Cetăţean R.Moldova, depistat la volan, cu permis necorespunzător: Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Galaţi rutier efectuează cercetări în privinţa unui bărbat care conducea un ansamblu rutier, deşi permisul de conducere valabil deţinut nu îi dădea dreptul. Astfel, în data de 09 noiembrie 2022, în jurul orei 06.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi rutier - I.T.P.F. Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control un cetăţean R.Moldova, în vârstă de 36 de ani, care conducea un ansamblu rutier înmatriculat în R.Moldova. La controlul de frontieră s-a constatat ca bărbatul nu deţinea un permis de conducere corespunzător, respectiv este posesorul unui permis de conducere necorespunzător categoriei din care face parte ansamblul rutier condus. În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, potrivit I.T.P.F. Iaşi.

Depistat la volan, cu permis necorespunzător: Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Galaţi rutier efectuează cercetări în privinţa unui bărbat ucrainean care conducea un ansamblu de vehicule, deşi permisul de conducere valabil deţinut nu îi dădea dreptul. Astfel, în data de 10 noiembrie 2022, în jurul orei 02.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi rutier - I.T.P.F. Iaşi s-a prezentat la controlul de frontieră un cetăţean ucrainean, în vârstă de 33 de ani, care conducea un ansamblu rutier înmatriculat în Ucraina. La controlul de frontieră s-a constatat ca bărbatul nu deţinea un permis de conducere corespunzător, respectiv este posesorul unui permis de conducere necorespunzător categoriei din care face parte ansamblul rutier condus. În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, potrivit I.T.P.F. Iaşi.

Depistat la volan fără drept de conducere pe teritoriul României: Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti au depistat în trafic un bărbat, cetăţean R.Moldova, care conducea un autoturism, deşi nu deţinea permis de conducere. Astfel, în data de 08 noiembrie 2022, în jurul orei 21.15, pe timpul desfăşurării unei misiuni specifice de supraveghere şi control în zona de competenţă, un echipaj al poliţiei de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti - I.T.P.F. Iaşi aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe raza localităţii de frontieră Vlădeşti - judeţul Galaţi, a efectuat semnalele regulamentare de oprire pentru un autoturism, înmatriculat în R.Moldova, condus de un cetăţean R.Moldova, în vârstă 30 de ani. Cu ocazia efectuării controlului de frontieră, conducătorul auto nu a putut prezenta un permis de conducere, drept pentru care s-au efectuat verificări suplimentare, rezultând ca persoana nu deţine permis de conducere. În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, potrivit I.T.P.F. Iaşi.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos!

Publicat în Regional

Ca urmare a agresiunii ruse din Ucraina, transportul rutier de mărfuri din ţara noastră atinge cele mai înalte valori din ultimii ani. Camioane de mare tonaj care merg spre sau dinspre Ucraina duc la o aglomerare suplimentară a traficului rutier, care şi aşa avea mari probleme de fluiditate. Dar, în special, se înregistrează şi o degradare a infrastructurii rutiere de transport şi, nu în ultimul rând, accidente rutiere soldate cu victime generate mai ales de oboseala şoferilor care conduc aceste autovehicule de mare tonaj.
România a făcut eforturi deosebite pentru a reface infrastructura feroviară în punctele de intrare în ţara noastră, acolo unde exista cale ferată cu ecartament larg. Un bun exemplu în acest sens fiind investiţiile în lucrările de la linia CF Galaţi Largă Ana – Galaţi Bazin – Galaţi Mărfuri – Port Docuri (ecartament larg) şi linia CF Siloz Port Docuri – Galaţi Mărfuri – Galaţi Călători (ecartament normal).
S-a investit în componenta feroviară, dar nimeni nu se gândeşte să redirecţioneze şi să folosească mult mai intensiv transportul feroviar de mărfuri care este mai sigur, mai eficient, dar mai ales mai economic şi mai ecologic.
Până când cineva se va trezi să îmbine sprijinul acordat vecinilor noştri aflaţi în război cu găsirea celor mai eficiente căi de transport, războiul din Ucraina va continua să facă victime şi în România!

Publicat în Politica

UPDATE: TIR-ul nu era încărcat. Container-ul este gol. Traficul a fost deblocat. Se circulă pe ambele sensuri de mers.

.......................................................................................................................................

Grav accident rutier în această dimineaţă, 08 noiembrie 2022, în județul Galați. Un TIR a ieşit în afara părţii carosabile şi a intrat într-o curte, unde a lovit o dubiţă care era parcată, iar din impact a ricoşat şi a pătruns apoi în curtea vecină, unde a lovit mai multe anexe gospodăreşti. Posibil, şoferul a adormit la volan. Potrivit ISUJ Galaţi, la faţa locului "se deplasează o autospecială, descarcerare, moto SMURD şi echipajul SMURD tip B de la Detaşamentul de Pompieri Galaţi".

Din fericire, în urma incidentului nu s-au înregistrat victime. Traficul în zonă este blocat. "La data de 08 noiembrie 2022, în jurul orei 08.13, Poliţia Galaţi a fost sesizată prin apel 112 despre faptul că pe DN26, în interiorul localităţii Şiviţa, din judeţul Galaţi, a avut loc un eveniment rutier, soldat cu pagube materiale. Poliţiştii din cadrul Serviciului Rutier Galaţi, care au ajuns la faţa locului, au stabilit faptul că un bărbat de 21 ani din Ucraina, în timp ce conducea un TIR înmatriculat în ţara de domiciliu, având direcţia de deplasare dinspre municipiul Galaţi spre vama Oancea, ar fi adormit la volan, moment în care ar fi pierdut controlul direcţiei de mers al ansamblului auto format dintr-un cap tractor şi o semiremorcă, a părăsit partea carosabilă în partea dreaptă a direcţiei sale de mers, a lovit un stâlp de beton pentru iluminat stradal şi a pătruns în curtea unei proprietăţi unde a lovit un autovehicul parcat. Din impact a ricoşat şi a pătruns apoi în curtea imobilului învecinat unde a lovit mai multe anexe gospodăreşti. În urma acestui eveniment rutier au rezultat doar pagube materiale, astfel că nicio persoană nu a fost vătămată. Conducătorul auto a fost testat alcoolscop, rezultatul fiind negativ. Traficul este blocat momentan pe DN26 pe ambele sensuri de mers, iar poliţiştii care se află la faţa locului vor permite în cel mai scurt timp circulaţia, în mod dirijat, intermitent, pe o singură bandă de mers", transmite IPJ Galaţi. VEZI VIDEO, mai jos! *sursa foto/video: ISUJ Galați

Publicat în Eveniment

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Galaţi rutier efectuează cercetări în privinţa unui bărbat care conducea un ansamblu rutier, deşi permisul de conducere valabil deţinut nu îi dădea dreptul.
Astfel, în data de 26 octombrie 2022, în Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi rutier - I.T.P.F. Iaşi s-a prezentat la controlul de frontieră un cetăţean ucrainean, care conducea un ansamblu rutier, format dintr-un autovehicul şi o platformă, ambele înmatriculate în Ucraina.
La controlul de frontieră s-a constatat ca bărbatul este posesorul unui permis de conducere necorespunzător categoriei din care face parte ansamblul rutier condus.
În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, potrivit I.T.P.F. Iaşi.

Publicat în Eveniment

La data de 21 octombrie a.c., poliţişti din cadrul Poliţiei Municipiului Brăila au fost sesizaţi, prin apel 112, de către un cetăţean ucrainean cu privire la faptul că, în timp ce conducea un tir în judeţul Brăila, ar fi auzit bătăi puternice în interiorul semiremorcii pe care o tracta.
Poliţiştii au identificat în trafic, pe DE 584 la intersecţia cu Şoseaua de Centură, tirul condus de un bărbat, în vârstă de 30 de ani, din Ucraina, iar în interiorul semiremorcii a fost depistat un cetăţean sirian, în vârstă de 21 de ani, care, la data de 19 octombrie a.c., cu ajutorul unei călăuze din Turcia, ar fi urcat în interiorul acesteia fără ca şoferul să aibă cunoştinţă, cu intenţia de a ajunge în Germania.
Poliţiştii au întocmit dosar penal în care sunt continuate cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trecerea frauduloasă a frontierei de stat şi trafic de migranţi.
Cetăţeanul sirian a fost predat poliţiştilor din cadrul Biroului de Imigrări al Judeţului Brăila, care au întreprins demersurile necesare pentru readmiterea străinului în statul de pe al cărui teritoriu a intrat în mod ilegal.
Astfel, la data de 23 octombrie a.c., străinul a fost predat autorităţilor de frontieră din Republica Bulgaria de către reprezentanţii Gărzii de Coastă Constanţa, în baza Acordului din 23 iunie 2000 dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, privind readmisia cetăţenilor proprii şi a străinilor.
Având în vedere faptul că străinul a trecut în mod ilegal frontiera de stat a României, împotriva acesuia a fost instituită măsura interzicerii intrării în România pentru 5 ani de la data părăsirii teritoriului României. *sursa foto: arhivă

Publicat în Regional

România, Ucraina şi Republica Moldova au convenit încheierea unui Acord interguvernamental trilateral pentru stimularea interconectărilor şi cooperării în domeniul energiei şi creşterea schimburilor bilaterale de energie electrică prin încheierea de contracte bilaterale pe termen scurt, mediu şi lung, a anunţat ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Acesta a participat joi, împreună cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la prima reuniune în format trilateral a miniştrilor afacerilor externe şi energiei din România, Ucraina şi Republica Moldova, desfăşurată la Odessa, în Ucraina.
"În ceea ce priveşte cooperarea în domeniul energiei, accentul a fost pus, în cadrul reuniunii, asupra măsurilor imediate de sprijin care sunt necesare pentru ca Ucraina şi Republica Moldova să facă faţă sezonului rece, dar şi asupra măsurilor pe termen lung pentru consolidarea securităţii energetice a acestora, cu accent pe interconectarea regională, având în vedere şi necesitatea combaterii utilizării energiei în scopuri geopolitice. Astfel, a fost convenită încheierea unui Acord interguvernamental trilateral pentru stimularea interconectărilor şi cooperării în domeniul energiei a României, Ucrainei şi Republicii Moldova. De asemenea, am convenit creşterea schimburilor bilaterale de energie electrică între cele trei state prin închiderea de contracte bilaterale pe termen scurt, mediu şi lung", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
La reuniunea de la Odessa au participat ministrul Energiei din Ucraina, German Galushchenko, vicepriministrul şi ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Andrei Spînu, ministrul Afacerilor Externe de la Chişinău, Nicu Popescu, şi ministrul Afacerilor Externe din Ucraina, Dmytro Kuleba.
La reuniunea trilaterală au participat şi reprezentanţi ai companiilor din domeniul energiei din cele trei state - din partea României, conducerea Transelectrica, invitarea acestora reflectând angajamentul strategic al celor trei ţări de a coopera îndeaproape în acest domeniu.
"Lansarea acestui format trilateral are ca obiectiv consolidarea cooperării dintre cele trei state vecine, atât în contextul actual marcat de agresiunea ilegală, neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei şi de crizele multidimensionale care afectează Ucraina şi Republica Moldova, cât şi în perspectiva stabilirii unui mecanism de dialog şi coordonare pe termen lung", a mai scris Virgil Popescu. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a anunţat că în această dimineaţă, marţi, 06 septembrie 2022, a plecat prima navă încarcată cu cereale aduse la Galaţi din Ucraina pe calea ferată cu ecartament larg.
Vaporul a plecat din Portul Galaţi cu destinaţia Grecia. "Nava a fost încărcată cu 4.200 de tone de grâu aduse din Ucraina pe calea ferată cu ecartament larg, inclusiv pe porţiunea de aproape 4 kilometri reabilitată în această vară, care permite trenurilor să ajungă direct în port. Sunt deja aproape 90 de vagoane care au fost aduse în ultima lună la silozul din Portul Galaţi, folosind această linie ferată. Mai mult, specialiştii estimează că, în ritmul actual, tot în luna septembrie va pleca şi cea de-a doua navă, în condiţiile în care exportatorii din Ucraina au deja încheiate contracte cu operatorul portuar. Pas cu pas, Portul Galaţi devine un jucător important pe piaţa transportului de mărfuri, odată cu refacerea legăturilor feroviare, fiind o alternativă viabilă pentru exportatori", a spus Costel Fotea.

Citeşte şi A fost încărcată prima navă cu cereale aduse cu trenul din Ucraina în Portul Galaţi

Publicat în Comunitate

Maria Zaharova (foto ↑), purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, a solicitat României să "recunoască totul" în privinţa livrărilor de armament pe care Bucureştiul le-ar trimite Ucrainei, acuzând că Rusia "ştie acum" ce înseamnă ajutoarele umanitare acordate de ţara noastră statului vecin.
Afirmaţiile au fost făcute într-un briefing de presă, purtătoarea de cuvânt a ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova afirmând că "o agenţie română de ştiri a relatat recent despre o conversaţie telefonică între ministrul român al Apărării Naţionale Vasile Dîncu şi omologul său ucrainean Oleksii Reznikov, care şi-a exprimat recunoştinţa pentru al cincilea pachet de ajutor militar românesc pentru Ucraina, recent aprobat".
Ministerul Apărării de la Bucureşti nu a anunţat vreo nouă conversaţie între cei doi miniştri, cu atât mai puţin un "pachet de ajutor militar" pentru Ucraina, nefiind clar la ce se referă Maria Zaharova. De asemenea, oficialii de la Bucureşti au subliniat în mod repetat că poziţia României este să nu dezvăluie ajutoarele militare trimise Ucrainei.
În schimb, MAPN a anunţat într-un comunicat postat pe site-ul ministerului că Vasile Dîncu s-a întâlnit miercuri la Bucureşti cu ministrul adjunct al apărării de la Kiev, Denys Sharapov. Este posibil ca Zaharova să facă o confuzie între cei doi oficiali de la Kiev însă comunicatul publicat de MAPN nu face nicio referire la livrarea de arme către Ucraina.
Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe a susţinut că "al cincilea pachet" de ajutor militar pe care Bucureştiul l-ar fi aprobat include "arme de calibru mic, muniţii şi componente pentru echipament militar".
"Aceasta este prima oară când s-a aflat atât de explicit şi public, deşi anterior pe platformele social media au apărut înregistrări video care arată folosirea unor obuze fabricate în România de către forţele armate ucrainene", şi-a continuat ea discursul în faţa jurnaliştilor ruşi.
Ea a mai spus că "Bucureştiul evită publicitatea legată de aceste subiecte, preferând să le spună românilor şi opiniei publice internaţionale doar despre sprijinul «umanitar» acordat Ucrainei. Este clar acum ce înseamnă «umanitar»", a acuzat ea.
"Autorităţile române simt evident un disconfort moral legat de îndeplinirea directivelor NATO de a trimite tot mai multe transporturi mortale, dându-şi seama de consecinţele reale ale acestei politici motivate de ideologie. În locul acestei ruşini false, ei ar trebui să recunoască totul", a cerut Zaharova.
"Spuneţi poporului vostru şi lumii întregi cum stau cu adevărat lucrurile. Nu vă fie frică. Trimiterea repetată de arme naţionaliştilor ucraineni cu care să lupte împotriva propriului popor nu face decât să prelungească conflictul (în caz că Bucureştiul nu ştie asta) şi duce la mai multe victime", a mai spus ea.
"Cei care fac asta împărtăşesc responsabilitatea cu regimul naţionalist de la Kiev pentru crimele, sângele şi suferinţa pe care doar le vor înmulţi. Dacă oficialii români cred că toate acestea sunt irelevante, este opinia lor. Dar ar fi frumos să împărtăşească nişte «dezvăluiri» despre aceste transporturi. Ce trimit ei regimului de la Kiev?", a conchis ea.

Publicat în National

La peste şase luni de la invazia Rusiei în Ucraina, aproape patru milioane de copii ucraineni au început joi un nou an şcolar, relatează Xinhua.
Directoarea adjunctă a unui liceu din Kiev a recunoscut pentru Xinhua că noul an şcolar nu va fi uşor, nici pentru elevi, nici pentru profesori.
Principalele provocări sunt emoţiile provocate de raidurile aeriene, internetul instabil şi lipsa gadgeturilor pentru învăţământul online, a explicat Svitlana.
De la începerea conflictului, Ministerul ucrainean al Educaţiei şi Ştiinţei a introdus trei modele de învăţământ: la distanţă, în format fizic şi în format mixt, a spus ea.
"Şcolile sunt acum obligate să se asigure că elevii primesc educaţie în formatul care este cel mai sigur pentru ei", a mai spus Svitlana.
Cifrele oficiale arată că 1,78 milioane de elevi ucraineni au ales învăţământul la distanţă, 1,25 milioane formatul mixt şi 864.500, majoritatea în regiunile în care nu există acţiuni militare, au ales cursurile cu prezenţă fizică.
"Liceul nostru a ales o formă mixtă de educaţie, care oferă o combinaţie de învăţământ cu prezenţă fizică şi la distanţă. Este destul de confortabil pentru copii", a mai spus Svitlana.
În acelaşi timp, a subliniat ea, volumul de muncă al profesorilor ucraineni a crescut semnificativ, deoarece aceştia trebuie să gestioneze atât cursurile online, cât şi cele din clase.
"Din 100 de profesori din şcoala noastră, circa 30 au renunţat. Principalul motiv pentru care aceştia renunţă este mutarea în alte regiuni mai sigure ale ţării sau plecarea în străinătate pentru o şedere temporară. Cu toate acestea, datorită profesorilor care vin din alte regiuni, şcolile din Kiev nu vor duce lipsă de cadre didactice", a mai spus ea.
Totodată, a subliniat ea, numărul elevilor din şcolile de la Kiev a crescut deoarece multe familii strămutate în interiorul ţării şi-au găsit adăpost în capitala Ucrainei. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Numărul refugiaţilor proveniţi din Ucraina care au ajuns în alte ţări din Europa ca urmare a invaziei ruse, declanşată în urmă cu mai bine de jumătate de an, a depăşit şapte milioane, potrivit Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), transmite EFE.
Dintre aceştia, 2,4 milioane se află în Rusia şi 1,3 milioane în Polonia, în timp ce alte comunităţi importante de refugiaţi au ajuns în ţări vecine Ucrainei, precum Republica Moldova (90.500 de refugiaţi), Slovacia (90.600 de refugiaţi) sau România (86.000 de refugiaţi). În restul Europei, ţările care găzduiesc un număr mare de refugiaţi din Ucraina sunt Germania (670.000 de refugiaţi), Republica Cehă (423.000 de refugiaţi), Italia (151.000 de refugiaţi) şi Spania (139.000 de refugiaţi).
De la începerea invaziei ruse, la 24 februarie, UNHCR a consemnat 11,9 milioane de ieşiri din Ucraina, dar şi 5,3 milioane călătorii de întoarcere a cetăţenilor ucraineni în ţara lor.
În prezent, exodul ucrainean depăşeşte alte afluxuri de acest fel. Spre exemplu, 6,8 milioane de venezueleni şi-au părăsit ţara începând din 2014 din cauza crizei politice şi economice, iar 6,7 milioane de sirieni au fugit din calea războiului civil după mai bine de un deceniu de violenţe.
Celor şapte milioane de refugiaţi li se adaugă alte 6,9 de milioane de persoane strămutate în interiorul graniţelor Ucrainei din cauza conflictului, potrivit statisticilor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 22