Comisia Europeană intenţionează să anunţe noi măsuri pentru a contracara o criză energetică fără precedent prin reducerea fluctuaţiilor extreme de pe piaţă, creşterea lichidităţii şi reducerea preţului gazelor naturale, informează Bloomberg citând surse din apropierea acestui dosar.
Potrivit surselor, Executivul comunitar intenţionează să dea publicităţii în data de 28 septembrie un document în care va detalia noi paşi destinaţi să reducă volatilitatea şi să crească volumul tranzacţiilor pe pieţele de energie, în condiţiile în care explozia preţurilor a dus la majorarea apelurilor în marjă, precum şi măsuri pe care blocul comunitar ar putea să le ia pentru a reduce preţul carburanţilor.
Cu toate acestea, chiar dacă unele state membre UE cer plafonarea preţului gazelor naturale, sursele citate de Bloomberg susţin că Executivul comunitar nu are de gând să propună noi reglementări în acest sens săptămâna viitoare.
Noile măsuri se vor adăuga pachetului propus anterior, care include o taxă pe profiturile excesive, un plafon pentru veniturile producătorilor de electricitate care nu utilizează gaze naturale şi o ţintă obligatorie de reducere a consumului de electricitate.
Potrivit Bloomberg, noul document, cunoscut în jargonul UE sub denumirea de "comunicare", ar da guvernelor statelor membre asigurări cu privire la noi măsuri care ar urma să vină de la Bruxelles, în contextul în care miniştrii europeni ai Energiei speră să ajungă la un acord cu privire la planul iniţial cu prilejul reuniunii din data de 30 septembrie. În mod normal, un plan de acţiune este urmat de propuneri detaliate care au nevoie de aprobarea statelor membre.
Criza energetică va fi un subiect cheie la reuniunea informală a liderilor UE care va avea loc la Praga în data de 7 octombrie precum şi la summitul trimestrial programat în perioada 20-21 octombrie la Bruxelles.
Un plan pentru preţul gazelor naturale ar urma să fie discutat la aceste reuniuni, după ce mai mult de jumătate dintre ţările membre au cerut o astfel de măsură la reuniunea miniştrilor Energiei care a avut loc la începutul lunii septembrie. Însă cei care sprijină o astfel de idee au opinii diferite cu privire la modul în care ar putea fi implementată. Italia este pentru plafonarea tranzacţiilor fizice şi financiare la toate hub-urile de gaze din UE, în timp ce Grecia susţine plafonarea la hub-ul Title Transfer Facility din Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, iar Polonia vrea o limită de preţ pentru gazele importate de la furnizori, inclusiv din Rusia. În replică, ţările care se opun ideii unui plafon de preţ susţin că o astfel de măsură ar încuraja consumul de gaze într-un moment în care Uniunea Europeană vrea să reducă utilizarea combustibililor fosili. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Comisia Europeană vrea să impună reguli mai stricte pentru producătorii de obiecte conectate, precum frigidere ''inteligente'' sau asistenţi virtuali, pentru a îmbunătăţi protecţia împotriva atacurilor cibernetice, potrivit unui proiect de lege anunţat joi, informează AFP.
"Computere, telefoane, aparate de uz casnic, maşini, jucării... fiecare dintre aceste sute de milioane de produse conectate este un potenţial punct de intrare pentru un atac cibernetic. Cu toate acestea, astăzi majoritatea produselor hardware şi software nu sunt supuse niciunei obligaţii de securitate cibernetică", a constatat comisarul pentru Piaţă Internă, Thierry Breton, aflat la iniţiativa acestui proiect de lege, împreună cu vicepreşedintele Comisiei Europene Margaritis Schinas.
"Introducând securitatea cibernetică de la concepţie, legislaţia (...) va contribui la protejarea economiei europene şi a securităţii noastre colective", a explicat el.
Proiectul de reglementare asupra rezilienţei cibernetice mai trebuie să fie negociat timp de mai multe luni de europarlamentari şi statele membre.
Produsele hardware şi software nu vor putea fi comercializate decât dacă vor respecta criteriile de securitate. Sunt vizate "toate produsele conectate direct sau indirect la un alt obiect sau reţea".
Textul introduce obligaţia de transparenţă asupra unor posibile defecte sau incidente constatate. Companiile vor trebui să le documenteze şi să raporteze modul în care au fost soluţionate.
În caz de nerespectare a regulilor, sunt prevăzute amenzi ce ar putea atinge 15 milioane de euro sau 2,5% din cifra de afaceri a companiilor.
Buna aplicare a regulilor va fi responsabilitatea statelor membre. Ele vor numi o autoritate însărcinată cu supravegherea pieţei, aptă să ordone de exemplu retragerea unor produse.
Comisia Europeană speră să facă din această nouă legislaţie o referinţă internaţională, dincolo de piaţa unică.
Costul anual al criminalităţii cibernetice a fost estimat la 5500 de miliarde de euro pe plan mondial în 2021, potrivit executivului european. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Uniunea Europeană şi-a asigurat o cantitate suplimentară de 170.920 de doze de vaccin împotriva variolei maimuţei, dezvoltat de compania de biotehnologie Bavarian Nordic, în contextul îngrijorărilor legate de răspândirea acestei boli, au anunţat miercuri reprezentanţi ai Comisiei Europene, informează Reuters.
Noua comandă sporeşte de peste două ori cantitatea de doze de vaccin de care va dispune Uniunea Europeană, ridicând numărul dozelor achiziţionate în mod direct de către UE la aproape 335.000.
Dozele suplimentare vor deveni disponibile pentru livrare înainte de sfârşitul acestui an, în timp ce dozele care au fost deja cumpărate sunt în prezent distribuite în statele membre, a precizat Comisia Europeană.
"Deşi s-a constatat că numărul cazurilor de variola maimuţei a scăzut la nivelul UE în ultimele săptămâni, ameninţarea nu a trecut, iar noi nu putem să lăsăm garda jos", a declarat comisarul european pentru Sănătate Stella Kyriakides.
De la începutul epidemiei de variola maimuţei, aproximativ 18.500 de cazuri au fost raportate de statele care sunt membre în UE şi de partenerii acesteia, Norvegia şi Islanda. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut cu 37,8% în Uniunea Europeană (UE) şi cu 37,9% în zona euro, în iulie, comparativ cu perioada similară din 2021, în timp ce România a înregistrat cel mai mare avans al preţurilor producţiei industriale în ritm anual, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Conform acestor date, preţurile producţiei industriale au crescut în toate statele membre UE în ritm anual, dar cele mai mari creşteri au fost înregistrate în România (67,4%), Bulgaria (55,9%) şi Danemarca (55,1%).
Eurostat precizează că în iulie preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un avans de 96,2% al preţurilor la energie şi de o creştere de 21,7% a preţurilor bunurilor intermediare.
În iulie, comparativ cu luna precedentă, preţurile producţiei industriale au înregistrat o creştere de 4% în zona euro şi de 3,7% în Uniunea Europeană, după un avans de 1,3% în zona euro şi de 1,5% Uniunea Europeană, în iunie.
Cele mai semnificative creşteri ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Irlanda (26,1%), Ungaria (9,4%), Bulgaria (8%) şi România (6,8%).
Şi în acest caz, preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în primul rând de preţurile la energie, care au crescut cu 8,2%, urmate de preţurile la bunurile de folosinţă imediată, care au înregistrat un avans de 1,1%.
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Vaccinurile anti-COVID-19 adaptate la varianta Omicron vor fi livrate în Uniunea Europeană într-un interval de doar câteva zile după ce vor fi autorizate de agenţia cu rol de reglementare a medicamentelor pe piaţa europeană, a declarat un membru al Parlamentului European, politicianul german Peter Liese, citat de Reuters.
Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) urmează să ia o decizie în legătură cu vaccinurile adaptate de compania Moderna şi de alianţa Pfizer-BioNTech pentru a contracara varianta Omicron BA.1, precum şi tulpina originală a noului coronavirus, care a apărut pentru prima dată în China la sfârşitul anului 2019.
Moderna va livra către Uniunea Europeană 70 de milioane de doze de vaccin adaptat în primele două luni după autorizare, inclusiv între 8 milioane şi 11 milioane de doze care vor deveni disponibile cel mai devreme în prima săptămână a lunii septembrie. Germania urmează să primească 4 milioane de doze în primele două săptămâni după autorizare, a precizat europarlamentarul Peter Liese.
De asemenea, până la 29 de milioane de doze conţinând vaccinul adaptat de alianţa Pfizer-BioNTech ar putea fi livrate Germaniei în luna septembrie, din care 10 milioane de doze în primele două săptămâni după autorizarea serului.
"Nu putem face declaraţii despre livrări viitoare", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Reprezentanţii companiilor Moderna, Pfizer şi BioNTech nu au putut fi deocamdată contactaţi de Reuters pentru a face declaraţii pe această temă. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Uniunea Europeană a înregistrat excedent de cont curent în primul trimestru din 2022, iar țările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost Franța (minus 10 miliarde de euro), Polonia (minus 8,9 miliarde de euro), Grecia (minus 6,5 miliarde de euro), Italia (minus 6,4 miliarde de euro) și România (minus 5,3 miliarde de euro), arată datele publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În primul trimestru din 2022, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 16,6 miliarde de euro (0,4% din PIB), în scădere de la un plus de 52,2 miliarde de euro (1,4% din PIB) în trimestrul patru din 2021 și în scădere de la un plus de 126,4 miliarde de euro (3,6% din PIB) în primul trimestru din 2021.
La nivelul UE, în primul trimestru din 2022 opt state membre au raportat excedent de cont curent, 18 - deficit de cont curent - și o țară a fost în echilibru. Cel mai ridicat excedent de cont curent s-a înregistrat în Germania (52,3 miliarde de euro), Țările de Jos (20,2 miliarde de euro), Irlanda (17 miliarde de euro), Suedia (5,5 miliarde de euro) și Danemarca (5,3 miliarde de euro).
Eurostat precizează că în primul trimestru din 2022, UE a înregistrat cele mai mari excedente de cont curent pe relația cu Marea Britanie (40,6 miliarde de euro), SUA (27,1 miliarde de euro), Elveția (22,2 miliarde de euro), Canada (7,5 miliarde de euro), centrele financiare offshore (6,4 miliarde de euro), Hong Kong (4,1 miliarde de euro), Brazilia (3,9 miliarde de euro) și Japonia (1,4 miliarde de euro).
Deficite au fost înregistrate pe relația cu China (minus 54,5 miliarde de euro), Rusia (minus 34 miliarde de euro) și India (1,2 miliarde de euro). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Joi, 28 Iulie 2022 11:20

Chiriile au crescut cu 17% în UE

Prețurile locuințelor și chiriile în cele 27 de state membre ale UE și-au continuat creșterea în primul trimestru din 2022, urcând cu 10,5% și, respectiv, 1,4%, comparativ cu perioada similară din 2021, potrivit datelor publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Între 2010 și trimestrul doi din 2011, prețurile locuințelor și chiriile în UE au urmat căi similare, dar din trimestrul doi 2011 au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut semnificativ până în trimestrul doi din 2021, prețurile locuințelor au fluctuat considerabil.
După un declin sever între trimestrul doi din 2011 și primul trimestru din 2013, prețurile locuințelor au rămas mai mult sau mai puțin stabile în perioada 2013 - 2014. Apoi, a fost o creștere rapidă la începutul lui 2015, iar de atunci prețurile locuințelor au crescut într-un ritm mai rapid decât chiriile.
Din 2010 până în primul trimestru din 2022, chiriile au crescut cu 17%, iar prețurile locuințelor cu 45%.
Din 2010, prețurile locuințelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Luxemburg, Cehia, Letonia, Lituania și Austria.
Când comparăm primul trimestru din 2022 cu 2010, prețurile locuințelor au crescut mai mult decât chiriile în 19 state membre UE.
Prețurile locuințelor au crescut în 24 de state membre UE și au scăzut în trei, cel mai semnificativ avans fiind în Estonia (174%), Ungaria (152%) și Luxemburg (131%). Scăderi au fost observate în Grecia (minus 23%), Italia (minus 10%) și Cipru (minus 8%). În România, creșterea a fost de peste 10%.
Când comparăm primul trimestru din 2022 cu 2010 în privința chiriilor, prețurile au crescut în 25 state membre UE și au scăzut în două: Grecia (minus 25%) și Cipru (minus 1%). Cea mai mare expansiune a fost în Estonia (177%), Lituania (127%) și Irlanda (77%). În România, creșterea a fost de peste 20%. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Durata estimată a vieții profesionale pentru populația adultă în vârstă de cel puțin 15 ani din Uniunea Europeană a fost în medie de 36 ani în 2021, cea mai scăzută din rândul statelor membre UE înregistrându-se în România, arată datele publicate recent de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Din 2001, durata estimată a vieții profesionale a crescut semnificativ în UE, apoi a scăzut pentru prima dată în 2020, în contextul pandemiei (de la 32 ani în 2001 la 35,9 ani în 2019 și la 35,6 ani în 2020), revenind în 2021 la nivelul de dinaintea pandemiei.
În rândul statelor membre UE, durata estimată a vieții profesionale variază semnificativ, în funcție de țări și de situarea lor geografică în Europa. În 2021, cea mai ridicată durată a vieții profesionale în UE se înregistra în Țările de Jos (42,5 ani), Suedia (42,3 ani) și Danemarca (40,3 ani). În contrast, cea mai scăzută durată a vieții profesionale era în România (31,3 ani), Italia (31,6 ani) și Grecia (32,9 ani).
În cazul bărbaților, durata estimată a vieții profesionale era în medie de 38,2 ani în UE, cele mai ridicate niveluri fiind în Țările de Jos (44,3 ani) și Suedia (43,6 ani), iar cele mai scăzute în Bulgaria (34,6 ani) și România (35 ani). La femei, durata estimată a vieții profesionale era în medie de 33,7 ani în UE, cele mai ridicate fiind în Suedia (41 ani) și Țările de Jos (40,5 ani), iar cele mai scăzute în Italia (26,9 ani) și România (27,4 ani).
Deși se estimează că bărbații lucrează mai mult timp decât femeile, decalajul dintre sexe s-a redus în ultimul deceniu în UE, în urma sporirii participării femeilor la piața muncii. Dacă în anul 2001 bărbații lucrau, în medie, cu șapte ani mai mult decât femeile, în anul 2021 decalajul dintre sexe s-a redus la 4,5 ani.
În 2021, cel mai pronunțat decalaj dintre sexe era în Italia (9,1 ani), Malta (8,4 ani) și România (7,6 ani), iar cel mai redus în Estonia (0,1 ani), Letonia (0,8 ani) și Finlanda (1,1 ani).
Lituania era singurul stat membru UE unde decalajul dintre sexe era negativ, femeile lucrând în mod obișnuit cu 1,3 ani mai mult decât bărbații. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Un număr de 3,6 milioane de persoane aflate în șomaj în Uniunea Europeană (25,2% din toți șomerii înregistrați în ultimele trei luni din 2021) și-au găsit un loc de muncă între trimestrul patru din 2021 și primul trimestru din 2022, arată datele publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În această perioadă, 7,2 milioane (51,3%) au rămas șomeri, iar 3,3 milioane de persoane aflate în șomaj (23,6%) au părăsit piața muncii (devenind inactivi din punct de vedere economic).
Din toți cei care lucrau în trimestrul patru al anului trecut, 2,3 milioane (1,2%) au devenit șomeri în primul trimestru din 2022, iar 4,7 milioane (2,4%) au părăsit piața muncii.
Din cei aflați în afara pieței forței de muncă în trimestrul patru al anului trecut, 5,4 milioane (4,52%) și-au găsit un loc de muncă în primul trimestru din 2022, iar 3,8 milioane (3,2%) au devenit șomeri. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene în sezonul 2021/22, care s-a încheiat la data de 30 iunie, au urcat cu 6,8%, până la 27,47 milioane tone, de la 25,71 milioane tone în sezonul 2020/21, arată datele publicate de Comisia Europeană, transmite Reuters.
Cifrele furnizate de Executivul comunitar arată că Franța a fost cel mai mare exportator de grâu moale din UE, cu o cantitate de 8,276 milioane de tone exportată în sezonul 2021/22, urmată de România, cu o cantitate de 6,388 milioane de tone.
De asemenea, datele Comisiei Europene arată că exporturile de porumb ale UE aproape s-au dublat, ajungând la 5,994 milioane de tone în sezonul 2021/22, de la 2,833 milioane de tone exportate în sezonul precedent. La acest capitol, România este lider incontestabil în UE în condițiile în care a exportat 4,298 milioane de tone de porumb, adică peste 71% din totalul de 5,994 milioane de tone de porumb exportate de blocul comunitar în sezonul care tocmai s-a încheiat.
Porumbul este totuși un produs pentru care UE este un net importator, în special pentru a-și putea hrăni efectivele de animale. Importurile de porumb ale UE în sezonul 2021/22 s-au ridicat la 16,37 milioane tone, în creștere cu 7,6% de la 15,22 milioane tone în sezonul precedent. Jumătate din porumbul importat de UE în sezonul 2021/22 a venit din Ucraina.
În schimb, la orz exporturile Uniunii Europene au scăzut cu 6,1% în sezonul 2021/2022, până la 6,97 milioane de tone, de la 7,42 milioane de tone în sezonul 2020/21. Și în acest caz, România a fost al doilea mare exportator de orz din UE, cu 1,735 milioane de tone exportate, fiind devansată tot de Franța, cu 3,314 milioane de tone de orz exportate în sezonul 2021/2022.
Comisia Europeană subliniază că aceste date se bazează pe cifrele vamale furnizate de cele 27 de state membre UE și este posibil să fie revizuite. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Pagina 1 din 8