Sute de gălățeni stau la o coadă imensă la centrul de distribuire a pachetelor cu alimente din partea Uniunii Europene pentru persoanele cu dizabilităţi (foto ↓).

Unii au făcut şi noapte albă la coadă, deoarece sistemul de acordare este pe principiul «primul venit, primul servit», aşa că, pentru cele aproximativ 2.100 de pachete, oamenii au ocupat rând încă de aseară, de la ora 22.00. "De abia mă mai ţin pe picioare. Eu de la 03.00 am venit. Dar erau deja oameni la coadă, de la 10.00 au tot venit, de azi noapte", spune un cetățean aflat la rând.

Multe dintre persoanele cu dizabilităţi şi-au trimis aparţinătorii la această coadă lungă de peste 500 de metri. Cel mai greu este pentru cei care nu au rude, sunt bătrâni cu probleme locomotorii şi au fost nevoiţi să vină personal la această coadă şi mulţi se sprijineau în cârje sau îşi aduseseră câte un scăunel.

coada 2

Oamenii cereau ca să nu fie un singur centru, ci mai multe în oraş, aşa ar fi mai uşor. Unii au venit pe la 05.00, deoarece nu aveau mijloc de transport și au aşteptat să înceapă mijloacele de transport în comun să circule. Pentru a se scurta timpul de aşteptare, autorităţile au deschis cu două ore mai devreme, adică 06.00 în loc de 08.00, cum era programul centrului.

Distribuirea merge greu pentru că se verifică actele aparţinătorului şi deopotrivă a celui pentru care a venit să ridice coletul. Şi aşa cum se întâmplă când stai ore întregi la coadă, apar şi conflictele legate de locul pe care îl ocupi în această mare de oameni şi apar vociferările.

Pachetul alimentar cântăreşte peste 25 kg şi conţine făină albă de grâu, mălai, paşte făinoase, ulei, zahăr, orez, conservă carne de vită, conservă carne de porc, pate de ficat, compot de fructe şi gem de fructe. Sunt rămase peste 2.100 de pachete.

Publicat în Eveniment

Comisia Europeană a aprobat joi o schemă de ajutoare în valoare de 44 milioane euro (217,7 milioane de lei) notificată de România pentru sprijinirea crescătorilor de bovine, în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe. Obiectivul schemei este de a-i compensa pe beneficiarii eligibili pentru o parte din costurile suplimentare provocate de creşterea preţurilor la combustibili, energie şi furaje şi de-a ajuta să depăşească dificultăţile financiare legate de actuala criză geopolitică.
Comisia a constatat că schema-cadru de ajutoare a României îndeplineşte condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză. În special, ajutorul nu depăşeşte 250.000 euro per beneficiar şi va fi acordat până cel târziu la 31 decembrie 2023.
Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză.
Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Preţul locuinţelor din Uniunea Europeană a înregistrat o creştere de 49,2% în perioada cuprinsă între 2010 şi trimestrul al treilea din 2022, iar România a consemnat printre cele mai mici majorări de preţuri din UE, conform datelor publicate marţi de Eurostat.
În perioada menţionată, preţul locuinţelor a crescut în 24 dintre cele 27 de state membre UE şi a scăzut doar în Grecia (minus 22%), Italia (minus 9%) şi Cipru (minus 0,3%).
Cele mai mari creşteri au fost înregistrat în: Estonia (199%), Ungaria (174%), Luxemburg (140%), Lituania (137%), Letonia (134%), Cehia (133%) şi Austria (130%).
În România, precum şi în Finlanda şi Spania, preţul locuinţelor a înregistrat o creştere mai mică de 25%, adică la jumătate faţă de creşterea medie înregistrată în UE.
Când vine vorba de chirii, acestea au crescut, în medie, cu 18,5% în Uniunea Europeană, în perioada cuprinsă între 2010 şi trimestrul al treilea din 2022. Cu excepţia Greciei, unde au scăzut cu 24%, chiriile au crescut în restul celor 26 de state membre UE, inclusiv în România. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Estonia (233%) şi Lituania (151%). În cazul României, chiriile au înregistrat o creştere de peste 25%, peste media din UE. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Gătitul la un aragaz cu gaz metan într-o bucătărie obişnuită conduce la poluarea cu dioxid de azot (NO2) peste limitele impuse la nivelul UE, reiese dintr-un raport al Organizaţiei pentru Cercetări Ştiinţifice Aplicate (TNO). De asemenea, arderea gazului, dar şi a preparatelor, produce o creştere a dioxidului de carbon (CO2) care, cumulat la populaţia planetei, contribuie la încălzirea globală. UE are în vedere să reglementeze gătitul în locuinţe, notează m.ziuanews.ro.
TNO a arătat în plus că aragazul pe bază de gaz metan este toxic si pentru locuitorii casei, intrucat produc monoxid de carbon, particule în suspensie şi alţi poluanţi care pot avea efecte severe asupra sănătăţii, în special asupra copiilor. Datele incluse în raportul de specialitate relevă faptul că, în ultimele 12 luni, numărul copiilor din UE cu simptome de astm provocate de gătitul cu gaz metan este estimat a fi de peste 700.000, echivalentul a 12% din totalul cazurilor de astm la copii din Uniune.
TNO a efectuat o simulare a gătitului mesei cu gaz metan pe o perioadă de o săptămână folosind tehnici de gătit obişnuite în condiţii de bucătărie obişnuită, fără aerisire din exterior. Rezultatul a fost că, în toate simulările în care nu a fost utilizată aerisirea mecanică, valoarea limită orară UE de 200 micrograme/mc de NO2 în aer exterior a fost depăşită în interior peste limita permisă de 18 ore/an. Dimensiunea bucătăriei influenţează aceste valori, iar aerisirea reduce poluarea, însă sistemele de aerisire mecanică sunt adeseori ineficiente, insuficiente sau prea puţin utilizate, se menţionează în raport.
Mai mult de 100 milioane de cetăţeni ai UE gătesc cu aragaze pe baza de gaz metan, incluzând mai mult de jumătate din gospodăriile din Italia, Franţa, Spania, Olanda, România şi Ungaria. Organizaţiile pentru sănătate se tem că situaţia ar putea deveni extrem de gravă din cauza crizei energetice din această iarnă, deoarece oamenii reduc aerisirea pentru a face economie la căldură şi la bani.
"Cercetări anterioare au făcut legătura între utilizarea gazului metan şi tulburarea de hiperactivitate şi deficit de atenţie (ADHD) la copiii de vârstă mică. Un studiu recent sugerează faptul că gătitul cu gaz metan în timpul sarcinii poate avea ca rezultat hiperactivitatea la copiii mici. S-a dovedit că poluarea de la aragazele pe bază de gaz metan are un impact negativ şi asupra sistemului respirator şi nervos al adulţilor", notează sursa citată. Pe de altă parte, se mai arată în raport, cantităţile mari de NO2 şi CO2, care ajung până la urmă în atmosferă după aerisire, contribuie la poluarea globală şi la schimbările climatice.

Citește și Încălzirea la aragaz, un real pericol!

Publicat în Mapamond

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat miercuri, la Slatina, că Prin Planul Naţional Strategic 2023 - 2027, un document programatic aprobat în luna decembrie anul trecut de Comisia Europeană, fermierii români şi agricultura românească beneficiază de susţinere în valoare de 15,8 miliarde de euro, precizând că 75% dintre banii care se distribuie fermierilor vin de la Uniunea Europeană.
Ministrul a prezentat, miercuri, la Slatina, Planul Naţional Strategic 2023 - 2027, într-o conferinţă organizată în cadrul campaniei "Caravana Cunoaşterii" de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală.
Petre Daea a menţionat că România are un Planul Naţional Strategic echilibrat şi i-a îndemnat pe fermieri să atragă fondurile europene prevăzute în acest document programatic.
"Un plan excepţional, din punct de vedere al valorii lui, prin obiective şi din punct de vedere al susţinerii, de 15,8 miliarde euro, sumă importantă, pe care din fericire, România, prin agricultură, a adus banii aceştia în ţară şi vrem să-i aducem în totalitate şi de aici încolo. (....) Într-o exprimare tehnică din partea celor de la UE, spunând că România are unul dintre cele mai echilibrate planuri naţionale strategice. (...) Este un document programatic ce vizează domeniul pe o perioadă lungă de timp. (...) Să luăm banii de la Uniunea Europeană, pentru că, stimaţi fermieri, 75% din banii care se distribuie fermierilor vin de la UE. Pe de o parte să luăm toţi banii, pe de altă parte să compatibilizăm conceptul UE cu interesele şi nevoile pe care le au fermierii români", a declarat ministrul Agriculturii.
Petre Daea a arătat că prin PNS, 2023 - 2027, este mutată atenţia de la conformitate către rezultate şi performanţă, iar documentul aduce ca noutate şi un grad de flexibilitate mai mare în stabilirea regulilor de eligibilitate.
"Ce este nou, sunt cele două mari principii, se mută atenţia de la conformitate la performanţă, nu-i uşor acest lucru, iar al doilea, un grad ridicat de flexibilitate a regulilor de eligibilitate, putem să facem mişcări între piloni, dar asta n-o putem facem în fiecare zi, în fiecare lună, o putem face anual", a precizat ministrul.
Ministrul a punctat că documentul prevede şi măsuri de susţinere a tinerilor fermieri, în România fiind circa 199.000 de fermieri cu vârste sub 25 de ani.
"O altă investiţie importantă este în fermierii tineri. Am translatat această măsură din ciclul trecut, pentru că am avut şi atunci şi avem şi acum şi o să vedeţi ce suport au fermierii tineri pentru fiecare formă de sprijin, în aşa fel încât să fim atenţi la generaţiile de fermieri, să le schimbăm la timp şi să se împrospăteze în cunoştinţă de cauză şi într-un exerciţiu al muncii, să fie competitivi pe piaţă şi în competiţie cu alte ţări. Lucrul acesta este îmbucurător pentru România, întrucât România de pe locul zece în 2016 a trecut pe locul cinci la structura de fermieri sub 25 de ani. Avem deja 199.000 de fermieri care au sub 25 de ani. Investim în continuare aici", a declarat Petre Daea.
Deputatul de Olt Florin Barbu a susţinut în cadrul conferinţei că prin finanţările prevăzute în PNS 2023 - 2017 vor fi create peste 12.000 de locuri de muncă.
"Se vorbeşte despre viitorul fermierilor dar şi despre viitorul agriculturii. Eu consider că Planul Strategic 2023 - 2017 este exact viitorul agriculturii româneşti în această perioadă. Ştiu că prin Planul Naţional Strategic sunt peste 100 de măsuri de sprijin direct către fermieri, sunt peste un miliard de euro pentru finanţare în zootehnie, în industria alimentară, în procesare, ceea ce ne face să credem că în România, din estimările făcute, vor fi create peste 12.000 locuri de muncă prin acest program", a declarat Florin Barbu, preşedinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor.
În cadrul acţiunii "Caravana Cunoaşterii", MADR va organiza Conferinţe naţionale şi regionale, astfel încât fermierilor din ţară să le fie aduse la cunoştinţă informaţiile cuprinse în PNS şi sumele pe care le au la dispoziţie pentru a le investi în agricultură şi dezvoltare rurală.
Fermierii români şi agricultura românească vor beneficia de 15,83 miliarde de euro prin Planul Naţional Strategic 2023-2027, prin Pilonul I - Plăţi directe şi intervenţii sectoriale şi prin Pilonul II - Dezvoltare rurală. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Legea privind utilizarea încărăctoarelor de tip USB-C la dispozitivele electronice vândute în Uniunea Europeană a intrat în vigoare.
Uniunea Europeană a lansat marţi, 27 decembrie 2022, legea care prevede ca toate dispozitivele electronice vândute pe piaţa unică să utilizeze un singur gen de încărcător, de tip USB-C, astfel că producătorii vor avea la dispoziţie doi ani pentru implementarea directivei, care va deveni obligatorie la finele lui 2024, potrivit Agerpres.
Scopul noii legislaţii comunitare este de „a face viaţa mai uşoară consumatorilor”, dar şi de a reduce deşeurile tehnologice generate în UE, începând cu telefoanele mobile, tablete, cărţi electronice, camere digitale, console video şi căşti.
Actualul sistem, în care îşi împărţeau terenul USB 2.0 Micro B, USB-C şi Lightning (exclusiv al Apple), datorită unui acord voluntar din 2009, contribuia la generarea a până la 11.000 tone pe an de reziduuri electronice, conform estimărilor Comisiei Europene.
Noul act normativ îşi propune să reducă această cifră, permiţând consumatorilor să cumpere noi dispozitive electronice fără a fi nevoiţi să achiziţioneze şi un încărcător în plus (cetăţenii vor economisi până la 250 milioane euro anual) şi egalizează şi viteza pentru dispozitivele care permit încărcare rapidă, fără a avea importanţă ce încărcător se foloseşte.
La început, laptopurile nu vor fi incluse în prevederile noilor normative, dar vor trebui să le respecte în termen de cel mult trei ani şi jumătate de la intrarea în vigoare a directivei, adică de la mijlocul lui 2028.

Publicat în Mapamond

Comisia Europeană a transmis o serie de precizări  în ceea ce priveşte reforma sistemului public de pensii din România. Astfel, se aşteaptă ca „România să continue să lucreze la implementarea reformei” sistemului public de pensii, care „va fi evaluată în contextul viitoarelor cereri de plată” ale ţării în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR), au declarat vineri surse din cadrul Executivului comunitar.
„România a prezentat un plan naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), care – în urma unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene – a fost aprobat de Consiliu. Acest acord – decizia de punere în aplicare a Consiliului şi anexa la aceasta – specifică etapele şi obiectivele obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme şi investiţii pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a obţine plăţile respective. Plafonul de 9,4% din PIB face parte din măsura privind reforma sistemului public de pensii. Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, cu aportul asistenţei tehnice, care să înlocuiască actuala lege a pensiilor (Legea 127/2019 - n.r. – privind salarizarea unitară)”, susţin surse din Executivul european.
De asemenea, se mai specifică: „Un jalon specific (215), care trebuie parcurs la sfârşitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare. Aceast face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, care este un element-cheie al PNRR (...) Anexa la decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului românesc prevede date orientative până la care o etapă sau un obiectiv trebuie să fie atins. Pentru noua lege a pensiilor (etapa 214), aceasta este T1/2023. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată de Comisie în contextul celei de-a patra cereri de plată”.
Aşadar, pensiile militare trebuie reformate, odată cu pensiile speciale, iar România trebuie să se încadreze în procentul de 9,4% din PIB, la capitolul pensii, de anul viitor, susţine Comisia Europeană.
Toate aceste informaţii transmise de Comisia Europeană contrazic toate declaraţiile liderilor coaliţiei din ultima perioadă.
Planul Guvernului de a reforma pensiile speciale prevedea schimbări etapizate, pe o perioadă de 10 ani, şi presupuneau creşterea vârstei de pensionare, dar şi reducerea cuantumului pensiilor, în raport cu veniturile brute. Nicio pensie nu va fi mai mare decât salariul luat în mână, nu va mai fi permis să iei o pensie specială după doar câţiva ani de muncă într-un anumit domeniu, şi nu se va mai calcula pensia după media câtorva luni, mai bine plătite şi cu sporuri. Militarii nu erau incluşi în acest proiect, pentru că Banca Mondială a recomandat foarte clar, să nu intervină Guvernul la pensiile militare.
Reamintim că premierul Nicolae Ciucă a mers luna trecută la Bruxelles pentru a discuta cu preşedinta Comisiei Europene aceste aspecte. „Am convenit că e posibilă înlocuirea acestui indicator cu altul care să ţină cont de studiul Băncii Mondiale şi de un indicator de disciplină financiară”, spunea premierul după întâlnirea cu Ursula von der Leyen.

Publicat în Economie

Comisia Europeană a aprobat, joi, o schemă de ajutoare în valoare de aproximativ 500 de milioane euro (2,5 miliarde de lei) notificată de România pentru sprijinirea întreprinderilor din toate sectoarele în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 în baza articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022, recunoscându-se astfel faptul că economia UE se confruntă cu perturbări grave.
"Prin această schemă în valoare de 500 de milioane euro, România se va asigura că întreprinderile care au nevoie de lichidităţi, în special cele mari consumatoare de energie, vor dispune în continuare de lichidităţi suficiente", a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager.
În cadrul schemei, care va fi administrată de banca de dezvoltare a României deţinută în proporţie de 95 % de statul român - Banca de export-import a României EximBank S.A. ajutorul va fi acordat sub formă de garanţii pentru împrumuturi şi împrumuturi subvenţionate.
Având în vedere gradul ridicat de incertitudine economică cauzat de situaţia geopolitică actuală, schema urmăreşte să asigure faptul că întreprinderile afectate dispun de suficiente lichidităţi.
De aceste măsuri vor putea beneficia întreprinderile mici şi mijlocii cu o cifră de afaceri anuală de peste 4 milioane euro (20 de milioane lei) şi întreprinderile mari din toate sectoarele, cu unele excepţii, cum ar fi jocurile de noroc şi pariurile, asigurările, activităţile imobiliare, distribuţia şi comerţul cu energie şi combustibil. Vor fi, de asemenea, excluse instituţiile financiare şi de credit.
În cadrul primei măsuri, cu un buget estimat de aproximativ 300 de milioane euro (1,5 miliarde lei), garanţiile vor acoperi până la 90% din principalul împrumutului sau al contractului de leasing. Pierderile vor fi suportate proporţional de către instituţiile de credit şi de către stat.
Bugetul alocat pentru cea de a doua măsură, în cadrul căreia ajutorul va lua forma unor împrumuturi subvenţionate, este de aproximativ 200 de milioane euro (un miliard de lei ).
Valoarea ajutorului individual per beneficiar va fi egală cu 15% din cifra sa de afaceri anuală totală medie din ultimele trei perioade contabile închise sau 50% din costurile cu energia suportate într-o perioadă de 12 luni care precedă cererea de ajutor. În mod excepţional, atunci când beneficiarii pot justifica în mod corespunzător că îşi desfăşoară activitatea în sectoare care sunt afectate în mod deosebit de efectele directe sau indirecte ale crizei actuale, valoarea împrumutului sau a contractului de leasing poate fi majorată cu 12 luni pentru IMM-uri şi cu 6 luni pentru întreprinderile mari.
Comisia a constatat că schema-cadru de ajutoare a României îndeplineşte condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză. În special, scadenţa garanţiilor şi a împrumuturilor nu depăşeşte şase ani; primele de garantare şi ratele reduse ale dobânzii respectă nivelurile minime stabilite în cadrul temporar de criză, iar sprijinul se acordă până cel târziu la 31 decembrie 2023.
În plus, ajutorul sub formă de garanţii trebuie să respecte unele cerinţe care garantează faptul că avantajele măsurii sunt transferate în cea mai mare măsură posibilă beneficiarilor finali prin intermediul intermediarilor financiari.
Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză.
Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Volumul comerţului cu amănuntul în Uniunea Europeană a scăzut în septembrie cu 0,3%, comparativ cu luna similară din 2021, în timp ce în zona euro declinul a fost de 0,6%, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în septembrie, comparativ cu aceeaşi lună din 2021, s-a înregistrat în Slovenia (23,9%), Polonia (8,4%), Malta (7,4%), Cipru (3,9%), Luxemburg (3,2%), Ungaria (3,1%) şi România (2,4%), cele mai semnificative scăderi fiind în Irlanda (minus 6,8%), Danemarca (minus 6,3%) şi Estonia (minus 5,9%).
În UE, vânzările de alimente, băuturi şi tutun au înregistrat un declin de 2%, cele de produse non-alimentare au scăzut cu 0,1%, iar vânzările de combustibili auto au crescut cu 4,8%.
În septembrie, comparativ cu luna precedentă, volumul comerţului cu amănuntul a crescut cu 0,4% în zona euro şi în Uniunea Europeană, după ce în august volumul comerţului cu amănuntul a rămas stabil, atât în zona euro, cât şi în UE.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în septembrie, comparativ cu luna precedentă, s-a înregistrat în Austria (3,9%), Malta (1,7%) şi Polonia (1,4%), iar cel mai semnificativ declin în Slovenia (minus 3,7%), Irlanda şi Portugalia (ambele cu minus 2%) şi Slovacia (minus 1,3%).
România a raportat o scădere de 0,8% în septembrie, comparativ cu luna precedentă, după un avans de 0,3% în august.
În UE, vânzările de de produse non-alimentare au urcat cu 1%, cele de alimente, băuturi şi tutun cu 0,3%, iar vânzările de combustibili auto au crescut cu 0,1%. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, declară că aderarea României la Spaţiul Schengen este atât un drept legitim şi de mult meritat al României, cât şi o obligaţie a Uniunii Europene.
„Prin Tratate, Uniunea este obligată să ofere un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, fără control la frontierele interne. Desigur, pe baza respectării unor criterii legale şi tehnice, pentru ca regulile Schengen să se aplice pe deplin. România îndeplineşte de peste un deceniu aceste criterii, fapt recunoscut oficial de Comisia Europeană şi evidenţiat de Parlamentul European în repetatele rezoluţii prin care a cerut eliminarea controalelor la frontierele interne pentru români. Blocajul din Consiliu este injust şi umilitor. Cerem imperativ să se pună capăt acestui tratament inechitabil al cetăţenilor români!”, a subliniat eurodeputatul social-democrat.
Dan Nica anunţă că astăzi, 05 octombrie 2022, Parlamentul European dezbate, din nou, în plen problema aderării României şi Bulgariei la Schengen, urmând ca în cadrul viitoarei sesiuni plenare, din 17-20 octombrie, să fie supusă votului o rezoluţie a forului europarlamentar. „Am mobilizat Grupul S&D şi avem suportul celorlalte familii politice pro-europene pentru a cere Preşedinţiei cehe a Consiliului UE să deblocheze, în sfârşit, ridicarea controalelor la frontieră pentru România şi Bulgaria. Ambele ţări şi-au îndeplinit, încă din 2011, toate obligaţiile pentru ca acquis-ul Schengen să se aplice în totalitate, iar în situaţia actuală de război controlează şi protejează eficient graniţele externe ale Uniunii”, a punctat Dan Nica.
Liderul Delegaţiei europarlamentare a PSD a precizat că, în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Tratatul UE şi al articolului 67 alineatul (2) din Tratatul de Funcţionare al UE, Uniunea are obligaţia de a garanta libera circulaţie cetăţenilor statelor membre care îndeplinesc normele Spaţiului Schengen.
În susţinerea poziţiei PSD, Iratxe García Perez, preşedinta Grupului S&D, a declarat: „Fără niciun motiv obiectiv, Bulgaria şi România aşteaptă de 11 ani să le deblocheze Consiliul intrarea în Schengen. Libertatea de circulaţie este unul dintre pilonii fundamentali ai Uniunii noastre, iar cetăţenii României şi Bulgariei au acelaşi drept precum cetăţenii altor state membre. Nici mai mult, nici mai puţin. Este o chestiune de corectitudine. Acest blocaj discriminatoriu din Consiliu trebuie să se încheie, altfel cetăţenii din aceste ţări îşi vor pierde răbdarea. Vorbim mult despre solidaritate, dar trebuie să se aplice tuturor. Nu poţi cere solidaritate din partea Bulgariei şi României, când Uniunea Europeană nu îşi respectă propriile angajamente. Este cea mai bună reţetă pentru a alimenta nemulţumirea faţă de Europa şi mesajele populiste anti-europene”, se arată în luarea de poziţie a preşedintei Grupului S&D.

Publicat în Politica
Pagina 1 din 9