Scandal în trafic la Galaţi. Un şofer ucrainean ce pare a fi făcut o criză de parkinson a intrat pe contrasens şi a fost apoi filmat de o şoferiţă. Între timp, nevasta ucraineanului trecuse la volan, dar, pe baza imaginilor - VIDEO 1 mai jos ↓, bărbatul a fost amendat şi lăsat fără permis.

"La data de 22 martie 2023, în jurul orei 20:00, un echipaj de poliţie din cadrul Biroului Rutier Galaţi a fost sesizat de către mai mulţi participanţi la traficul rutier, cu privire la faptul că un autoturism, la volanul căruia s-ar afla un bărbat, se deplasează în mod sinuos pe partea carosabilă şi ar fi încălcat mai multe reguli de circulaţi pe strada Ana Ipătescu şi apoi pe strada Portului, din municipiul Galaţi.
Poliţiştii au pornit în urmărirea autoturismului indicat, iar la scurt timp, l-au identificat pe bulevardul Marea Unire, la volan aflându-se o femeie, cu vârsta de 51 de ani, de cetăţenie ucraineană, cu permis de conducere valabil. La testarea alcoolscop rezultatul a fost negativ.
La acel moment, în autoturism se mai afla pe bancheta din faţă dreapta şi soţul conducătoarei auto, un bărbat cu vârsta de 62 de ani, precum şi doi copii minori pe bancheta de spate, toţi cu cetăţenie ucraineană. Membrii acestei familii locuiesc provizoriu la o adresă din municipiul Galaţi.
Ulterior, în urma imaginilor apărute în mediul on line, poliţiştii s-au sesizat cu privire la faptul că acest autoturism fusese condus anterior de bărbatul de 62 de ani, pe strada Ana Ipătescu şi pe strada Portului şi nu a respectat regulile privind depăşirea, motiv pentru care s-a dispus sancţionarea contravenţională a acestuia cu amendă de 870 de lei şi s-a luat măsura reţinerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile.
Totodată, vor fi efectuate demersuri pentru a se stabili dacă persoana în cauză era aptă din punct de vedere medical de a conduce autovehicule pe drumurile publice", informează IPJ Galaţi.

VIDEO 2 AICI!

Un incendiu, posibil de vegetație, care este în Ucraina, se vede de la marginea Galaţiului. ISU Galați a confirmat că incendiul se manifestă pe teritoriul Ucrainei, în dreptul localităţii Reni. *sursa foto: facebook - grupul soferilor

Papa Francisc spune că este dispus să călătorească în Ucraina, care este atacată de Rusia, dar numai cu condiţia să poată călători şi la Moscova, relatează DPA.
''Voi merge în ambele locuri sau în niciunul'', a declarat şeful Bisericii Catolice într-un interviu publicat în ediţia de sâmbătă a ziarului argentinian La Nacion.
Războiul din Ucraina nu poate fi încheiat decât prin dialog şi iniţiative concrete de pace, a mai spus el.
În vârstă de 86 de ani se gândea deja la o călătorie în cele două ţări în vara anului trecut. Şi la acea vreme a spus că ar dori să viziteze atât Kievul, cât şi Moscova.
Vaticanul a încercat de mult timp să joace un rol de mediator în conflict. În acest context, el a vorbit pentru La Nacion despre "dorinţa de a servi pacea".
În interviu, Francisc a relatat cum, în a doua zi după lansarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, i-a întrebat pe liderii ruşi dacă ar putea călători la Moscova. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus el, a refuzat cu mulţumiri la momentul respectiv.
Suveranul pontif şi-a reiterat consternarea faţă de război: "Războiul mă doare, asta vreau să spun. Războiul mă doare''.
În apariţiile sale publice şi în audienţele sale, el vorbeşte în mod regulat despre suferinţa ucrainenilor. Din motive diplomatice, însă, el nu menţionează Rusia.
Papa Francisc a acordat zilele acestea mai multe interviuri cu ocazia împlinirii, la 13 martie, a zece ani de pontificat. (sursa Agerpres)

Letonia a demarat în acest an confiscarea maşinilor ale căror şoferi au fost prinşi la volan în stare de ebrietate avansată şi, pe măsură ce spaţiile de depozitare pentru aceste vehicule au început să se supraaglomereze, a decis să le trimită armatei şi spitalelor ucrainene, informează Reuters.
Sursa citată relevă că, în două luni, în statul baltic cu 1,9 milioane de locuitori, 200 de maşini au fost confiscate de la şoferi cu un nivel de alcool în sânge de peste 0,15%.
"De fapt, este foarte înfricoşător când îţi dai seama câte maşini sunt conduse de şoferi beţi", a spus Reinis Poznaks, fondatorul ONG-ului cunoscut sub numele de Twitter Convoy, care a fost însărcinat de guvern să livreze vehiculele în Ucraina.
Cele două duzini de vehicule confiscate, pe care statul leton a promis că le va trimite în fiecare săptămână în Ucraina, vor testa limitele operaţiunii, în mare parte voluntară, a arătat Poznaks.
"Nimeni nu s-a aşteptat ca atât de multe vehicule să fie conduse de oameni în stare de ebrietate, ei nu le pot vinde pe cât de rapid beau oamenii. De aceea, eu am venit cu ideea de a le trimite în Ucraina", a adăugat fondatorul ONG.
Twitter Convoy a trimis circa 1.200 de vehicule, după un apel la donaţii pe Twitter, la câteva zile după invazia Rusiei din 24 februarie anul trecut. De asemenea, organizaţia nonguvernamentală a strâns 2 milioane de euro pentru achiziţionarea de vehicule, renovări şi logistică în 2022.
Ministrul leton de finanţe, Arvils Aseradens, a declarat că guvernul a fost inspirat de succesul ONG-ului să renunţe la încercările de a scoate la licitaţie maşinile: "Am spus, ok, puteţi lua acele maşini...iar (Poznacks) a zis: "Oh, asta e foarte bine!". Suntem gata să facem totul pentru a-i sprijini pe ucraineni".
La un filtru al poliţiei, miercuri, în care patru ofiţeri au închis un drum din Riga pentru jumătate de oră, timp în care au verificat alcoolemia fiecărui şofer, niciunul nu a fost depistat băut.
Dar 4.300 de şoferi au fost găsiţi cu alcoolemie peste limita legală pe drumurile din Letonia anul trecut, potrivit poliţiei, fiind implicaţi în aproape o mie de accidente în 2022. (sursa Agerpres)

Înregistrarea fiscală în România reprezintă o cerinţă esenţială pentru persoanele fizice care datorează taxe în România, indiferent dacă este vorba despre un cetăţean român sau străin. Conform Codului de procedură fiscală, înregistrarea fiscală în România se realizează în baza unui număr de înregistrare fiscală (NIF) în România, reprezentând un cod numeric care atestă faptul că persoana fizică a fost luată în evidenţa organului fiscal din România şi că îşi poate declara obligaţiile fiscale în România. Astfel, un cetăţean ucrainean sau străin poate obţine un număr de înregistrare fiscală (NIF) în România, care are drept scop posibilitatea plăţii taxelor în România, chiar nefiind rezident. Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii recomandă apelarea la serviciile unui avocat specializat în drept fiscal, înregistrare fiscală şi obţinerea numărului de înregistrare fiscală (NIF) care poate îndruma orice cetăţean ucrainean sau străin în vederea declarării obligaţiilor fiscale în România şi facilitarea relaţiilor cu organul fiscal din România.

În ce constă numărul de înregistrare fiscală (NIF) în România

Orice cetăţean ucrainean sau străin care doreşte să îşi declare obligaţiile fiscale în România trebuie să obţină un număr de înregistrare fiscală (NIF) în România. Deci, prin numărul de înregistrare fiscală (NIF) în România cetăţenii ucraineni vor fi identificaţi de ANAF în scopuri fiscale şi îşi vor putea plăti taxele în România.

De ce un cetăţean ucrainean sau străin are nevoie de un număr de înregistrare fiscală (NIF) în România

Numărul de înregistrare fiscală (NIF) în România atestă faptul că cetăţeanul ucrainean sau străin a fost luat în evidenţa organului fiscal din România. De asemenea, nu de puţine ori un cetăţean ucrainean sau străin ar putea decide asupra cumpărării unui apartament în România, cumpărării unei maşini în România, desfăşurării de activităţi de trading în România sau asupra oricăror alte activităţi care necesită declararea obligaţiilor fiscale în România. Aceste operaţiuni pot fi făcute de către un cetăţean ucrainean sau străin doar dacă a obţinut în prealabil numărul de înregistrare fiscală (NIF) în România, astfel încât taxele să poată fi achitate în România. În cazul în care cetăţeanul ucrainean sau străin nu a obţinut numărul de înregistrare fiscală (NIF) în România şi, implicit, nu şi-a declarat obligaţiile fiscale în România deşi era obligat să o facă, va putea suporta consecinţe neplăcute, cum ar fi plata unor amenzi.
Un avocat specializat în drept fiscal, înregistrare fiscală şi obţinerea numărului de înregistrare fiscală (NIF) vă poate îndruma în procedura de obţinere a numărului de înregistrare fiscală (NIF) pentru posibilitatea plăţii taxelor în România în cazul în care cetăţeanul ucrainean doreşte să cumpere un apartament în România, să cumpere o maşină în România, sa îşi deschidă un cont bancar în România sau orice altă activitate care necesită declararea obligaţiilor fiscale în România.

Care este procedura de înregistrare fiscală a unui cetăţean ucrainean sau străin în România

Pentru ca cetăţeanul ucrainean sau străin să poată obţine numărul de înregistrare fiscală (NIF) în România, este necesar să depună la organul fiscal din România Declaraţia 030 privind înregistrarea fiscală în România, actul de identitate al cetăţeanului ucrainean sau străin, Declaraţia olografă prin care acesta să precizeze motivul pentru care doreşte înregistrarea fiscală în România şi actul de identitate al persoanei împuternicite. După depunerea acestor documente, numărul de înregistrare fiscală (NIF) în România va fi obţinut în termen de 30 de zile.
Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii a asistat de-a lungul timpului numeroşi cetăţeni ucraineni sau de alte naţionalităţi în vederea declarării obligaţiilor fiscale în România pentru posibilitatea plăţii taxelor în România. Avocaţii specializaţi în drept fiscal, înregistrare fiscală şi obţinerea numărului de înregistrare fiscală (NIF) au o vastă experienţă în domeniul dreptului fiscal, oferind servicii juridice de primă clasă. (sursa: Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii)

După cum Monitorul de Galați a relatat AICI, în semn de solidaritate cu Ucraina, sediul Instituţiei Prefectului - judeţul Galaţi a fost iluminat aseară în culorile drapelului ucrainean (foto deschidere), la un an de la declanşarea agresiunii militare ruse.

Ucrainenii care erau în zonă speră să se termine războiul și să se întoarcă la casele lor. "Le mulțumim românilor pentru ajutor", au spus aceștia.

"Se împlinește un an de când un război nedrept a fost declanșat la vecinii noștri ucraineni și, în semn de solidaritate cu popurului ucrainean, am decis să colorăm Palatul Administratv din Galați în culorile steagului Ucrainei", a declarat Ciprian Manea, subprefect de Galați.

Puteți citi AICI și articolul "Un an cu război la granițele României".

În faţa unui bistrou elegant, mai multe bariere metalice antitanc zac pe trotuar. Într-un spaţiu de joacă lovit de un proiectil, copaci tineri au început să crească. La un an după invazia rusă, oraşul Kiev continuă să reziste, în pofida bombardamentelor regulate realizate cu rachete militare, relatează AFP.
Primele bombardamente ruseşti din zorii zilei de 24 februarie 2022 au generat în capitala Ucrainei un sentiment general de stupefacţie şi au provocat un exod al majorităţii populaţiei sale de aproximativ 3 milioane de locuitori.
Un an mai târziu, ostilităţile se concentrează în estul ţării, mulţi dintre rezidenţi s-au întors la Kiev şi viaţa pare să fi redevenit aproape normală, contrastând puternic cu ceea ce trăiesc locuitorii din oraşele şi satele aflate în apropierea frontului, unde războiul face ravagii.
La Kiev, unde interdicţia de circulaţie pe timp de noapte între orele 23:00 şi 05:00 este încă în vigoare, şcolile, spitalele şi numeroase magazine sunt deschise, iar transportul în comun continuă să funcţioneze.
În weekend, mulţi dintre locuitori se plimbă pe străzile din centrul oraşului sau în parcuri.
Toate aceste lucruri se întâmplă în pofida valurilor regulate de bombardamente ruseşti cu rachete sau cu drone declanşate din toamna anului trecut, care vizează în special unităţi din cadrul infrastructurii energetice, provocând întreruperi masive ale alimentării cu electricitate.
Pe durata alertelor, locuitorii din Kiev coboară în adăposturi subterane. În metrou, familii cu copii şi cu animale, pensionari, elevi şi profesori aşteaptă cu răbdare încheierea semnalelor de avertizare.

- "Ne adaptăm la toate" -

În centrul istoric al oraşului, bistroul italian Bassano a rămas închis doar în timpul primelor săptămâni ale invaziei, când trupele ruse au ajuns până la porţile capitalei ucrainene, înainte să se retragă.
Acest stabiliment este situat în proximitatea unui punct de verificare, rămas activ multă vreme şi ale cărui bariere metalice antitanc continuă să se afle în faţa vitrinelor sale.
"Este imposibil să înfrângi spiritul ucrainenilor", a declarat proprietarul bistroului, Oleksei Kamardin, în vârstă de 35 de ani, care deţine şi un restaurant. "Ne adaptăm la toate şi facem acest lucru foarte repede", a adăugat el.
Pentru Oleksei şi familia lui, războiul a început în 2014, când ocuparea de către forţele ruse şi pro-ruse a oraşului lor natal din Doneţk i-a forţat să se refugieze la Kiev.
Atunci când Rusia a atacat capitala ucraineană, Oleksei a decis să rămână pentru a o apăra şi a participat la acţiuni de voluntariat.
După ce a redeschis bistroul, a remarcat că în timpul alarmelor sau al bombardamentelor, clienţii îşi îndreptau atenţia spre cornurile şi deserturile sale.
"Vânzările de dulciuri cresc puternic când oamenii sunt stresaţi", a explicat acest antreprenor, ale cărui unităţi de vânzare se confruntă cu o scădere de 70% a veniturilor de la începutul invaziei şi se apropie de "pragul de profit zero".
"Bineînţeles, ne-am săturat şi vrem ca totul să se termine. Dar, să fim realişti, nu se va încheia prea repede. Iar eu sunt pregătit", a adăugat el.
După părerea lui, solidaritatea din primele luni ale războiului se fisurează uneori şi divergenţele au reapărut printre ucraineni, între cei care au fugit în străinătate şi cei care au rămas sau între cei care trăiesc în vestul ţării, o zonă mai degrabă scutită de bombardamente, şi cei care rămân în apropierea frontului.
Dar, "împotriva divergenţelor noastre interne, faptul că oamenii sunt pregătiţi să lupte ne dă forţă", a subliniat Oleksei Kamardin.
Potrivit sondajelor de opinie, vasta majoritate a ucrainenilor dau dovadă de o mare rezilienţă după un an de la începutul invaziei.
Peste 95% dintre locuitori sunt încrezători în victoria ţării lor şi 69% se declară dispuşi să tolereze dificultăţile actuale "atât timp cât va fi nevoie", potrivit unui sondaj realizat în decembrie de institutul KMIS din Kiev.
Chiar şi percepţia asupra situaţiei economice s-a ameliorat. În prezent, 60% din populaţie consideră condiţiile de trai din Ucraina "mai degrabă satisfăcătoare", comparativ cu doar 34% la sfârşitul anului 2021, potrivit aceluiaşi sondaj, ale cărui rezultate se explică prin "consolidarea" societăţii civile şi printr-o "revoltă naţională" în faţa războiului.
La Kiev, noi rutine s-au instalat pentru a se adapta la noile realităţi.

- "Oboseala nu există" -

În faţa întreruperilor de electricitate - care au o durată zilnică, în medie, de două ore, în funcţie de cartierele în care se produc -, locuitorii din Kiev îşi cumpără lanterne cu baterii şi generatoare electrogene, al căror zgomot puternic poate fi adeseori auzit din stradă.
Mulţi şi-au făcut stocuri de apă, alimente şi butelii de gaz pentru a putea să gătească atunci când energia electrică lipseşte.
Cicatricile războiului s-au şters şi ele foarte repede. Într-un parc istoric din centrul oraşului, un spaţiu de joacă pentru copii, lovit de un proiectil rusesc în octombrie, nu mai prezintă acum nicio urmă de distrugere. Craterul de impact a fost repede acoperit şi copaci tineri au fost plantaţi la faţa locului.
Serghei Paziura, un angajat al serviciului de salubritate în vârstă de 27 de ani, a participat la astfel de acţiuni încă de la începutul invaziei. El nu mai colecta gunoiul menajer, ci molozul şi deşeurile produse de bombardamentele ruseşti.
Deşi unii se tem de posibilitatea unei noi ofensive ruse împotriva Kievului, Serghei refuză să plece. "Ne vom bate pentru acest oraş", a declarat el.
În prezent, Serghei consideră că locuitorii din Kiev sunt mai bine organizaţi, dar şi "mai trişti", pentru că "oamenii noştri mor în fiecare zi" pe front.
"Însă oboseala nu există. Trebuie să muncim pentru victoria noastră şi ne vom odihni mai târziu", a adăugat el, notează Agerpres. *sursa foto: Fundaţia Regală Margareta a României

Articole similare: A început războiul în Ucraina! Putin a anunţat că răspunsul va fi instantaneu dacă cineva încearcă să confrunte Rusia.

Vladimir Putin a anulat marţi, 21 februarie 2023, un decret din anul 2012 care prevedea, printre altele, soluţionarea problemei transnistrene respectând integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova. Decizia a venit imediat după discursul de aproape două ore susţinut de Putin despre războiul din Ucraina.
„Rusia va continua să participe la căutarea unor căi de rezolvare a conflictului transnistrean în baza respectării suveranităţii, integrităţii teritoriale şi statutului de neutralitate a Republicii Moldova, prin acordarea unui statut special Transnistriei”, se arată în decretul din 2012 privind măsurile de realizare a cursului extern al Kremlinlui.
Marţi, cu două zile înainte de împlinirea unui an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, Vladimir Putin a anulat acest decret sub pretextul că ar fi „învechit”.
„În scopul asigurării intereselor naţionale ale Federaţiei Ruse în contextul modificărilor substanţiale, care au avut loc în relaţiile internaţionale, dispun ca decretul preşedintelui Federaţiei Ruse din 7 mai 2012 privind Măsurile de realizare a cursului politicii externe a Federaţiei Ruse să fie recunoscut drept învechit”, se arată în decretul publicat marţi.
Conform deciziei lui Putin, decretul din 2012 nu mai este valabil de marţi, 21 februarie 2022, transmite deschide.md. Anularea acestui decret survine într-o perioadă de înăsprire a tonului Moscovei la adresa Chişinăului.
Săptămâna trecută, preşedinta Maia Sandu a avertizat că Rusia pregăteşte o lovitură de stat în Republica Moldova.
„Planul Rusiei de a întreprinde acţiuni subversive pe teritoriul statului nostru nu este unul nou. Tentative de destabilizare a situaţiei şi de subminare a statului au existat şi în toamna anului trecut, dar ele nu şi-au atins obiectivul datorită intervenţiilor prompte ale instituţiilor noastre de securitate şi de asigurare a ordinii publice. În perioada octombrie-decembrie, Poliţia şi Serviciul de Informaţii şi Securitate au intervenit în mai multe cazuri de organizare a elementelor criminale şi a oprit tentativele de violenţă. În toamnă s-a pus accentul pe criza energetică care trebuia să provoace nemulţumiri majore în rândul populaţiei şi să conducă la proteste violente. Planul pentru perioada următoare presupune acţiuni cu implicarea unor diversionişti cu pregătire militară camuflaţi în civili care să întreprindă acţiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului şi luare de ostatici prin acţiuni violente mascate sub proteste ale aşa-numitei opoziţii, ar urma să se forţeze schimbarea puterii de la Chişinău”, a declarat preşedinta Republicii Moldova.

Polițiști din cadrul Serviciului Rutier Tulcea au fost sesizați, noaptea trecută, la ora 02:50, cu privire la producerea unui eveniment rutier soldat cu victime omenești.

"Din primele verificări efectuate s-a stabilit faptul că un bărbat de 31 de ani, din Ucraina, care conducea un autotren pe DN22 A, dinspre localitatea Nalbant către localitatea Cataloi, în împrejurări ce vor fi stabilite în urma cercetărilor, ar fi pierdut controlul asupra direcției de deplasare, iar într-o curbă la dreapta ar fi pătruns pe sensul opus de mers, s-ar fi lovit de un copac și s-ar fi răsturnat pe partea carosabilă", potrivit IPJ Tulcea.

În urma evenimentului rutier a rezultat rănirea ușoară a conducătorului auto, care a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate. Conducătorul autotrenului a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. Cercetările sunt continuate în cadrul unui dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenţiei Ucrainei - care nu este una nouă - de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituţie din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE reaminteşte poziţia României, care nu este de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Reacţia vine după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a spus că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a Canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, notează HotNews.ro.
Ministerul spune că anterior apariţiei informaţiilor din presă privind desfăşurarea de către autorităţile ucrainene a unor lucrări de adâncire a aşa-zisului «canal de navigaţie Bâstroe» nu a fost informat de nicio autoritate română competentă în materie cu privire la desfăşurarea de către Ucraina a unor astfel de activităţi.

MAE vrea să ştie dacă ucrainenii fac ceva pe Bâstroe

Ministerul român de Externe afirmă că în 13 februarie a cerut Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informaţii cât mai complete şi actualizate privind eventuale activităţi desfăşurate de partea ucraineană în sectorul canalului de navigaţie Bâstroe şi evaluarea instituţiei privind impactul acestora, iar ulterior a solicitat şi Poliţiei de Frontieră Române transmiterea informaţiilor rezultate în urma monitorizării activităţilor efectuate de autorităţile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul Canalului Bâstroe, precum şi evaluarea caracterului acestora: „În funcţie de răspunsurile autorităţilor române de resort, MAE va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activităţi având ca scop adâncirea rutei de navigaţie.”
Ministerul Afacerilor Externe precizează, de asemenea, că Direcţia Generală Mobilitate şi Transporturi din cadrul Comisiei Europene a solicitat un punct de vedere al autorităţilor române cu privire la cererea Ucrainei de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), fiind însă neconforme cu realitatea informaţiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea aşa-zisului «canal de navigaţie Bâstroe».

România nu este de acord cu includerea canalului în reţeaua transeuropeană

Ministerul Afacerilor Externe a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene că autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în TEN-T (propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014), întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.
Răspunsul la solicitarea recentă a Comisiei Europene, în cuprinsul căruia va fi reiterată aceeaşi poziţie de dezacord faţă de propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în TEN-T, urmează a fi transmis de către MAE, pe baza contribuţiilor autorităţilor române competente (Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Transportului şi Infrastructurii), în termenul indicat de Comisie (16 februarie), arată Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat transmis joi HotNews.ro.
MAE subliniază că pentru formularea unui punct de vedere la solicitarea Comisiei au fost consultate Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
În urma solicitării de către MAE a opiniei acestor instituţii, Ministerul Transporturilor a convocat o şedinţă în 10 februarie, cu scopul obţinerii unor detalii suplimentare de natură a sprijini fundamentarea poziţiei acestei instituţii ca răspuns la solicitarea Comisiei.

Grindeanu: Sunt informat că pe Bâstroe au început lucrări de dragare; pot avea efect asupra Deltei

Cu o zi în urmă, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spunea că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a Canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze.
Întrebat despre întâlnirea recentă găzduită de Ministerul Transporturilor între reprezentanţii MAE şi MMAP cu privire la faptul că Ucraina a început să facă lucrări de adâncire la Canalul Bâstroe şi ar urma să facă acelaşi lucru pe braţul Chilia, Grindeanu a precizat că sunt în vigoare tratate internaţionale care trebuie respectate de toată lumea, pentru că se poate vorbi de un posibil impact asupra Deltei Dunării şi a mediului.
„Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI. Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării. Sunt chestiuni care... în acest moment noi am considerat necesar să fim proactivi, deşi nu suntem titulari de filă şi aşteptăm într-un final de la cele două ministere puncte de vedere. Cert este că România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bâstroe la adâncimi mai mici a şlepurilor şi a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru. Mai mult de atât, cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona şi acesta a fost rostul acestei întâlniri, pentru că există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului - ăsta a fost rostul acestei întâlniri - trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze cu date”, a susţinut Grindeanu.
El a spus că informaţiile cu privire la acest subiect i-au parvenit la începutul săptămânii trecute de la structurile teritoriale ale Ministerului Transporturilor: „Pe Bâstroe sunt informat că au început lucrări, tocmai de aceea am provocat această întâlnire, tocmai de aceea am încercat să venim cu date, deşi nu e responsabilitatea Ministerului Transporturilor.”
„Mai mult decât atât - şi vreau să subliniez acest lucru - Ucraina se află într-o situaţie dificilă, toţi încercăm să ajutăm, toţi încercăm să găsim soluţii prin care să ajutăm Ucraina - şi aici sunt judeţe care se află la graniţa fie cu Republica Moldova, fie cu Ucraina - unde se caută soluţii în a ajuta şi asta trebuie să facem. Aici e fără semne de întrebare. Totodată, este nevoie să respectăm şi tratatele internaţionale, de aceea aş aştepta, aş avea un pic de răbdare să vedem ce ne spun şi Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului legat de aceste lucruri”, a susţinut Grindeanu.

În decembrie 2020 Ucraina spunea că va renunţa la proiectul iniţial

În 11 mai 2004, autorităţile ucrainene au iniţiat mai multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos, preciza Ministerul de Externe într-un comunicat de presă din martie 2021.
Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecţie a gurii braţului Bâstroe şi lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina.
Deşi, conform planificării iniţiale, proiectul ucrainean urma să fie realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creşterea adâncimilor de navigaţie obţinute în urma dragajelor din prima fază şi prelungirea digului de protecţie de la gura de vărsare a braţului Bâstroe în Marea Neagră.
Sesizate de România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute.
Astfel, Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaţionale referitoare la protecţia apelor Dunării, Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile internaţionale referitoare la protecţia zonelor umede, Comitetul permanent al Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internaţional, iar Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autorităţile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informaţiile de mediu.
Cele mai multe chestiuni substanţiale legate de proiectul ucrainean au fost abordate în cadrul Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.
Ca urmare a acestor eforturi internaţionale, autorităţile ucrainene au anunţat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că vor renunţa la proiectul iniţial şi că vor respecta cu stricteţe cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul iniţierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigaţie. Având, însă, în vedere că proiectul iniţial a fost parţial realizat, s-a cerut autorităţilor ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până în prezent.
La jumătatea lunii iulie 2022, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că partea română şi-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe braţul Chilia şi prin Canalul Bâstroe. Construcţia acestui canal de către partea ucraineană este un motiv de dispută între România şi Ucraina. „E o situaţie excepţională pe care am tratat-o ca atare”, preciza ministrul la Digi24.ro.