Armata rusă şi-a anunţat joi retragerea din Insula Şerpilor, un punct strategic în Marea Neagră cucerit de Moscova încă din primele zile ale invaziei sale în Ucraina la 24 februarie, după mai multe săptămâni de bombardamente intense, informează AFP.
'La 30 iunie, în semn de bunăvoinţă, forţele armate ruse, care şi-au îndeplinit obiectivele stabilite în Insula Şerpilor, şi-au retras garnizoana de aici', a indicat Ministerul rus al Apărării, afirmând că acest gest ar trebui să faciliteze exporturile Ucrainei de cereale.
Kievul anunţase anterior că trupele ruse au fost forţate să-şi retragă în grabă ceea ce mai rămăsese din garnizoana lor în Insula Şerpilor, în urma unei operaţiuni încununate de succes a forţelor ucrainene. Un anunţ în acest sens fusese făcut de Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene, citat de agenţia ucraineană de presă Ukrinform.
Totodată, şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat joi că forţele ruse s-au retras de pe Insula Şerpilor, un avanpost strategic din Marea Neagră, relatează Reuters. 'KABOOM! Nu mai există trupe ruseşti pe Insula Şerpilor. Forţele noastre armate au făcut o treabă grozavă', a scris Iermak pe Twitter. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Galaţi – rutier efectuează cercetări în privinţa unui cetăţean georgian, asupra căruia a fost descoperit un permis de conducere cu însemnele autorităţilor din Ucraina, care s-a dovedit a fi fals total.
"În data de 28 iunie a.c., în jurul orei 18.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi – rutier – I.T.P.F. Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, necesare trecerii frontierei, conducând un automarfar, un cetăţean georgian, în vârstă de 38 de ani. La controlul de frontieră, conducătorul mijlocului de transport a prezentat pe lângă documentele de trecere a frontierei şi un permis de conducere având însemnele autorităţilor din Ucraina. Deoarece poliţiştii de frontieră au avut suspiciuni că documentul prezentat ar putea fi fals, au procedat la efectuarea unor verificări suplimentare, în urma cărora au stabilit că permisul de conducere nu îndeplineşte condiţiile de formă şi fond ale unuia autentic, fiind fals total. Cu privire la cele constatate bărbatul a declarat că a procurat documentul fals, pe teritoriul Ucrainei, prin intermediul unui prieten, în schimbul sumei de 150 de euro şi că nu deţine alt permis de conducere", potrivit I.T.P.F. Iaşi.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.

Publicat în Regional

La doar 7 ani, Viktoria a trecut prin experienţa traumatizantă a războiului şi a pierderii casei. Locuia cu mama şi bunica ei în Harkiv, când au început bombardamentele. Fetiţa dormea şi când zgomotul exploziilor a trezit-o, pe jos, în cameră, erau pene albe. Şi-a inventat o poveste, pentru a putea face faţă, la vârsta ei, traumei: erau pene de la îngerii care ne-au protejat, povesteşte Viktoria. Astăzi, este inclusă în programul de asistenţă umanitară al Salvaţi Copiii România.
9.287 de copii şi 11.403 de adulţi au primit asistenţă umanitară complexă,  prin echipele Organizaţiei Salvaţi Copiii, la nivelul judeţelor Tulcea şi Galaţi, de la începutul invaziei militare din Ucraina. Salvaţi Copiii înfiinţează în Galaţi primul Centru de consiliere şi informare pentru familiile refugiate din Ucraina, subiect despre care Monitorul de Galaţi a relatat AICI!

ucraina 2

Ajutor din prima zi!

Salvaţi Copiii a oferit, până acum, pentru 136.387 de persoane, dintre care 78.240 de copii ucraineni şi 58.147 de adulţi (femei, vârstnici, bărbaţi cu derogare medicală, familii extinse) sprijin umanitar, asistenţă juridică şi educaţională, precum şi psihologică. Au fost distribuite 11.610 tichete sociale pentru familiile cu copii, iar 3.828 de persoane (1.276 de familii) au fost înregistrate în programul de asistenţă financiară pentru a primi suport pentru o periodă de 3 luni.
Organizaţia Salvaţi Copiii a fost prezentă la punctele de trecere a frontierei din Giurgiuleşti şi Isaccea încă din prima zi din care refugiaţii din Ucraina au ajuns pe teritoriul României, evaluând constant nevoile şi oferind asistenţă umanitară.
Echipele de teren ale organizaţiei asigură alimente, suport emoţional, comunicare în limba ucraineană, consiliere cu privire la drepturile legale ale refugiaţilor, respectiv procedura de azil, colaborând cu reprezentanţii autorităţilor prezente la frontieră (Inspectoratul General pentru Imigrări şi Poliţia de Frontieră).
Cu acordul reprezentanţilor Poliţiei de Frontieră, a fost amenajat la Isaccea un spaţiu special pentru mamele cu copii sugari, unde sunt distribuite alimente, jucării, pampers, suzete, biberoane, şerveţele umede, cărucioare, port-bebe-uri, termosuri cu apă caldă, articole de vestimentaţie/încălţăminte, cartele telefonice etc.
La Isaccea, a fost oferit sprijin unui număr de 8.701 copii şi 10.907 adulţi, mame, persoane vulnerabile, bărbaţi cu derogare medicală, dar şi alte persoane care sunt rude apropiate ale copiilor. De asemenea, s-a încheiat o colaborare prin care se oferă mâncare caldă gratuită persoanelor care tranzitează vama. Astfel, din data de 15 martie, Salvaţi Copiii România a organizat în Vama Isaccea Bucătăria mobilă, care furnizează aproximativ 800 de porţii de mâncare caldă pe zi (trei feluri), oferind, până în prezent, peste 82.000 de meniuri zilnice.
De asemenea, Salvaţi Copiii a acordat asistenţă în Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţi de Azil Galaţi, dar şi în afara centrului, pentru 790 de persoane – 446 de copii şi 344 de adulţi. Pentru toţi copiii au fost desfăşurate activităţi recreative în Camerele Copiilor amenajate de Salvaţi Copiii, dar şi în spaţiile de joacă organizate în aer liber. Toate familiile au primit alimente, articole vestimentare, încălţăminte sau produse de igienă şi au beneficiat de consiliere informaţională. De asemenea, Salvaţi Copiii a început să distribuie persoanelor asistate tichete sociale, pentru ca acestea să-şi poată procura cele necesare în funcţie de propriile nevoi. Echipele mobile ale Organizaţiei Salvaţi Copiii au oferit, în Tulcea şi Galaţi, tichete sociale şi consiliere informaţională pentru 292 de persoane – 140 de copii şi 152 de adulţi.

Informaţii, îndrumare şi consiliere!

„La patru luni de la începerea războiului la scară largă, constatăm o nevoie crescută de a sprijini persoanele care doresc să se stabilească pentru o perioadă mai lungă în România. Ei au nevoie în special de informaţii, îndrumare şi consiliere pentru a accesa drepturile şi serviciile disponibile pentru ei, cum ar fi accesarea sistemului de învăţământ, a serviciilor medicale, a locurilor de muncă şi, de asemenea, accesarea serviciilor de consiliere emoţională”, a precizat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Înfiinţarea şi funcţionarea Centrului de consiliere şi informare de la Galaţi sunt susţinute cu sprijin financiar din partea Ministerului Norvegian al Afacerilor Externe.
Salvaţi Copiii va deschide centre de consiliere şi informare în cinci zone principale (Bucureşti, Galaţi, Iaşi, Suceava, Baia Mare) în care copiii şi familiile sunt cazaţi şi decid să rămână temporar sau semi-permanent. În aceste spaţii vom oferi consiliere şi informare, management de caz, consiliere psiho-socială, activităţi pentru copii şi adolescenţi, suport material şi financiar, potrivit unui comunicat al Organizației.

Publicat în Comunitate

Armata rusă îşi intensifică ofensiva în Ucraina şi încearcă în prezent să blocheze oraşul Lisiceansk, unul dintre puţinele bastioane ale rezistenţei ucrainene din regiunea estică Lugansk, după ce a preluat controlul asupra oraşului vecin Severodoneţk, informează EFE.
După cum a comunicat luni Statul Major al forţelor armate ucrainene, forţele ruse - cu sprijinul artileriei - încearcă dinspre sud, din regiunea vecină Doneţk, să blocheze oraşul Lisiceansk cu bombardamente nediscriminatorii.
"Bombardează infrastructura civilă şi militară din zona Lisiceansk şi din vecinătate - Vovceaiarovka, Loskutovka şi Verhnekamenka. Un avion de asalt inamic a bombardat periferia Lisiceanskului", se detaliază într-un comunicat al armatei ucrainene.
Liderul ucrainean al administraţiei militare din Lugansk, Serhii Gaidai, a transmis că ocupanţii atacă Lisiceansk din direcţia Popasna, în oraş fiind distruse o mulţime de clădiri şi infrastructuri, inclusiv două biserici, potrivit agenţiei de presă ucrainene Liga.
"Nu trece o oră fără ca artileria inamică să tragă", a scris Gaidai într-o postare pe contul său de Telegram.
Cu toate acestea, potrivit armatei ucrainene, "luptele continuă la Vovceaiarovka. Lângă Verhnekamenka, forţele de apărare ucrainene au provocat pierderi grele inamicului, obligând trupele ruse să se retragă".
Agenţia oficială rusă TASS a transmis duminică, citând un responsabil separatist, că forţele Moscovei au intrat în Lisiceansk din cinci direcţii şi îi încercuiesc pe combatanţii ucraineni. Reuters, care a preluat ştirea, nu a putut confirma din surse independente veridicitatea datelor.
Ruşii au continuat bombardamentele asupra regiunii Harkov, în nord-est, al cărei centru administrativ omonim este al doilea oraş ca mărime din ţară.
Şevelovka, Pescianoie, Ciuguiev, Şestakovo, Zamulovka şi Ruska Lozova sunt câteva localităţi din zonă care au fost vizate de atacuri cu tancuri, mortiere, tunuri şi artilerie, conform EFE.
Trupele ruse au efectuat de asemenea operaţiuni de asalt în zonele localităţilor Dementievka şi Pitomnik şi, chiar dacă nu au avansat, au minat zone din apropierea celor două localităţi.
Statul Major ucrainean confirmă că în oraşul rusesc Siverski, în apropiere de frontiera cu Ucraina, "inamicul continuă să-şi consolideze" capacităţile.
Bombardamente s-au înregistrat în zona Cernigov, în apropiere de Kiev, şi în regiunea Sumî, la sud de Harkov, unde au deteriorat infrastructura civilă şi militară ucraineană.
Consilierul şefului cancelariei prezidenţiale ucrainene, Oleksii Arestovici, a declarat că rachete ruseşti au vizat duminică oraşul Cerkasî (centru), lovind un pod strategic peste Nipru, care leagă vestul Ucrainei de câmpurile de luptă din est.
"Ei încearcă să limiteze transferul rezervelor noastre şi al armelor occidentale în est", a declarat el pentru Reuters.
Ucraina are nevoie de un sistem de apărare antiaeriană modern pentru a descuraja atacurile cu rachete ruseşti, a declarat duminică seara preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, după ce în cursul zilei mai multe rachete ruseşti loviseră un bloc de locuinţe cu nouă etaje, iar un proiectil a căzut pe terenul de joacă al unei grădiniţe din Kiev.
"Partenerii noştri trebuie să se mişte mai repede dacă ne sunt într-adevăr parteneri, şi nu observatori. Întârzierile în transferurile de arme către statul nostru şi orice fel de restricţii constituie de fapt o invitaţie pentru Rusia să lovească din nou şi din nou", a afirmat Zelenski, citat de Reuters.
Este posibil ca SUA să anunţe săptămâna aceasta achiziţionarea unui sistem avansat de apărare antirachetă sol-aer cu rază medie şi lungă de acţiune pentru Ucraina, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu dosarul. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

O întâlnire importantă a avut loc joi după-amiază, 23 iunie 2022, la sediul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, coordonată de Manfred Seitz, director general al Comisiei Dunării. Scopul întâlnirii a fost dublarea numărului navelor care trec prin rada Sulina, în scopul creşterii capacităţii de a transporta, către Europa şi restul lumii, cereale din Ucraina. Asta în situaţia în care porturile ucrainene sunt grav afectate de război.
La discuţii au participat reprezentanţi ai autorităţilor navale şi portuare, fluviale şi maritime din România, dar şi Alain Baron, raportor al Comisiei Europene pe tema Ucraina, care nu a dorit să facă nici un comentariu. În acest scop, pentru a se aduce cât mai multe mărfuri, mai ales cereale şi alte produse agricole pentru UE şi restul lumii, este important ca şi capacitatea lunară de tranzit prin bara Sulina să se dubleze de la circa 400 de nave lunar acum, la 800.

Manfred Seitz: În spatele acestei activităţi este un plan de acţiune al UE

Oricum, după şedinţa din luna mai 2022, de la sediul AFDJ Galaţi, aceasta s-a triplat, dar trebuie ca eforturile să se intensifice. "Comisia Dunării ajută Comisia Europeană în implementarea liniei de solidaritate UE-Ucraina . În spatele acestei activităţi este un plan de acţiune al UE pentru a facilita şi susţine exportul şi importul produselor agricole, cerealelor din Ucraina, pentru a compensa parţial lipsa de capacitate a porturilor ucrainene din cauza războiului cu Rusia", a precizat Manfred Seitz, directorul secretariatului general al Comisiei Dunării.
În principal, problemele care se pun, sunt legate de necesitatea creşterii capacităţii de operare în porturile ucrainene şi, deopotrivă, creşterii numărului de piloţi români, capabili să treacă de bara Sulina. Pentru a creşte cantitatea de cereale aduse din Ucraina prin porturile româneşti, trebuie dublat numărul piloţilor, dar şi partea ucraineană trebuie să îşi intensifice partea de operaţiuni de încărcare/descărcare. "Partea română va trebui să îşi îmbunătăţească partea de pilotaj, iar cea ucraineană va trebui să dezvolte partea de încărcare/descărcare sau de operare a mărfurilor, pentru a putea ajunge la un număr dorit de nave şi a putea exporta un număr cât mai mare de cereale din Ucraina, către porturile europene sau ale lumii", a spus Cosmin Dumitrache, director Autoritatea Navală Română (ANR).

Angela Ivan: Noi dorim într-un interval foate scurt să avem 60 de piloţi

Greu încercată de război, Ucraina vrea să îşi crească capactiatatea de a prelua marfă în porturile Ismail şi Reni, dar destul de greu, având în vedere că pe maritime operau 160 de milioane de tone de marfă, din care doar 5 milioane prin porturile fluviale. Piloţii români care trebuie să conducă convoaiele de nave, de la Sulina către porturile fluviale, sunt suficienţi, e adevărat că fac faţă cu greu, pentru că numărul de curse a crescut de 2 şi chiar 3 ori.  "Acum activează în jur de 36 de piloţi, în ture de câte 18 ore, normativele noastre pot atrage, în actualul buget, 44 de piloţi, noi dorim într-un interval foate scurt să avem 60 de piloţi, pentru a asigura într-o lună de zile dublarea capacităţii de acum", a explicat Angela Ivan, director AFDJ Galaţi.
Există şi iniţiative legislative menite a atrage noii piloţi. "Ministerul Transporturilor, AFDJ, ANR, încearcă să creeze cadrul prin care se selectează personalul, piloţii, şi să le permită să se breveteze pentru aceste activităţi. Trebuie experienţă în ceea ce priveşte pilotarea navelor pe canalul Sulina. Putem selecta dintre comandaţii maritimi, şi dintre comandanţii fluviali se selectează, dar pe baza unor noi criterii, pe baza unor noi motivaţii, salarii mai mari", a precizat Romeo Soare, şef secţie AFDJ.

Publicat în Știrea zilei

Transportul cerealelor exportate de Ucraina se poate realiza prin utilizarea infrastructurii portuare fluviale şi maritime din România, un exemplu în acest sens fiind portul Sulina, a apreciat preşedintele Camerei de Comerţ si Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Iuliu Stocklosa, în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o, marţi, cu Anna Honcharova, secretar I, coordonator al Secţiei comercial economice a Ambasadei Ucrainei în ţara noastră.
Potrivit unui comunicat de presă al Camerei bucureştene, oficialul român a menţionat că Sulina, cu anumite investiţii, poate deveni în viitorul apropiat un punct de operare interesant pentru transferul cerealelor din barje în nave maritime, preluând astfel o parte din cantităţile de cereale ce ar urma sa fie încărcate în portul Constanţa, deosebit de aglomerat.
În opinia preşedintelui CCIB, la Sulina pot opera inclusiv firme ucrainene specializate, posesoare a echipamentelor specifice, a căror activitate în porturile de la Marea Neagră din ţara vecină este blocată din cauza războiului.
"Propunerea preşedintelui Camerei bucureştene a fost primită cu interes de diplomaţii ucraineni, care au exprimat întreaga deschidere pentru a promova acest proiect în mediul de afaceri din ţara lor. Totodată, au exprimat dorinţa de a identifica, prin intermediul CCIB, firme care operează în construcţii, în vederea participării acestora la procesul de reconstrucţie a infrastructurii, obiectivelor industriale şi civile distruse de la începutul acţiunilor militare", se arată într-un comunicat de presă al CCIB, transmis Agerpres.
Preşedintele Camerei de Comerţ bucureştene a avut, marţi, o întrevedere cu Anna Honcharova, secretar I şi coordonator al Secţiei comercial economice a Ambasadei Ucrainei în România, aceasta fiind însoţită de Oleg Balika, secretar II în cadrul aceleiaşi secţii. De asemenea, la întâlnire au participat oameni de afaceri din domeniul infrastructurii portuare şi agriculturii.
Principalul obiectiv al întrevederii a vizat identificarea unor modalităţi concrete de colaborare între cele două comunităţi de afaceri, în contextul dificultăţilor generate de conflictul din Ucraina pe lanţurile de aprovizionare şi de distribuţie.
Conform datelor oficiale, în 2021, schimburile comerciale bilaterale dintre România şi Ucraina au înregistrat un volum record, de 2,4 miliarde de dolari, în creştere cu 40,5% faţă de anul anterior, din care importul din Ucraina a fost în valoare de 1,6 miliarde de dolari (+50%), iar exportul de 800 de milioane de dolari (+25,5%).
La nivelul primelor trei luni din 2022, volumul total al schimburilor a fost de 600 de milioane de dolari (+2,3%, faţă de perioada similară din 2021), din care exportul românesc a fost de 200 de milioane de dolari (-20%), în timp ce importul din Ucraina s-a ridicat la 400 de milioane de dolari (+15%).

Publicat în Regional

Legat de blocajul creat în Portul Constanţa odată cu direcţionarea cerealelor de export din Ucraina către portul românesc, deputatul AUR Galaţi, Lilian Scripnic, susţine că autorităţile nu recunosc că sunt dificultăţi semnificative şi că infrastructura actuală nu face faţă solicitărilor.

"În ultima perioadă, sunt tot mai dese relatările despre ceea ce se întâmplă în Portul Constanţa şi despre blocajul creat odată cu direcţionarea cerealelor de export din Ucraina către portul românesc. Autorităţile nu recunosc că sunt dificultăţi semnificative şi că infrastructura actuală nu face faţă solicitărilor. Cei responsabili cu gestionarea acestei situaţii - reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi ai Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA - nu pierd nicio ocazie de a ne spune că este mobilizare generală, că toată lumea îşi face datoria, că se depun eforturi pentru a fluidiza încărcarea mărfurilor pe nave. Nu are rost să ne amăgim!", spune Lilian Scripnic.

Deşi este o situaţie profitabilă, ţara nostră nu va reuşi să o fructifice, este de părere deputatul: "Acum, când România ar fi putut scoate profit de pe urma reconfigurării rutelor de export ucrainene, este clar că nu vom reuşi să profităm de această oportunitate. Până în prezent, Ucraina a exportat prin Portul Constanţa circa 240.000 tone de cereale. Este o cantitate mică dacă ne raportăm la intenţia Ucrainei de a exporta până la sfârşitul lunii iulie circa 2 milioane de tone şi dacă luăm în considerare faptul că timpul de încărcare dintre două nave ajunge şi la 6 zile".

Acesta susţine că cei care au cel mai mult de suferit de pe urma acestui blocaj sunt fermierii români. "Problema cu adevărat gravă este cea a fermierilor români. În iulie producătorii români de cereal vor avea recolta gata pentru export. Mulţi dintre ei nu au spaţii de depozitare proprii, iar închirierea nu este o soluţie viabilă din cauza preţului în creştere.  Ei aleg să îşi ducă marfa direct în port şi să o vândă de acolo. În contextual blocajului deja existent, cum este pregătit Portul Constanţa pentru acest lucru? Mai există spaţiu de depozitare şi pentru cerealele româneşti? S-au asigurat autorităţile române că producţia autohtonă va avea fluxul de încărcare în nave asigurat pentru ca fermierii români să nu fie afectaţi financiar? Sunt întrebări pe care le-am adresat Ministrului transporturilor şi infrastructurii şi Ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la care sper să primesc răspuns în următoarea perioadă. Iată că, după 32 de ani, statul român a ajuns la scadenţă cu nepăsarea, lipsa de viziune şi strategie, neimplicarea, lipsa in vestiţiilor şi, până la urmă, lipsa de patriotism. Vedem în această perioadă cât de mult ne costă faptul că, după 32 de ani, nu avem un port modern, o cale ferată modern şi nu avem infrastructură rutieră care să facă faţă provocărilor economice ale prezentului", a declarat Lilian Scripnic.

Publicat în Politica

Programul Alimentar Mondial (PAM) a anunţat miercuri că s-a aliat cu Uber, care are maşini mai mici decât ale agenţiei ONU, pentru a distribui ajutor de urgenţă în Ucraina, informează AFP.
"Vehiculele mari au probleme în a ajunge la persoanele aflate în nevoie în aglomerări urbane, colaborarea cu Uber îi permite PAM să coordoneze, repartizeze şi urmărească mai bine o flotă de vehicule mici care livrează produse de urgenţă din depozite până la persoanele aflate în nevoie în zonele dens populate din Ucraina", informează un comunicat al agenţiei ONU specializată în ajutorul alimentar de urgenţă.
Datorită acestei alianţe, PAM "poate să aducă produsele alimentare mai aproape de persoanele care au nevoie de ajutorul său, repartizând livrările în vehicule de mărimi diferite, urmărind fiecare traseu până la destinaţie şi confirmând că livrările au fost efectuate în deplină siguranţă", precizează agenţia ONU cu sediul la Roma.
Această colaborare a fost deja pusă în aplicare la Dnipro, Lviv (Liov, Lvov) sau Kiev, potrivit aceleiaşi surse.
Uber furnizează gratuit pentru PAM o versiune personalizată a platformei de acces, permiţând astfel organizarea în cele mai mici detalii a livrărilor pe o rază de 100 km în jurul depozitelor agenţiei ONU.
PAM a precizat că şi-a "intensificat operaţiunile în Ucraina şi în ţările vecine în ultimele trei luni" şi a adăugat că va furniza până la sfârşitul lui iunie "hrană şi bani lichizi pentru mai mult de 3 milioane de persoane pe lună" în Ucraina. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Majoritatea refugiaţilor ucraineni din Ungaria sunt dornici să părăsească această ţară, al cărei lider naţionalist este o excepţie în UE prin poziţia sa neutră faţă de război, conform unui articol publicat de AFP pe platforma media EDNH la 23 mai.
"Îmi place atât de mult Ungaria... dar am văzut şi cum gândeşte guvernul ungar despre noi", a declarat pentru AFP o refugiată, Kristina Novytska, la The Workshop, un adăpost pentru refugiaţi condus de un locuitor din Budapesta.
Creatoarea de modă în vârstă de 39 de ani a fugit din Kiev împreună cu fiica ei de doi ani imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, iar acum vrea să caute de lucru într-o ţară unde se vorbeşte limba engleză.
În ciuda afirmaţiilor guvernului ungar, care susţine că a oferit asistenţă pentru sute de mii de refugiaţi, se estimează că doar 10-20% dintre ucraineni rămân mai mult de câteva zile, potrivit organizaţiilor umanitare.
Organizaţiile de ajutorare spun că reţelele personale din străinătate, limba şi perspectivele de angajare sunt esenţiale în decizia refugiaţilor de a alege unde să meargă.
Dar poziţia neutră a premierului naţionalist Viktor Orban în legătură cu războiul, precum şi măsurile sale de desfiinţare a sistemului de sprijinire a solicitanţilor de azil şi a refugiaţilor sunt factori de presiune suplimentari.

- "Inconfortabil" -

"Este ca şi cum guvernul ar dori ca refugiaţii, în general, să evite Ungaria", a declarat Viktoria Horvath de la Migration Aid, care administrează un birou în cadrul centrului de asistenţă BOK din Budapesta, administrat de guvern.
În marile centre, zecile de angajaţi voluntari depăşesc cu mult numărul refugiaţilor.
Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite estimează că peste 620.000 de refugiaţi ucraineni au trecut în Ungaria de la invazia din 24 februarie.
Însă, potrivit datelor oficiale ungare, doar aproximativ 20.000 de persoane au solicitat "protecţie temporară", care le oferă acces la sistemele locale de sănătate şi de asigurări sociale.
În zilele de după invazie, Orban a descris Ungaria ca fiind "un bun prieten al Ucrainei" şi a declarat că guvernul său îi va ajuta pe ucraineni - contrar poziţiei sale obişnuite împotriva refugiaţilor, care a făcut ca ţara să respingă solicitanţii de azil, majoritatea din Orientul Mijlociu şi Africa.
În acelaşi timp, Orban, care a căutat legături strânse cu Vladimir Putin în ultimii ani, a evitat să-l numească pe liderul rus ca fiind responsabil pentru război.
Orban a trimis ajutoare Ucrainei, dar a refuzat să trimită arme, spunând că acest lucru ar putea atrage Ungaria în conflict.
Se crede că această abordare "stay out" i-a adus al patrulea mandat consecutiv în funcţie, obţinând o nouă victorie convingătoare luna trecută.
Poziţia sa nu i-a adus laude în rândul conducerii de la Kiev.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a transmis lui Orban, într-un mesaj video din martie, că "odată pentru totdeauna, ar trebui să decizi cu cine eşti".
În timpul discursului său de victorie în ziua alegerilor din 3 aprilie, Orban l-a numit pe Zelenski un adversar, ceea ce a fost întâmpinat cu urale de către susţinătorii săi.
Cel mai recent, Orban a declarat că nu ar putea susţine un embargo petrolier al UE, invocând dependenţa Ungariei de importurile ruseşti.
''Ucrainenii se simt inconfortabil aici", spune Ania Elina, o profesoară de dans şi coregrafie din Kiev care a sosit în Ungaria la începutul lunii martie.
"Problema este că Orban este pro-rus şi toată lumea dintre refugiaţi continuă să vorbească despre asta", a adăugat tânăra de 25 de ani, al cărui frate a lucrat în Ungaria timp de trei ani, dar care acum vrea şi el să plece.

- Sistemul de azil "demolat" -

O parte din această animozitate îşi are rădăcinile în istoria recentă a celor două ţări.
În ultimii ani, Budapesta s-a plâns de ceea ce consideră a fi o discriminare a unei mari minorităţi maghiare din vestul Ucrainei, care o descurajează să-şi vorbească limba.
De la invazie, relatările pro-ruseşti care relativizează agresiunea Moscovei au fost, de asemenea, proeminente în mass-media publică ungară, puternic pro-Orban.
"Sunt milioane de oameni (în Ungaria) care se uită la canalele de televiziune sau citesc ştiri care urmează de fapt linia Kremlinului", a declarat pentru AFP Patrik Szicherle, un analist.
Într-un sondaj realizat luna trecută, compania de cercetare de piaţă Ipsos a constatat că 67% dintre unguri sunt de acord că "problemele Ucrainei nu sunt treaba noastră şi că nu ar trebui să ne amestecăm".
Procentul a fost unul dintre cele mai ridicate din cele 27 de ţări intervievate şi cu mult peste media de 39%.
Spre deosebire de Polonia sau Republica Cehă, aflate în apropiere, în Ungaria nu au avut loc mitinguri mari de solidaritate împotriva invaziei Rusiei.
Problema pentru refugiaţii ucraineni este, de asemenea, instituţională.
Ungaria şi-a "demolat" sistemul de azil în ultimii ani, ceea ce îngreunează integrarea ucrainenilor, potrivit lui Aniko Bakonyi de la Comitetul Helsinki din Ungaria, un grup pentru drepturile refugiaţilor.
Din 2015, au fost construite garduri la graniţele sudice ale Ungariei, iar taberele de refugiaţi au fost închise.
De asemenea, poliţia este obligată prin lege să "respingă" fizic migranţii peste graniţe, în timp ce, din 2020, solicitanţii de azil pot depune cererile doar la ambasadele din străinătate.
"Deschiderea frontierei cu Ucraina şi ajutorul umanitar este calea corectă, dar refugiaţii trebuie să vadă o perspectivă şi un sistem holistic de servicii pentru a se integra într-un nou cămin", a spus Bakonyi. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Grupul ucrainean Kalush Orchestra, care a câştigat concursul Eurovision, a vândut trofeul, duminică, 29 mai 2022, la licitaţie, banii urmând să fie donaţi armatei ucrainene. Trofeul Eurovision a fost adjudecat, la licitaţia desfăşurată pe Instagram, pentru suma de 900.000 de dolari.
Cântăreţii ucraineni au mai anunţat că vor face un turneu în Europa pentru a strânge fonduri pentru Ucraina. Kalush Orchestra a câştigat concursul Eurovision, pe 15 mai, cu piesa „Stefania". A fost primul eveniment cultural major la care au participat ucrainenii de la începutul războiului, în februarie. Numeroşi spectatori au fluturat steagul naţional în timpul evenimentului.

Publicat în Mozaic
Pagina 1 din 19