Uniunea Europeană va interzice, curând, un obicei extrem de răspândit în ţara noastră: încălzirea cu lemne. Guvernul României, prin vocea ministrului Muncii, confirmă această informaţie, spunând totuşi că nu va fi o schimbare peste noapte.

Anunţul a venit luni seară, de la Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR. „Uniunea Europeană va interzice, foarte curând, încălzirea cu lemne în România. Va trebui să găsim soluţii moderne, soluţii de energie verde, combinate cu soluţii de energie clasică, dar trebuie găsită soluţia încălzirii”, a declarat Adrian Vasilescu.

Demn de precizat este că milioane de români se încălzesc în continuare cu lemne de foc. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, 3,5 milioane de gospodării din România folosesc această metodă de încălzire.

Publicat în National

Rata de circularitate a materialelor folosite în Uniunea Europeană a crescut în 2020 cu 0,8 punte procentuale, până la 12,8%, însă România este pe ultimul loc în rândul statelor membre, cu o rată de circularitate a materialelor folosite de doar 1,3%, aceeaşi ca în anul 2019, arată datele publicate de Eurostat.
Comparativ, în Ţările de Jos, rata de circularitate a materialelor folosite a fost de 31%, ceea ce înseamnă că 31% dintre resursele materiale utilizate în această ţară au provenit din deşeuri materiale reciclate.
Eurostat precizează că diferenţele înregistrate în rândul statelor membre cu privire la rata de circularitate a materialelor folosite depinde nu numai de cantitatea de materiale reciclate în fiecare ţară, ci şi de factorii structurali din economiile naţionale. Rata de circularitate este ridicată dacă şi cantitatea de deşeuri reciclată este mare. Însă, rata de circularitate poate fi ridicată şi în situaţia în care consumul intern de materiale este redus, adică materialele pe care o ţară le consumă (biomasă, metale, minerale, combustibili fosili). Acest lucru se întâmplă atunci când extracţiile de materiale într-o ţară sunt la un nivel scăzut, importurile de materiale sunt reduse sau exporturile de materiale extrase intern sunt ridicate.
Rata de circularitate este mai mică decât alţi indicatori, precum rata reciclării, care este de aproximativ 55% în UE. Aceasta pentru că unele tipuri de materiale nu pot fi reciclate, de exemplu combustibilii fosili care sunt arşi pentru a produce energie sau biomasa consumată sub formă de nutreţ.
În funcţie de tipul de materiale, rata de circularitate în UE prezintă diferenţe semnificative, fiind de 25% pentru metale, de 16% pentru mineralele non-metalice (inclusiv sticlă), de 10% pentru biomasă (inclusiv hârtie, lemn, ţesături) şi de 3% de combustibili fosili. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Comisia Europeană a anunţat joi că toate companiile aeriene înregistrate în Republica Moldova au fost scoase de pe lista companiilor aeriene interzise în UE, ca urmare a îmbunătăţirii siguranţei aeriene în această ţară, informează un comunicat al Executivului comunitar.
"Menţinerea celui mai ridicat nivel de siguranţă pentru toţi călătorii şi personalul aerian este o prioritate absolută. Lista UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranţă rămâne unul din cele eficiente instrumente de care dispunem pentru a atinge acest obiectiv. Sunt încântat în mod special că, după doi ani de muncă intensă, putem astăzi să scoatem de pe această listă toţi transportatorii aerieni din Republica Moldova, ceea ce le deschide calea să îşi reia zborurile cu destinaţia UE", a declarat comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean.
Conform versiunii actualizate a Listei UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranţă, altfel spus lista companiilor aeriene care fac obiectul unei interdicţii de exploatare sau al unor restricţii operaţionale pe teritoriul Uniunii Europene, un număr 97 de companii aeriene sunt interzise în spaţiul aerian al UE, dintre care 90 de companii aeriene certificate în 15 state, din cauza unei supravegheri inadecvate a siguranţei din partea autorităţilor aeronautice din aceste state, precum şi şapte companii aeriene individuale, din cauza deficienţelor grave în materie de siguranţă identificate: Avior Airlines (Venezuela), Blue Wing Airlines (Surinam), Iran Aseman Airlines (Iran), Iraqi Airways (Irak), Med-View Airlines (Nigeria), Skol Airline LLC (Rusia) şi Air Zimbabwe (Zimbabwe).
Alte două companii aeriene fac obiectul unor restricţii operaţionale şi pot efectua zboruri către UE doar cu anumite tipuri de aeronave: Iran Air (Iran) şi Air Koryo (Coreea de Nord). (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Comisia Europeană a autorizat introducerea pe piaţă a unei a doua insecte, Locusta migratoria (lăcusta călătoare), ca aliment nou, anunţă într-un comunicat executivul comunitar.
Acest aliment va fi disponibil sub formă congelată, uscată şi de pudră şi este destinat comercializării ca gustare sau ca ingredient alimentar într-o serie de produse alimentare.
Această autorizaţie vine în urma unei evaluări ştiinţifice riguroase efectuate de Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA), care a concluzionat că lăcusta migratoare este sigură pentru utilizările prezentate de societatea solicitantă, precizează Comisia Europeană.
Produsele care vor conţine acest aliment nou vor fi etichetate pentru a informa consumatorii cu privire la potenţialele reacţii alergice. Această autorizare din partea Comisiei este rezultatul unui vot pozitiv, în luna septembrie, din partea statelor membre în care a fost depusă cererea. În luna iunie a acestui an a fost autorizată prima insectă ca aliment nou: viermele galben uscat.
În diverse studii, Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a identificat insectele ca fiind o sursă de hrană foarte nutritivă şi sănătoasă, cu un conţinut ridicat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre şi minerale. Insectele, care sunt consumate zilnic de milioane de oameni de pe planetă, au fost identificate în cadrul strategiei "De la fermă la consumator'' ca sursă alternativă de proteine care ar putea facilita trecerea la un sistem alimentar mai durabil, aminteşte executivul comunitar. *foto: (c) Axel Hochkirch/eunis.eea.europa.eu (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Anul trecut, 11 din cele 27 de state membre ale UE au înregistrat o scădere a valorii producţiei agricole, cel mai semnificativ declin fiind în România (minus 11,3%), Malta şi Bulgaria (ambele cu minus 4,5%), Finlanda (minus 3,9%), Ungaria şi Olanda (ambele cu minus 3,1%), arată datele publicat luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În contrast, cea mai semnificativă creştere, în termeni relativi, a fost înregistrată în Lituania (8,6%), Irlanda (4,6%), Slovacia (3,8%), Letonia (3,1%) şi Cipru (2,8%).
În 2020, valoarea producţiei agricole în UE s-a situat la 414,1 miliarde euro, în scădere cu 1,1% faţă de 2019.
Cei mai mari producători agricoli din UE au fost anul trecut: Franţa (cu o valoare a producţiei agricole de 76,3 miliarde euro, sau 18,4% din totalul Uniunii Europene), Germania (57,6 miliarde euro, sau 13,9%), Italia (56,9 miliarde euro, sau 13,7%), Spania (52,3 miliarde euro, sau 12,6%), Olanda (28,2 miliarde euro, sau 6,8%) şi Polonia (26,4 miliarde euro, sau 6,4%).
În rândul celor mai mari producători agricoli din UE, valoarea producţiei agricole a scăzut cu 2,3% în Italia, cu 1,9% în Franţa şi cu 1,6% în Germania, dar a crescut cu 1,1% în Spania.
În 2020, valoarea producţiei vegetale a blocului comunitar şi valoarea producţiei animale a UE au înregistrat scăderi de 1% şi, respectiv, de 1,1%.
În 2019, România era al şaptelea producător agricol din blocul comunitar, cu o valoare a producţiei agricole de 19 miliarde euro, sau 5% din totalul Uniunii Europene. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Şeful Delegaţiei Române PSD din Parlamentul European, Dan Nica,atrage atenţia că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, negociat de PNL şi USR, nu poate rămâne în forma actuală dacă ne dorim ca această mare oportunitate pentru economia României să nu fie ratată.
Mai mult, eurodeputatul PSD arată că o renegociere făcută în interesul cetăţenilor nu este una teoretică, având în vedere că articolul 21 din Regulamentul UE, privind modificarea planului de redresare şi rezilienţă al unui stat membru, permite acest demers. Astfel:
(1)  În cazul în care planul de redresare şi rezilienţă, inclusiv jaloanele şi ţintele relevante, nu mai poate / pot fi îndeplinit(e), în totalitate sau parţial, de către statul membru în cauză, ca urmare a unor circumstanţe obiective, statul membru în cauză poate înainta Comisiei o cerere motivată ca să elaboreze o propunere de modificare sau de înlocuire a deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului prevăzute la articolul 20 alineatele (1) şi (3). În acest scop, statul membru poate propune un plan de redresare şi rezilienţă modificat sau un nou plan. Statele membre pot solicita sprijin tehnic pentru pregătirea unei astfel de propuneri în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic. (AICI)
„Este absolut necesar să mergem la Comisia Europeană pentru a renegocia anumite capitole din PNRR, chiar alături de cei din PNL. Realitatea politică, dar şi cea economică cer ajustări ale acestui plan negociat prost de USR şi PNL. Trebuie să înţeleagă şi liberalii că ceea ce este sustenabil rămâne, ce nu este, noi nu putem gira. Nu putem păcăli poporul. Nu putem susţine angajamente ce se dovedesc a fi împotriva interesului cetăţenilor. România este deja în pierdere după ce PNL şi USR au dat undă verde dezafectării unor centre de producţie de energie electrică, fără a exista vreo alternativă de noi surse de energie care să asigure nevoile cetăţenilor în plină iarnă. Când scoţi din funcţiune mai mult decât pui, oare nu se numeşte prostie cu acte în regulă? Când ţări precum Spania adoptă măsuri concrete şi necesare pentru a-şi proteja poporul în faţa celei mai grele perioade economice, iar noi nici măcar nu luăm în calcul să facem acelaşi lucru şi cu fonduri din PNRR, oare nu arată ca şi cum am avea o altă agendă cu aceşti bani? PSD nu va susţine un plan fără viziune şi în care sunt prevăzute inclusiv angajamente care au rolul de a bloca majorarea veniturilor românilor în plină criză economică. Putem şi trebuie să renegociem PNRR în favoarea oamenilor”, a punctat eurodeputatul PSD.

Publicat în Politica

Astăzi, miniştrii economiei şi finanţelor au salutat evaluarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă pentru Estonia, Finlanda şi România. Deciziile de punere în aplicare ale Consiliului Uniunii Europene cu privire la aprobarea acestor planuri vor fi adoptate prin procedură scrisă la scurt timp după videoconferinţa de astăzi, 28 octombrie 2021, a miniştrilor.

În urma adoptării formale a deciziei, România va putea să primească prefinanţarea solicitată de 13% şi să înceapă să utilizeze sprijinul financiar la scară largă al UE pentru a depăşi impactul negativ al pandemiei asupra economiilor lor. Fondul de redresare al UE pune la dispoziţie 672,5 miliarde EUR (la preţurile din 2018) pentru sprijinirea reformelor şi investiţiilor pe care statele membre le realizează pentru a-şi stimula economiile, acordând în acelaşi timp prioritate cheltuielilor direcţionate către domeniul ecologic şi cel digital.

„Am plăcerea de a anunţa veşti bune pentru încă trei state membre. Tocmai am confirmat evaluările pozitive ale planurilor de redresare şi rezilienţă ale Estoniei, Finlandei şi României. În curând, aceste ţări îşi vor putea primi plata de prefinanţare din Mecanismul de redresare şi rezilienţă. Reformele şi investiţiile prezentate în planurile lor sprijină ferm Agenda verde şi Agenda digitală ale UE. Prin abordarea principalelor provocări, redresarea europeană generală va fi mai sustenabilă şi mai rezilientă”, a declarat Andrej Šircelj, ministrul de finanţe al Sloveniei.

Eliminarea treptată a producţiei de energie electrică pe bază de cărbune şi lignit şi utilizarea surselor regenerabile de energie, precum şi realizarea de investiţii şi de reforme în domeniul renovării clădirilor, al modernizării căilor ferate, al gestionării apei şi deşeurilor, precum şi al împăduririi şi reîmpăduririi sunt măsuri pe care România intenţionează să le pună în aplicare pentru a-şi atinge obiectivele climatice. Sumele care i-au fost acordate, respectiv 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi şi 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, vor fi de asemenea utilizate, printre altele, pentru digitalizarea serviciilor publice ale ţării şi pentru consolidarea rezilienţei sistemului sanitar.

Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României, în urmă cu o lună de zile, iar următorul pas, conform regulamentului, a fost ca reprezentanţii Comisiei să transmită planul aprobat către Parlamentul European şi către Consiliul UE, pentru analiză, şi să primească decizia Consiliului UE.

Premierul Florin Cîţu a participat, joi, în format online, la întâlnirea Consiliului ECOFIN, în cadrul căreia a fost aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României.

„Tot ceea ce ţinea de Comisia Europeană a fost făcut, acum este pe umerii noştri. Urmează implementarea PNRR şi ar trebui în decembrie să avem primii bani din PNRR”, a declarat Florin Cîţu, la finalul întâlnirii.

România ar urma să primească prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) un total de 29,2 miliarde euro, din care 14,248 miliarde sub formă de granturi şi aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi.

PNRR este structurat pe 15 componente care acoperă şase piloni: tranziţia verde, transformarea digitală, creşterea inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, coeziunea socială şi teritorială, sănătate, rezilienţă economică, socială şi instituţională, precum şi politici pentru noua generaţie.

Publicat în Economie

În cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, 1,3 milioane persoane lucrau anul trecut în domeniul sportului, reprezentând 0,7% din totalul locurilor de muncă, cel mai scăzut procent de angajaţi în acest sector fiind în România, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În rândul statelor membre, cel mai ridicat procent de persoane care lucrau în 2020 în domeniul sportului se înregistra în Suedia (1,6%), Finlanda (1,4%), Spania şi Olanda (ambele cu 1%), iar cel mai scăzut în România (0,2% în 2020, dar în creştere faţă de 0,1% în 2015).
În perioada 2015 - 2020, numărul angajaţilor în sport a crescut în medie cu 1,6% în fiecare an, faţă de un avans de 0,8% pentru totalul locurilor de muncă. Aceasta reprezintă o creştere de aproximativ 100.000 de persoane angajate în sport, Italia, Spania, Grecia şi Germania contribuind cu mai mult de jumătate la această creştere.
De asemenea, în perioada 2015 - 2020, numărul angajaţilor în sport a crescut în 21 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, în 2020, numărul angajaţilor în sport a scăzut cu 4% faţă de 2019, comparativ cu un declin de 1,3% pentru totalul locurilor de muncă.
În privinţa vârstei celor care lucrează în domeniul sportului, 33% din cei angajaţi sunt tineri (cu vârsta cuprinsă între 15 - 29 de ani), de aproape două ori mai mult decât procentul pentru totalul locurilor de muncă (17%). Persoanele cu vârsta între 30 - 64 de ani reprezintă cel mai ridicat procent de angajaţi în acest sector (64%); cu 16 puncte procentuale mai puţin decât ponderea raportată pentru totalul locurilor de muncă.
Femeile reprezintă 43% din totalul angajaţilor din UE în domeniul sportului, reflectând structura din totalul populaţiei angajate (46% sunt femei). (sursa Agerpres)

Publicat în National

În clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după bugetul alocat de guvern pentru cercetare şi dezvoltare în 2020, conform datelor de la Eurostat, România se clasează pe ultimul loc.
Anul trecut, Guvernul a alocat circa 15 euro pe cap de locuitor pentru cercetare şi dezvoltare, o sumă de 15 ori mai mică decât media Uniunii Europene de 225 de euro.
Cheltuielile guvernului român cu cercetarea şi dezvoltarea au scăzut cu 32% în anul 2020, faţă de anul 2021, de la 22 de euro pe cap de locuitor în 2019, la 15 euro alocaţi anul trecut.
Per total, în 2020, alocaţiile bugetare guvernamentale totale pentru cercetare şi dezvoltare în Uniunea Europeană s-au ridicat la 100,78 mld. euro, echivalentul a 0,8% din Produsul Intern Brut.
Anul trecut, alocaţiile bugetare guvernamentale pentru cercetare şi dezvoltare la nivelul UE s-au ridicat la 225 de euro pe cap de locuitor, în creştere cu 22% faţă de 2010 (184 euro pe persoană).
Cele mai mari sume alocate s-au înregistrat în Luxemburg (648 euro pe cap de locuitor), urmată la distanţe considerabile de Danemarca (519 euro) şi Germania (443 euro).

Publicat în National

Numărul zborurilor comerciale în UE a crescut cu 48% în august, comparativ cu perioada similară din 2020, iar cel mai redus declin s-a înregistrat în Grecia, România şi Croaţia, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Pentru a preveni extinderea pandemiei de coronavirus (Covid-19), ţările din întreaga lume au adoptat diverse măsuri restrictive de la începutul lui 2020. Din cauza acestor măsuri restrictive, transportul aerian a fost sever afectat, dar cele mai recente date arată semne de redresare a zborurilor comerciale.
Chiar dacă numărul zborurilor comerciale în UE a crescut cu 48% luna trecută, încă este mult sub nivelul de dinaintea pandemiei (minus 31% comparativ cu august 2019).
În termeni absoluţi, numărul zborurilor comerciale în UE s-a situat la 479.000 în august 2021, comparativ cu 325.000 în august 2020 şi 696.000 în august 2019.
Statele membre UE cu cel mai redus declin al zborurilor comerciale în august 2021 au fost Grecia (minus 7% comparativ cu august 2019), România (minus 18%) şi Croaţia (minus 22%), cea mai semnificativă scădere, de peste 50%, fiind în Finlanda (minus 60% comparativ cu august 2019), Irlanda (minus 55%), Slovenia (minus 54%), Slovacia (minus 52%) şi Cehia (minus 51%). (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 4