introdus cu bună ştiinţă în contabilitatea societăţii documente justificative, ce reflectau cheltuieli fictive, aferente unor tranzacţii comerciale cu SC Siandma Impex SRL Râmnicu Sărat. Mai mult decât atât, nu a înregistrat în contabilitatea societăţii toate importurile realizate şi veniturile obţinute din vânzarea produselor cerealiere (făină albă, tărâţe de grâu şi seminţe de floarea soarelui) importate din Republica Moldova, prejudiciul creat statului apropiindu-se de 70.000 de lei. 

Ultimul care va răspunde penal în acest caz este Marius Iulian Mocanu, procurorii acuzându-l de o evaziune fiscală de peste 60.000 de lei. Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi a pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale lui Aurelian Sorin Gârlescu, în vederea recuperării prejudiciului.

Publicat în Comunitate
Pagina 4 din 8