Tribunalul Galaţi a dispus ataşarea unei sentinţe penale în cazul unui gălăţean care a vândut marfă şi a prestat servicii către mai multe societăţi din ţară fără a înregistra în contabilitate veniturile şi a le declara organelor fiscale, înainte de a pronunţa un verdict în procesul acestuia. Viorel Mircea Partenie a prejudiciat bugetul de stat cu 284.844 de lei, reprezentând impozit pe profit, şi 340.647 de lei, reprezentând TVA. El este judecat pentru evaziune în formă continuată, însă interesant de amintit este că acesta se află deja în Penitenciarul Brăila, fiind condamnat anterior tot pentru infracţiuni economice, acesta fiind motivul pentru care judecătorii au cerut ataşarea hotărârii din acel proces penal. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi s-a constituit parte civilă cu 839.259 de lei, reprezentând impozit pe profit, TVA şi majorări de întârziere. 

Recent, alţi trei administratori de firme au fost inculpaţi într-un  dosar de megaevaziune fiscală, valoarea prejudiciului fiind estimată la 9.983.184,50 lei (2.152.104,96 euro). Instanţa a demarat audierile de martori, precum şi administrarea celorlalte probe în procesul în care protagoniştii sunt Dan Ştefan Ciolcă (233 de acte materiale), Ilie Silviu Marian (164 de acte materiale) şi Marius Mărgărit Bibic (69 de acte materiale), care au ajuns în boxa acuzaţilor pentru evaziune fiscală în formă continuată. „În perioada iulie 2009 – iunie 2010, inculpatul Ciolcă Dan-Ştefan în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a înregistrat în evidenţa contabilă un număr de 233 facturi fiscale, care nu exprimau operaţiuni comerciale reale, emise de către firmele administrate de ceilalţi 2 inculpaţi. Prin aceasta s-a urmărit sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, prin deducerea ilegală a TVA aferentă facturilor emise de societăţile comerciale respective (5.575.788,51 lei) şi a cheltuielilor privind costul mărfurilor achiziţionate fictiv (4.406.395,99 lei)”, au precizat în rechizitoriu procurorii anticorupţie gălăţeni. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, administratorii de firmă amintiţi riscă peste cinci ani de închisoare.

Publicat în Comunitate

Cercetarea judecătorească s-a împotmolit în cazul unui gălăţean, care a crezut că poate face rost repede de bani fentând statul prin înregistrarea unor documente justificative false (facturi fiscale, chitanţe de plată şi ordine de compensare) în contabilitatea firmei sale. La ultimul termen de judecată cei puşi sub acuzare nu au avut avocaţi, martorii au lipsit, iar raportul de expertiză cerut de Tribunal nu a fost efectuat încă, deşi au trecut cinci luni de când s-a cerut expertiza. Giani Argint, administrator al SC Argint 2008 SRL Piscu, a emis acte false pentru cinci societăţi comerciale, în condiţiile în care firmele respective nu au recunoscut ulterior relaţiile comerciale cu acesta, erau societăţi „fantomă”, ori erau controlate de un apropiat al administratorului gălăţean, care le-a folosit pentru a crea un circuit scriptic fictiv. Giani Argint a înregistrat astfel în contabilitate efectuarea unor cheltuieli fictive, fiind vorba de achiziţia de centrale şi agregate minerale în sumă de 1.703.228 de lei. Bugetul de stat a fost prejudiciat cu 228.705 lei, reprezentând impozitul pe profit, şi alţi 243.777 de lei prin deducerea nelegală a taxei pe valoarea adăugată.

 

Partener de fărădelegi

 

Tribunalul Galaţi îl judecă acum pe Giani Argint pentru evaziune fiscală, alături de acesta urmând să răspundă şi Iosip Necula pentru instigare la evaziune fiscală, procurorii acuzându-l pe acesta din urmă că l-a determinat pe administratorul SC Argint 2008 SRL să înregistreze falsurile în contabilitate. Finanţele cer peste 600.000 de lei cu titlu de prejudiciu cauzat bugetului de stat, dar rămâne de văzut dacă banii vor mai putea fi recuperaţi. Tot Tribunalul Galaţi  i-a condamnat recent pe Rupi Stănescu şi Mariana Stănescu la câte doi ani şi şase luni de închisoare pentru o evaziune fiscală de 270.000 de lei. În timpul procesului, cei doi au achitat 37.000 de lei, pentru recuperarea diferenţei de prejudiciu fiind instituit sechestru pe un teren şi un imobil din Iveşti, care aparţine celor doi. Aceeaşi instanţă l-a condamnat recent  şi pe Ferdinand Stănescu pentru o evaziune de 172.000 de lei, acesta urmând să petreacă după gratii următorii doi ani.

Publicat în Comunitate

Profesorul universitar Mircea Iliev, judecat în prezent pentru luare de mită, a formulat o plângere împotriva soluţiei de neurmărire penală dispusă de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalului Galaţi în cazul celor 27 de studenţi care l-au reclamat pentru corupţie. Tribunalul Galaţi va judeca cererea, dar este puţin probabil ca instanţa să îi dea câştig de cauză, ţinând cont că denunţătorii nu sunt traşi la răspundere penală atât timp cât au adus faptele la cunoştinţa oamenilor legii înainte ca acestea să se sesizeze în alt mod. Tribunalul Galaţi a prelungit recent controlul judiciar în cazul profesorului Mircea Iliev. Dascălul, care predă la Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică din Galaţi, a fost denunţat de doi studenţi vizavi de obiceiul de a le cere bani pentru a le da notă de trecere la examene. În final, anchetatorii au reţinut în sarcina conferenţiarului universitar 27 de infracţiuni de luare de mită, în locuinţa acestuia fiind descoperită suma de 2.700 de lei, dar şi o listă cu studenţii care plătiseră pentru a promova la disciplina la care preda Mircea Iliev. Profesorul cerea 100 de lei de la fiecare student pentru a obţine nota 5, iar banii îi erau înmânaţi fie la biroul său de la Universitate, fie direct la locuinţa dascălului.

 

Anchetă la Universitate

 

Conducerea Universităţii „Dunărea de Jos” s-a distanţat de practicile lui Mircea Iliev şi a declanşat o anchetă internă, în urma căreia conferenţiarul universitar ar putea rămâne fără loc de muncă. „Conducerea Universităţii «Dunărea de Jos» din Galaţi condamnă categoric astfel de gesturi şi îşi exprimă speranţa că este doar un caz singular. De altfel, noi am invitat studenţii ca de fiecare dată când au informaţii despre profesori care nu-şi fac treaba cum trebuie să ne anunţe pentru a lua măsuri împotriva lor. Susţinem cu convingere orice acţiune care are ca finalitate respectarea cu stricteţe a legilor acestei ţări. Ne mâhneşte când un coleg de-al nostru trece prin astfel de momente, dar înţelegem foarte bine că doar aşa se poate ajunge la un sistem normal şi benefic tuturor”, a precizat Biroul de Comunicare al Universităţii „Dunărea de Jos”.

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi a hotărât că instanţa a fost legal sesizată în cazul unui administrator de firmă trimis în judecată pentru evaziune fiscală. Procurorii au instituit anterior măsuri asiguratorii pe apartamentul Ionicăi Popa, după ce oamenii legii au constatat că înregistrase operaţiuni comerciale nereale  şi cheltuieli fictive în contabilitatea societăţii. Ionica Popa, administrator la SC Empeyar SRL Galaţi, se folosea de facturi fiscale, chitanţe de plată în numerar şi contracte de prestări servicii, pe care le întocmise în fals. Toate aceste operaţiuni au fost efectuate de Ionica Popa în numele unor societăţi comerciale, pe care le-a administrat în baza unor procuri speciale, în scopul diminuării bazei de impozitare şi deducerii nelegale a TVA. Astfel, gălăţeanca a prejudiciat bugetul consolidat al statului cu 76.010 lei, reprezentând impozit pe profit, şi 97.345 de lei, reprezentând TVA. Procurorii au trimis-o în boxa acuzaţilor pentru evaziune fiscală în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi s-a constituit parte civilă în procesul penal şi cere acum 256.167 de lei, în contul impozitului pe profit neplătit şi a TVA, dar şi majorări de întârziere.

 

Publicat în Comunitate

Tănase Bălan, condamnat pentru că a dus la faliment Banca Populară Stabilitatea, pe care o conducea, şi a lăsat 350 de deponenţi pe drumuri, îşi joacă ultima şansă de a scăpa de puşcărie la Tribunalul Galaţi. Judecătoria Galaţi a respins o cerere de revizuire, ce viza sentinţa penală în baza căreia fostul preşedinte al băncii a fost condamnat la 9 ani şi şase luni de închisoare, dar sentinţa a fost atacată la Tribunal, ce a hotărât la sfârşitul săptămănii trecute să dea verdictul definitiv în luna septembrie 2015. Este însă puţin probabil ca verdictul iniţial al magistraţilor să mai fie schimbat, ţinând cont că 95% din revizuirile în materie penală au fost respinse în ultimii ani de instanţele gălăţene. Tănase Bălan a dispărut la scurt timp după ce fusese condamnat, în 2001, pentru devalizarea Băncii Populare Stabilitatea cu  peste 18 milioane de lei. Acesta a fost găsit vinovat de abuz în serviciu contra intereselor pesoanelor, omisiunea cu ştiinţă a unor înregistrări în contabilitate şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Escrocul care se dădea drept bancher a fost arestat preventiv după ce a ieşit la iveală faptul că a aprobat 55 de contracte în regim de subdobândă şi dobândă nulă, cauzând un prejudiciu în valoare de peste 688.000 de lei, la care se adaugă şi neînregistrarea în contabilitate a aproximativ 300.000 de lei. 

 

Susţine că este nevinovat

 

Fostul preşedinte al Băncii Stabilitatea a fost identificat şi reţinut de autorităţile judiciare abia după zece ani. Fiind trimis în ţară pentru a-şi executa pedeapsa, Bălan a încercat să se folosească de sistem ca să scape din nou de puşcărie. El a depus o contestaţie la executare la Judecătoria Galaţi, susţinând că este nevinovat şi a cerut rejudecarea cazului său. Tănase Bălan solicitase intenţionat documente imposibil de recuperat după atâta timp şi dosare aflate în arhivele vechi ale instanţelor pentru a prelungi pe cât posibil procesul. Şmecheria a funcţionat o perioadă, dar instanţa de judecată a pus capăt tergiversării dosarului, respingând contestaţia lui Tănase Bălan. Singura satisfacţie de până acum a fostului patron al Băncii Populare Stabilitatea este că a obţinut deducerea perioadei cât a fost arestat preventiv în ţară şi străinătate din pedepsa de 9 ani şi 6 luni. 

Publicat în Comunitate

Judecătorii Tribunalului Galaţi nu au putut ieri decât să constate că cei doi români şi un cetăţean olandez de origine turcă, puşi sub inculpare într-un dosar penal pentru infracţiuni de corupţie, s-au volatilizat. Nici măcar avocaţii acestora nu au venit la proces, în condiţiile în care dosarul trenează pe rolul instanţei gălăţene de mai bine de un an şi jumătate. Procurorii anticorupţie gălăţeni susţin că unul dintre protagoniştii acestei afaceri, Eugen Grosu, a pretins pentru el şi pentru alte persoane suma de 37.000 de euro, cu scopul de a interveni pe lângă funcţionarii vamali din cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud – Agigea. Vameşii urmau să acorde liberul de vamă unui container, sosit din China în luna august 2009 în portul Constanţa Sud - Agigea, ce conţinea parfumuri contrafăcute, etichetate sub mărci de lux, fără ca acel container să fie supus controlului fizic de către autorităţile vamale. Din banii pretinşi, Eugen Grosu a primit direct şi prin intermediul unuia dintre complicii săi, Mihai Lambadarie, suma de 28.500 euro şi 800 lei, în trei tranşe, de la olandezul de origine turcă Vedat Vurgun, trimis în judecată pentru cumpărare de influenţă.  

 

Opt luni irosite pentru lipsa unui traducător

 

Procesul a bătut pasul pe loc timp de opt luni pentru că judecătorii gălăţeni nu reuşeau să găsească un interpret de limbă olandeză pentru Vedat Vurgun, iar până la urmă dosarul a fost pasat la Constanţa, unde putea fi găsit mai uşor un interpret. Motivul oficial invocat de instanţă la acel moment a fost că Tribunalul Constanţa ar fi competent să judece dosarul, dar dacă lucrurile ar fi stat aşa, dosarul ar fi trebuit trimis la instanţa amintită în urmă cu mai bine de un an de zile. În cele din urmă dosarul a revenit la Galaţi, dar cercetarea judecătorească nu a avansat aproape deloc. 

O situaţie similară s-a petrecut tot la Tribunalul Galaţi în 2009, când procesul celui mai mare traficant de cannabis din România, olandezul Adrianus Bierhuizen, a bătut pasul pe loc mai bine de un an de zile pentru că nu se găsea un traducător de limbă olandeză. În cele din urmă, instanţa a identificat un traducător, iar procesul a putut continua, traficantul fiind condamnat la 12 ani de închisoare şi restituirea a 79.000 de euro către statul român.

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi a stabilit ieri lista cu martorii ce urmează a fi audiaţi în procesul comisarului de Poliţie Mircea Rusu, şef al Secţiei 6 Poliţie Rurală Tecuci din cadrul Poliţiei Municipiului Tecuci, trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Poliţistul care prezenta cu ani în urmă lenjerie intimă pentru Cătălin Botezatu a fost pus sub inculpare alături de şeful Poliţiei municipiului Tecuci, Florin Balcan, acuzat de infracţiunea de omisiune a sesizării. Alături de aceştia vor răspunde pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Claudiu Andrei, agent şef adjunct în cadrul Secţiei 6 Poliţie Rurală Tecuci, din cadrul Poliţiei Municipiului Tecuci,  şi agentul şef Lucian Isabel Dobri.

 

Bodyguarzi în uniformă pentru un prieten

 

Procurorii anticorupţie susţin că pe 22 ianuarie 2014 Mircea Rusu le-ar fi cerut în mod nelegal subordonaţilor săi, agentul şef adjunct Claudiu Andrei şi agentul şef Lucian Isabel Dobri, ca, în afara atribuţiilor de serviciu ale acestora, stabilite pentru ziua respectivă, dar utilizând calitatea lor de poliţişti (incluzând uniforma şi insigna de poliţist), să-l însoţească pe un prieten al său, în maşina pusă la dispoziţie de acesta, într-o comună din judeţul Galaţi. Claudiu Andrei şi Lucian Isabel Dobri urmau să-i asigure acestuia „protecţia” în rezolvarea unei probleme personale legate de ridicarea de la o bancă a unei sume importante de bani. „În acelaşi context, inculpatul Balcan Florin, în calitate de şef al  Poliţiei municipiului Tecuci, luând la cunoştinţă de săvârşirea de către cei trei inculpaţi, subordonaţii săi, a unor fapte prevăzute de legea penală, în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplinea sarcinile, a omis sesizarea, de îndată, a organelor de urmărire penală”, au precizat procurorii anticorupţie în rechizitoriu. 

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi a menţinut la sfârşitul săptămânii trecute controlul judiciar pentru o parte dintre membrii unei grupări de contrabandişti de ţigări, fiind vorba de Vasile Stoica, Raluca Gologan, Nelea Delian, Georgel Cătălin Pământeanu şi Florina Camelia Talabă. Alte nouă persoane au fost plasate în arest la domiciliu, respectiv Vasile Budescu, Ioana Budescu, Tudorel Şerban, Alexandru Beglet, Doru Dumitrescu, Marcel Marola, Gabriel Eustaţiu Nemţeanu, Neculai Donciu şi Ciprian Auraş Donciu. Procurorii DIICOT Galaţi susţin că grupul infracţional a dat dovadă de tupeu maxim, după ce  în 2014 trei dintre membrii reţelei de contrabandişti, Vasile Budescu, Ţânor Ţârache şi Auraş Ciprian Donciu, au hotărât să colecteze toate ţigările introduse ilegal în România prin punctul de trecere a frontierei Galaţi-rutier, urmărind practic să instituie un monopol pe achiziţionarea şi distribuirea en detail de ţigări pe piaţa locală. "Acţionând în vederea maximizării profiturilor, membrii palierului de conducere a grupului infracţional au împărţit zonele de distribuţie şi valorificare a cantităţilor de ţigări de contrabandă, aceste zone fiind bine delimitate, în funcţie de zonele din Galaţi în care locuiau cei trei lideri”, a precizat DIICOT. 

 

Contrabandă cu susţinerea unor funcţionari publici

 

Contrabandiştii au ajuns să cumpere toate ţigările de contrabandă existente pe piaţă, având spatele asigurat de functionari publici cu statut special, care le furnizau informaţii pentru a menţine „afacerea” profitabilă. "A fost creată o reţea de colectori, care aveau rolul de a se deplasa în Piaţa Basarabiei, situată pe drumul care face legătura dintre Galaţi şi Giurgiuleşti, unde îi abordau pe cetăţenii moldoveni ce introduceau ţigări în România prin PTF Galaţi-rutier, de la care achiziţionau toate cantităţile de ţigări, la preţuri negociate", susţin procurorii DIICOT. Gruparea de contrabandişti a fost destructurată în urma a 54 de percheziţii domiciliare efectuate de procurorii DIICOT şi poliţiştii de frontieră, fiind audiate cu acel prilej 65 de persoane. Poliţiştii au ridicat în vederea confiscării 4.000 de pachete de ţigări, importante sume de bani şi telefoane mobile. Când au tras linie, anchetatorii au stabilit că reţeaua de contrabandişti a transportat şi comercializat peste 350.000 de pachete de ţigări de diferite mărci, fără timbre de accizare sau cu timbre de accizare emise de autorităţile moldovene, prejudiciul fiind estimat la aproape patru milioane de lei. Au fost luate şi mai multe măsuri asiguratorii, fiind puse sub sechestru mai multe terenuri şi apartamente, autoturisme şi sume de bani descoperite la contrabandişti.

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi a hotărât ieri să menţină controlul judiciar în cazul primarului din Brăhăşeşti, Vasile Băiculescu, în ciuda faptului că acesta nu s-a prezentat  la proces la ultimul termen de judecată. Instanţa a stabilit ca Vasile Băiculescu să nu exercite funcţia de care s-a folosit pentru a comite infracţiunile de care este acuzat, respectiv cea de primar, până la finalizarea procesului penal. Vasile Băiculescu a fost condamnat pentru a doua oară într-un proces de corupţie de către Tribunalul Galaţi, magistraţii hotărând să contopească pedepsele aplicate edilului pentru luare de mită şi instigare la luare de mită, urmând ca Băiculescu să execute patru ani şi patru luni de închisoare. Procurorii DNA au stabilit că, în cursul anilor 2009-2010, primarul din Brăhăşeşti le-a cerut lui Marcel Peneoaşu, administrator al SC Tralma SRL Corod, judeţul Galaţi, şi unei alte persoane, reprezentant legal al unei alte societăţi comerciale, diverse sume de bani, ce depăşesc 10.000 euro, dar şi efectuarea de lucrări suplimentare faţă de contractele încheiate cu Consiliul Local al comunei Brăhăşeşti. 

Marcel Peneoaşu a fost condamnat, la rândul său, la trei ani şi două luni de închisoare pentru luare şi dare de mită, iar Marius Răianu Iamandi a primit şase luni de închisoare cu suspendarea executării pentru dare de mită. Judecătorii au hotărât anterior ca un alt inculpat din dosar, Iuliana Pleşcan, să fie achitat pentru luare de mită. SC Tralma SRL Corod şi SC Mobilzone SRL Bârlad ar avea de plătit către stat amenzi penale în sumă de 10.000 de lei, respectiv 5.000 de lei, iar suma de 29.500 de lei ridicată de la primarul din Brăhăşeşti urma să fie confiscată în folosul statului, dacă hotărârea va rămâne aceeaşi la finalul procesului. Vasile Băiculescu a fost obligat iniţial să restituie şi aproape 73.000 de lei către unul dintre martorii denunţători, iar judecătorii au menţinut sechestrul şi măsurile asigurătorii luate asupra unor bunuri mobile şi imobile, dar şi pe banii aparţinând primarului din Brăhăşeşti, ai lui Marcel Peneoaşu şi Marius Răianu Iamandi.

Publicat în Comunitate

Tribunalul Galaţi a prelungit controlul judiciar în cazul lui Nichita Ananie şi Vasile Naumencu, inculpaţi într-un dosar  de trafic tranfrontalier de ţigări, cei doi având şi interdicţie să părăsească România fără încuviinţarea instanţei de judecată. Reţeaua de contrabandişti a fost destructurată în urma  a 27 de percheziţii domiciliare efectuate pe raza judeţelor Galaţi, Constanţa, Ialomiţa şi Brăila, pentru depistarea unor persoane bănuite de contrabandă cu ţigarete. Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Galaţi, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. Galaţi, au percheziţionat o barjă cu împingător, Konstantin Borisov (sub pavilion ucrainean). Cu acea ocazie a fost identificată şi ridicată o cantitate impresionantă de ţigări, ce urma a fi introdusă în România, în mod ilegal, destinată membrilor români ai grupului infracţional, ce a fost oprită pe Dunăre, în dreptul municipiului Brăila. Protagoniştii acestei poveşti sunt Nichita Ananie, Ionel Fluturaş, Pavlo Taray (cetăţean ucrainean) şi Costel Mustăţea, care au constituit, începând cu luna februarie 2014, un grup infracţional specializat în activităţi de contrabandă cu ţigarete. Acestea erau introduse în România din Ucraina sau Serbia disimulate la bordul unor ansamble de nave comerciale propulsate de o navă tip împingător în timpul unor voiaje efectuate de acestea între porturile Izmail (Ucraina) şi Smederevo (Serbia), în timp ce navele tranzitau România. În urma percheziţiilor efectuate la locuinţele membrilor grupului infracţional organizat au fost descoperite 220.000 de ţigarete de contrabandă. 

 

Condamnat şi obligat să restituie peste 200.000 de lei

 

Ulterior, în timp ce se realiza tranzitarea României, în zona în care fluviul Dunărea are regim de apă interioară, ţigările erau debarcate în ambarcaţiunile membrilor români ai grupului infracţional, care ulterior le vindeau. În urma percheziţiilor, poliţiştii au ridicat în vederea confiscării 100.000 de ţigarete, descoperite pe navă şi 120.000 de ţigarete de la locuinţele percheziţionate. Dintre cele 25 de persoane audiate iniţial, patru dintre acestea (un cetăţean ucrainean şi trei cetăţeni români) au fost reţinute pentru 24 de ore, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi contrabandă calificată cu ţigarete, în formă continuată, aceştia fiind ulterior trimişi în judecată. Tribunalul Galaţi a dispus arestarea preventivă a acestora, iar ulterior instanţa a hotărât disjungerea cauzei, astfel că acum Nichita Ananie, Vasile Naumencu, Ionel Fluturaş şi Costel Mustăţea trebuie să dea socoteală într-un nou dosar penal, în timp ce Pavlo Taray a fost condamnat deja la patru ani şi două luni de închisoare cu executare şi obligat să restituie peste 200.000 de lei către ANAF.

Publicat în Comunitate
Pagina 6 din 8