Numărul de persoane care au solicitat azil în Uniunea Europeană a cunoscut un salt semnificativ anul trecut, pe fondul războaielor și conflictelor din lume, relatează DPA.
Statele membre au primit aproximativ 648.000 de cereri în 2021, echivalent cu o treime mai mult decât în anul precedent, a anunțat Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA).
Cele mai mari grupuri de solicitanți au fost din Siria, cu 117.000 de cereri, și Afganistan, 102.000, aceștia din urmă fugind din țară după ce talibanii au preluat din nou pe puterea în august anul trecut.
Minorii neînsoțiți au reprezentat aproximativ 23.600 de solicitanți, potrivit agenției, cu două treimi mai mult decât în 2020.
Din total, aproximativ 70% dintre solicitanți erau bărbați și jumătate din toți solicitanții aveau vârste cuprinse între 18 și 35 de ani.
Autoritățile din statele membre au luat aproximativ 535.000 de decizii în primă instanță și au acceptat aproximativ una din trei dintre aceste cereri.
Ele au acordat statutul de refugiat pentru 118.000 de persoane și 64.000 de solicitanți au primit statut de protecție subsidiară.
Germania a primit cele mai multe cereri de azil în 2021, 191.000, urmată de Franța, Spania și Italia.
În acest an, situația din Europa este în mare măsură marcată de fluxul de refugiați în urma războiului Rusiei în Ucraina, intrat acum în a cincea lună.
Autoritățile UE au acordat până acum protecție temporară pentru mai mult de 3,4 milioane de refugiați ucraineni, conform cifrelor recente EUAA.
Statutul de protecție temporară oferă persoanelor un permis de ședere pentru un an și acces la piața muncii și la educație în țările UE fără o birocrație extinsă. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Recenta majorare cu un procent a ratei dobânzii de către Banca Națională a României plasează România în top 5 al țărilor cu cele mai mari dobânzi de referință din Uniunea Europeană și în primele zece țări cu dobânzi ridicate din Europa, potrivit unei analize eToro.
România se clasează pe locul 9-10 la egalitate cu Islanda (4,75%), înaintea noastră aflându-se Polonia (6,5%), Cehia (7%) și Ungaria (7,75%). Cu excepția Islandei, acesta este și top 5 al țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate.
Cea mai mare dobândă de referință din Europa aparține Ucrainei (25%), urmată de Moldova (18,5%), Turcia (14%), Belarus (12%) și Rusia (9,5%).
Polonia a majorat recent rata dobânzii cu doar 0,5%, mai puțin decât așteptările pieței, care erau de 0,75%, deși are în continuare o inflație în creștere, care în luna iunie s-a ridicat la 15,6%. Rata reală a dobânzii - care se calculează prin scăderea ratei inflației din rata dobânzii - este la -9,1%, mai mică decât cea din România, care este de -9,74%.

Ungaria are cea mai mică rată reală a dobânzii din Europa

Dacă lăsăm la o parte Ucraina, Ungaria are cea mai mică rată reală a dobânzii din Europa, de doar -2,95%. În ciuda acestui fapt și a unei mișcări foarte agresive a Băncii Centrale, care a majorat ratele la depozitele pe o săptămână cu 2%, până la 9,75%, foarte aproape de rata inflației de 10,7%, forintul și-a continuat devalorizarea față de dolarul american. Acesta a ajuns la aproape 25% de la începutul anului în raport cu dolarul american și la aproape 12% față de euro.
Fed-ul american a publicat minutele ședințelor sale care indică și mai multe majorări viitoare în încercarea de a împiedica inflația să se agraveze. Factorii de decizie au majorat ratele dobânzilor cu 0,75% luna trecută și au susținut majorarea acestora la următoarea ședință din iulie, fie cu 0,50%, fie cu 0,75%, potrivit minutelor.
Acest lucru arată că membrii Fed au recunoscut că întărirea politicii ar putea încetini ritmul de creștere economică pentru o perioadă, dar au considerat că revenirea inflației la 2% este esențială pentru a atinge nivelul maxim de ocupare a forței de muncă în mod susținut. Cele mai recente mișcări ale băncilor centrale europene arată aceeași filosofie. Investitorii privesc spre BCE pentru a vedea dacă va urma exemplul Fed.

Dolarul american vs monedele europene

Dolarul american a continuat să se aprecieze în raport cu euro și cu alte monede europene, inclusiv față de leu, iar unele rapoarte indică faptul că se va ajunge la paritate. Această poziție a Fed, care este gata să tranzacționeze creșterea economică în schimbul reducerii inflației, este considerată de piețe mai puțin periculoasă decât riscul cu care se confruntă Europa ca Rusia să întrerupă livrările de gaze naturale. Strategul global privind piețele monetare, Kit Juckes, consideră că, deși dependența energetică a Europei de Rusia este în scădere, aceasta scădere nu este suficient de rapidă pentru a evita recesiunea dacă gazoductul se închide. În cazul în care acest lucru se va întâmpla, am putea asista la o nouă depreciere de 10% a monedei euro în raport cu dolarul, ceea ce va aduce monedele la paritate pentru prima dată din 2002 încoace.
În timp ce un euro ieftin este bun pentru exporturi, privarea Europei de gaze naturale va împiedica industria să producă mai multe bunuri. Vedem deja în Germania începutul problemelor pe care le aduce prețul ridicat al gazelor. Dar, în mijlocul acestor incertitudini, începem să vedem primele semne bune care indică o atenuare a inflației. Presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare a continuat să scadă în iunie, deși se află încă la niveluri istorice ridicate. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Miniştrii Energiei din statele membre UE vor avea o reuniune extraordinară în data de 26 iulie, în contextul în care reducerea livrărilor de gaze naturale ruseşti agravează riscul unei crize la iarnă, a anunţat preşedinţia cehă a Consiliului UE, informează AFP.
Cehia, ţara care de la 1 iulie 2022 a preluat de la Franţa preşedinţia rotativă a UE, a "decis să convoace această reuniune extraordinară", a informat pe Twitter preşedinţia cehă. "Miniştrii vor discuta pregătirile UE pentru iarna următoare în domeniul energetic", se mai arată în mesaj, fără a preciza însă unde va avea loc reuniunea.
Ca răspuns la sancţiunile occidentale introduse după invadarea Ucrainei, autorităţile de la Moscova au început să reducă livrările de gaze către statele europene, care sunt în continuare puternic dependente de hidrocarburile ruseşti, în pofida recentelor eforturi destinate diversificării furnizorilor. În consecinţă, preţurile la energie au explodat, alimentând o inflaţie care riscă să afecteze consumul şi creşterea economică.
Cehia intenţionează să facă din securitatea energetică o prioritate a preşedinţiei sale, în special prin punerea în practică a unui plan de solidaritate între cele 27 de state membre UE, dintre care unele sunt mai dependente decât altele de gazele ruseşti sau nu dispun de capacităţi de depozitare.
"Calea care va fi urmată de preşedinţia cehă este, înainte de toate, acea de a lucra la proiecte europene comune care ne vor elibera de dependenţa de Rusia", a declarat premierul ceh Petr Fiala eurodeputaţilor reuniţi la Strasbourg. "Ar trebui să extindem sursele de energie alternativă. Vor fi multe discuţii, nu va fi uşor, dar obiectivul nostru est acelaşi: combaterea inflaţiei, a preţurilor ridicate la energie şi amortizarea impactului asupra cetăţenilor noştri", a adăugat premierul ceh.
La câteva zile după reuniunea extraordinară a miniştrilor europeni ai Energiei, Comisia Europeană ar urma să propună un plan UE pentru diminuarea cererii de gaze, în cazul în care vor apărea noi reduceri ale livrărilor din Rusia, precum şi pentru a ajuta la umplerea depozitelor de gaze pentru la iarnă. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

În 2020, venitul mediu disponibil a fost în medie 17.871 PPS (paritatea standard la puterea de cumpărare, n.r.) pe locuitor în Uniunea Europeană, indicatorul variind considerabil în rândul statelor membre, de la 28.675 PPS în Luxemburg, la 7.724 PPS în România, arată datele publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Modul în care veniturile şi bogăţia sunt distribuite în societate determină măsura în care persoanele individuale au acces egal la bunuri şi servicii produse în economia naţională. Un indicator extrem de important al distribuţiei veniturilor în reprezintă venitul mediu disponibil echivalat exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) per locuitor, precizează Eurostat.
Cel mai ridicat nivel al venitului mediu disponibil a fost înregistrat în statele membre din vestul şi nordul UE, cum ar fi Luxemburg (28.675 PPS), Germania (24.212 PPS), Austria (23.334 PPS) şi Belgia (22.294 PPS).
Pe de altă parte, venitul mediu disponibil a fost mai scăzut în majoritatea statele membre din sudul şi estul UE, cum ar fi România (7.724 PPS), Bulgaria (8.647 PPS), Ungaria (9.699 PPS) şi Slovacia (10.076 PPS). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Analizând situaţia din ultimii doi ani, măsurile adoptate pentru a stopa răspândirea pandemiei de COVID-19 au afectat multe sectoare economice, inclusiv turismul. În UE, datele arată impactul major asupra turismului intern şi internaţional, sectorul intern rezistând ceva mai bine în urma impunerii restricţiilor de călători, arată datele publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În urma primelor restricţii impuse în vara anului 2020, turismul a fost aproape de zero. Redresarea parţială a numărului sosirilor vizitatorilor în unităţile de cazare turistică din vara anului 2020 a fost sprijinită de cererea internă, iar multe persoane au decis să-şi petreacă concediile în ţările de origine.
Comparativ cu iulie şi august 2019, sosirile interne în unităţile de cazare turistică din Uniunea Europeană au scăzut cu 9% în iulie şi august 2020, în timp ce declinul în cazul sosirilor internaţionale a fost considerabil mai mare, de 65%.
În aceeaşi perioadă, hotelurile şi unităţile de cazare similare au fost cele mai afectate (minus 39%), fiind urmate de facilităţile de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată (minus 31%). Cel mai redus impact al pandemiei a fost resimţit de terenurile de camping, locurile pentru vehicule recreaţionale şi locurile pentru rulote (minus 13%).
Datele combinate pentru iulie şi august 2021 arată o creştere cu 55% a numărului de sosiri internaţionale şi cu 15% a sosirilor interne, comparativ cu 2020.
Raportat la 2019, datele combinate pentru iulie şi august 2021 arată o scădere cu 45% a sosirilor internaţionale şi o creştere cu 4% a sosirilor interne.
Datele combinate pentru primul trimestru din 2022 indică creşteri semnificative faţă de perioada similară din 2021, sosirilor interne s-au dublat, iar cele internaţionale au crescut de şase ori.
Comparativ cu 2019, înaintea pandemiei, sosirile interne au scăzut cu 21%, iar cele internaţionale cu 42%. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Noul regulament îmbunătăţit privind roamingul, care extinde "Roamingul la tarife naţionale" până în 2032, a intrat în vigoare de la 1 iulie 2022, a anunţat Comisia Europeană într-un comunicat de presă.
Graţie acestei scheme, călătorii din UE şi din SEE pot efectua apeluri, trimite mesaje text şi naviga pe internet în străinătate fără taxe suplimentare. Noile norme vor aduce, de asemenea, beneficii semnificative pentru întreprinderile şi cetăţenii din UE, care se vor bucura de o experienţă mai bună în materie de roaming, beneficiind de aceeaşi calitate a serviciilor mobile în străinătate ca şi în ţara lor de origine. Noile norme îmbunătăţesc, de asemenea, accesul la comunicaţiile de urgenţă în întreaga UE şi garantează informaţii clare cu privire la serviciile care pot face obiectul unor taxe suplimentare.
"Vă amintiţi de vremurile când eram nevoiţi să dezactivăm datele mobile atunci când călătoream în Europa - pentru a evita o factură masivă de roaming? Ei bine, aceste vremuri au apus. Şi intenţionăm să menţinem acest lucru cel puţin în următorii 10 ani", a declarat comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton.

Aceeaşi calitate a internetului mobil în străinătate precum cea de acasă

Consumatorii vor avea acum dreptul de a beneficia de aceeaşi calitate a internetului mobil în străinătate precum cea pe care o au acasă. Operatorii care furnizează servicii de telefonie mobilă ar trebui să se asigure că aceşti consumatori au acces la reţelele 4G sau la reţelele 5G mai avansate, dacă acestea sunt disponibile la destinaţia pe care o vizitează consumatorul. Consumatorii ar trebui să poată găsi informaţii cu privire la disponibilitatea reţelelor în contractele lor de servicii mobile şi pe site-urile web ale operatorilor.
De asemenea, noile norme privind roamingul obligă operatorii să îşi protejeze consumatorii şi să îi informeze dacă telefoanele lor se conectează la o reţea non-terestră. În plus, operatorii ar trebui să întrerupă în mod automat serviciile mobile în cazul în care serviciile mobile prin intermediul reţelelor non-terestre ating tarife de 50 euro sau o altă limită predefinită. De asemenea, operatorii le pot oferi consumatorilor servicii suplimentare, cum ar fi posibilitatea de a nu folosi serviciile de roaming în timpul călătoriei cu avionul şi la bordul navelor.
Noul regulament privind roamingul stabileşte tarife cu ridicata mai mici, adică reducerea costurilor suportate de operatori pentru utilizarea reţelelor din străinătate pentru a furniza servicii clienţilor lor atunci când aceştia se află în străinătate. Plafoanele pentru tarifele cu ridicata sunt stabilite la un nivel care să le permită operatorilor să acopere şi să recupereze costul furnizării serviciilor de roaming către consumatori la preţurile de pe piaţa naţională.

Noul regulament stabileşte următoarele plafoane pentru tarifele cu ridicata

Pentru serviciile de date, noul regulament stabileşte următoarele plafoane pentru tarifele cu ridicata: 2 euro/GB în 2022, 1,8 euro/GB în 2023, 1,55 euro/GB în 2024, 1,3 euro/GB în 2025, 1,1 euro/GB în 2026 şi 1 euro/GB începând din 2027.
Pentru apelurile vocale: 0,022 euro/minut în perioada 2022-2024 şi 0,019 euro/minut începând din 2025. Pentru mesajele SMS, tarifele sunt 0,004 euro/SMS în perioada 2022-2024 şi 0,003 euro/SMS începând din 2025.
Reducerea tarifelor cu ridicata este în avantajul consumatorilor, deoarece acestea ar trebui să asigure faptul că toţi operatorii sunt în măsură să ofere abonamente de roaming competitive, în conformitate cu principiul "Roaming la tarife naţionale", precizează Comisia Europeană. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat miercuri Uniunea Europeană să se pregătească pentru "întreruperea completă" a gazelor din Rusia, transmite dpa.
Şefa executivului european a declarat că Comisia intenţionează să anunţe planuri de urgenţă la nivelul UE, la jumătatea lui iulie, pentru a asigura transportul gazelor "acolo unde este cea mai mare nevoie de ele", în cazul sistării complete a furnizării de gaz rusesc.
Ea a informat la zi Parlamentul European, la Strasbourg, despre progresele realizate de UE în eliminarea dependenţei de importurile de energie din Rusia, în contextul războiului din Ucraina.
Invazia rusă din această ţară a declanşat sancţiuni europene împotriva Moscovei, care a reacţionat prin blocarea unor livrări.
Ca urmare, importul de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA s-a triplat, pe ansamblul UE, faţă de anul 2021, în timp ce importurile medii lunare prin conductele de gaze din Rusia a scăzut cu o treime, a arătat von der Leyen.
Preşedinta CE a respins apelurile la temporizarea tranziţiei Uniunii către energia regenerabilă, deşi Europa se confruntă cu o criză energetică tot mai acută. "Noul mediu de securitate este cel mai bun argument pentru accelerarea dezvoltării regenerabilelor", a susţinut ea, adăugând că aceste surse de energie "ne asigură independenţa faţă de combustibilii fosili ruseşti".
Concurenţa continuă pentru resursele limitate de combustibili fosili nu va face altceva decât să crească preţurile şi să îl finanţeze pe preşedintele rus Vladimir Putin, a arătat von der Leyen. "Este evident că Putin continuă să folosească energia ca pe o armă", a declarat ea, precizând că Rusia a sistat deja livrările de gaze către 12 state membre ale Uniunii Europene. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Nivelul preţurilor pentru bunurile de consum şi servicii în Uniunea Europeană a variat semnificativ anul trecut în statele membre UE, cel mai scăzut fiind în Polonia (60% din media UE), România şi Bulgaria (ambele cu 56% din media UE), arată datele prezentate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În 2021, cel mai ridicat nivel al preţurilor în Uniunea Europeană s-a înregistrat în Danemarca şi Irlanda (ambele 140% din media UE), Luxemburg (132%), Suedia (128%) şi Finlanda (126%).
Anul trecut, nivelul preţurilor pentru restaurante şi hoteluri a fost de aproape 3,4 ori mai ridicat în cea mai scumpă ţară faţă de cea mai ieftină. Nivelul preţurilor a variat de la 46% din media UE în Bulgaria, 54% în România şi 62% în Ungaria, la 155% din media UE în Danemarca, 137% în Suedia şi 133% în Finlanda.
Pe locul doi în ceea ce priveşte diferenţa între preţuri se află alcoolul şi tutunul, cel mai scăzut nivel fiind în Bulgaria (64% din media UE), Polonia (72%) şi Ungaria (79%), iar cel mai ridicat în Irlanda (205% din media UE), urmată la distanţă de Finlanda (173%), Suedia (136%), Danemarca şi Franţa (ambele 134%). Variaţiile de preţ sunt provocate de diferenţele de impozitare la aceste produse.
Alimentele şi băuturile nealcoolice sunt cele mai ieftine în România (69% din media) şi Polonia (72%), iar cele mai scumpe în Luxemburg (125% din media UE), Danemarca (120%) şi Irlanda (119%).
Îmbrăcămintea este grupul de produse unde preţurile diferă mai puţin în rândul statelor membre UE, variind de la 76% din media UE în Bulgaria la 134% în Danemarca.
Disparităţi reduse se înregistrează şi la echipamentele de transport personal, cele mai ieftine fiind în Polonia (81% din media UE), iar cele mai scumpe în Danemarca (138%).
Diferenţele de preţ sunt de asemenea limitate la produsele electronice de consum, de la 88% din media UE în Polonia la 113% în Ţările de Jos. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Sute de oameni, bolnavi și bătrâni, dar și tineri, cu dizabilități, gradul 1 și 2, stau ore în șir, și 7-8 ore, la coadă pentru a prinde un colet cu ajutoare alimentare de bază trimis prin UE.

Distribuția lor a început de astăzi la Galați, și va dura 15 zile, dar cum legea spune că persoanele cu dizabilități primesc ce mai rămâne după ce au luat ajutoare cei cu venitul minim garantat, toți potențialii beneficiari s-au strâns la coadă de la prima oră a dimineții de teamă că vor rămâne fără mâncarea care îi ajută să mai supraviețuiască măcar o lună.

Pachetul alimentar cântărește peste 25 kg și conține făină albă de grâu, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conservă carne de vită, conservă carne de porc, pate de ficat, compot de fructe și gem de fructe.

Publicat în Eveniment

Parlamentul European a aprobat miercuri un proiect legislativ ce interzice din anul 2035 comercializarea vehiculelor noi care emit CO2, ceea ce ar putea însemna sfârşitul vânzării pe piaţa UE a maşinilor noi cu motoare cu combustie internă, relatează agenţia DPA.
În urma adoptării acestui document de poziţie, Parlamentul European va începe negocierile cu statele membre (Consiliul UE), astfel că versiunea definitivă a textului legislativ ar putea suferi modificări.
Documentul face parte din pachetul legislativ european menit să combată schimbările climatice, denumit ''Fit for 55'' şi al cărui obiectiv este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, faţă de nivelul anului 1990, şi atingerea neutralităţii climatice până în anul 2050. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Pagina 3 din 9