Primăria municipiului Galaţi informează că beneficiarii venitului minim garantat şi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei îşi pot ridica produsele alimentare comunitare prin programul POAD 2019/2022 doar până joi, 09 iunie 2021, de la punctul de distribuţie din Piaţa Ţiglina I - parcarea laterală.
Iar de vineri, 10 iunie 2022, ora 08.00, în locaţia din Piaţa Ţiglina I - Parcarea laterală, va începe distribuirea pachetelor cu alimente - tranşa 4 din partea Uniunii Europene către persoanele cu dizabilităţi - handicap gradul I şi handicap gradul II, la nivelul municipiului Galaţi.
Pachetele cu produsele alimentare se vor ridica personal sau de către aparţinători, de la centrul de distribuţie din Piaţa Ţiglina I - parcarea laterală şi se vor distribui în limita stocului disponibil.
Pentru a putea ridica produsele alimentare comunitare beneficiarii/aparţinătorii trebuie să se prezente cu următoarele documente, în original: buletinul persoanei titulare/certificatul de naştere după caz; buletinul aparţinătorului; certificatul de handicap în original şi în copie. Copia după certificatul de handicap se opreşte la dosarul distribuţiei POAD 2019/2022 ca document justificativ. Programul de distribuţie este de luni până vineri, în intervalul 08.00 - 16.00, precizează municipalitatea.

Publicat în Eveniment

Vânzările cu amănuntul în Uniunea Europeană şi zona euro au înregistrat o scădere peste aşteptări în luna aprilie, pe fondul reducerii vânzărilor de produse alimentare, arată datele publicate vineri de Eurostat, transmite Reuters.
Conform acestor date, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 1,3% atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna aprilie 2022 comparativ cu luna martie 2022. Economiştii intervievaţi de Reuters mizau pe o creştere de 0,3% a vânzărilor cu amănuntul în zona euro de la o lună la alta, după ce au crescut în fiecare din primele trei luni ale anului.
Eurostat subliniază că vânzările cu amănuntul în UE au fost influenţate de scăderea cu 2,3% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi ţigări precum şi de scăderea cu 0,9% a vânzărilor de produse non-alimentare. În schimb, vânzările de de combustibili au crescut cu 1,4% de la o lună la alta.
În rândul statelor membre, cele mai importante creşteri au fost înregistrate în Spania (5,3%), Luxemburg (3,7%) şi Irlanda (1,9%). În România vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,3% de la o lună la alta, după un avans de 0,4% în luna martie.
În ritm anual, vânzările cu amănuntul au crescut cu 3,9% în zona euro şi cu 5% în Uniunea Europeană. În acest caz, vânzările cu amănuntul în România au înregistrat o creştere sub media din UE, 4,5%, după ce în martie au crescut cu 5,4%. În rândul statelor membre, cele mai importante creşteri ale vânzărilor cu amănuntul au fost înregistrate în Slovenia (29,6%), Polonia (21,1%) şi Malta (17,5%).
În Uniunea Europeană, creşterea în ritm anual a vânzărilor cu amănuntul se datorează în principal unui avans de 14,6% al vânzărilor de combustibili, precum şi cu 9,6% al vânzărilor de produse non-alimentare. În schimb, vânzările de produse alimentare, băuturi şi ţigări au scăzut cu 2,8% comparativ cu luna aprilie a anului trecut.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna aprilie 2022, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 3,4%. Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri a crescut, pe ansamblu, în luna aprilie 2022, comparativ cu luna precedentă, cu 0,3%
Faţă de luna aprilie a anului trecut, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 3,7%. O creştere similară s-a înregistrat în cazul datelor ajustate în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Numărul persoanelor aflate în situaţie ilegală în Uniunea Europeană a crescut cu 22%, ajungând la aproape 700.000 în 2021, conform datelor biroului european de statistică Eurostat făcute publice joi, transmite Reuters.
În cea mai mare parte, este vorba de sirieni, urmaţi de algerieni şi afgani.
Numărul afganilor a crescut cu 55% comparativ cu 2020, ca urmare a instalării la putere a talibanilor, în august anul trecut.
De asemenea, potrivit datelor Eurostat, bărbaţii reprezintă 87% din totalul persoanelor în situaţie ilegală, peste jumătate dintre ei având între 18 şi 34 de ani.
În total, Eurostat a stabilit că numărul persoanelor din afara UE aflate ilegal în cele 27 de state membre în 2021 a fost de 681.200, cu 123.700 mai multe decât în anul precedent, dar cu 67% mai puţin faţă de vârful din 2015, când în UE au intrat peste un milion de oameni din Siria şi alte zone de conflict.
Numărul anunţat îl cuprinde atât pe cei intraţi ilegal în blocul comunitar, cât şi pe cei care au rămas în UE peste perioada de şedere legală.
Franţa a raportat cel mai ridicat număr, 215.200, cu 107% mai mult faţă de 2020. Este urmată de Ungaria şi Germania, împreună cele trei ţări având pe teritoriul lor aproape 70% din totalul cetăţenilor din ţări din afara UE aflaţi ilegal în blocul comunitar.
Cei mai mulţi cetăţeni proveniţi dintr-o singură ţară cărora li s-a refuzat intrarea în UE în 2021 sunt ucrainenii, cu circa 50.200 de respingeri, din totalul de 139.000. Aceştia au încercat să treacă graniţele terestre ale UE în Ungaria, Polonia şi, în mai mică măsură, în România.
În acelaşi timp, numărul de cetăţeni ai altor ţări decât din UE care au primit ordin de a pleca de pe teritoriul unui stat membru a scăzut cu circa 14% faţă de 2020, circa 37% dintre aceste ordine fiind emise în Franţa, mai mult decât în orice alt stat al Uniunii. Dacă în peste jumătate din cazuri a fost vorba de întoarceri forţate, 47% dintre aceştia au plecat de bunăvoie, potrivit Eurostat.
În general, în majoritatea cazurilor, a fost refuzată intrarea celor care nu şi-au putut justifica obiectivele şi condiţiile şederii în blocul comunitar, dar în 29% din cazuri persoana respectivă a fost considerată ca fiind o ameninţare publică, a mai indicat Eurostat. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Primăria municipiului Galaţi informează că, prin intermediul Cantinei de Ajutor Social, va începe joi, 5 mai 2022, la ora 8.00, în spaţiul din Piaţa Ţiglina 1 - Parcarea laterală, distribuirea pachetelor cu alimente - TRANŞA 4 din partea Uniunii Europene către beneficiarii venitului minim garantat şi toţi membrii familiei acestora (V.M.G.), precum şi către familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei (A.S.F.), în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate POAD 2019/2021, la nivelul municipiului Galaţi.

Potrivit prevederilor  O.U.G. 84/2020 beneficiarii programului POAD 2019/2021 sunt:
a) familiile şi persoanele singure cărora le este stabilit, prin dispoziţie scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;
b) familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) persoanele/familiile aflate temporar în situaţii critice de viaţă, respectiv victime ale calamităţilor, persoane dependente (persoanele cu handicap grav si accentuat, adulţi şi copii, care nu beneficiaza de ingrijire in servicii sociale in regim rezidential, publice sau private), definite conform prezentei ordonanţe de urgenţă, şi în alte situaţii asemănătoare stabilite prin anchetele sociale şi care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate. Situaţia temporară de vulnerabilitate va fi justificată de Serviciul Public de Asistenta Sociala Galaţi - Direcţia de Asistenţă Socială Galaţi din cadrul Consiliului Local Galaţi. Acordarea de sprijin persoanelor aflate temporar în situaţii critice de viaţă se va realiza numai în cazul în care vor exista stocuri cu produse, după epuizarea distribuirii pentru categoriile anterioare prevăzute la lit. a) şi b), respectiv persoanele beneficiare ale venitului minim garantat (V.M.G.) si familiile beneficiare ale alocaţiei pentru susţinerea familiei (A.S.F.).

Pachetele cu produsele alimentare se vor  ridica personal de către  beneficiarii programului POAD 2019/2021, de la centrul de distribuţie din Piaţa Ţiglina 1, parcarea laterală.

Pentru a putea ridica produsele comunitare beneficiarii trebuie să se prezinte cu următoarele documente, în original: actul de identitate valabil al persoanei titulare; actul de identitate valabil al soţului/soţiei/concubinului/concubinei; certificatul de naştere al copilului,  după caz.

Programul de distribuţie este de luni până vineri, între orele 8.00 şi 16.00.

În cadrul POAD 2019/2021 fiecare beneficiar final va primi câte o cutie cu produse alimentare (tranşa 4). Pachetul alimentar cântăreşte 25,3 kg şi conţine făină albă de grâu, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conservă carne de vită, conservă carne de porc, pate de ficat, compot de fructe şi gem de fructe, precizează municipalitatea.

Publicat în Comunitate

Comisia Europeană a anunţat miercuri că între 60% şi 80% din populaţia din UE ar fi fost infectată deja cu noul coronavirus, într-o perioadă în care blocul european a intrat într-o fază post-urgenţă a pandemiei de COVID-19, în cadrul căreia raportarea în masă a infectărilor nu va mai fi necesară, informează Reuters.
"Se estimează că între 60% şi 80% din populaţia din UE a avut până acum COVID-19", a declarat comisarul european pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, Stella Kyriakides, într-o conferinţă de presă.
Agenţia pentru sănătate publică din cadrul UE a precizat că numărul cazurilor raportate de COVID-19 a acoperit până acum aproximativ 30% din populaţia europeană, dar dacă la acest număr sunt adăugate şi infecţiile neraportate, atunci totalul infectărilor ar fi de 350 de milioane, reprezentând 77% din populaţia din Uniunea Europeană.
Odată cu scăderea numărului de cazuri şi de decese asociate COVID-19, UE a intrat într-o nouă fază a pandemiei, în care testarea în masă şi raportarea în masă a cazurilor pozitive nu mai sunt necesare, a precizat Stella Kyriakides.
Pregătindu-se pentru această fază mai puţin acută a pandemiei, guvernele ţărilor din Uniunea Europeană ar trebui să accelereze imunizarea persoanelor încă nevaccinate împotriva COVID-19, în special a copiilor, a anunţat Comisia Europeană, adăugând totodată că are în vedere planuri pentru dezvoltarea unor noi medicamente antivirale. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

În anul 2021, puţin peste jumătate dintre europeni cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani aveau cel puţin competenţe digitale de bază, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, care relevă că România ocupă ultimul loc în acest clasament.
Anul trecut, cel mai ridicat procent al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani care aveau minimum competenţe digitale de bază s-a înregistrat în Ţările de Jos şi Finlanda (ambele cu 79%), urmate de Irlanda (70%). La polul opus, cel mai scăzut procent a fost observat în România (28%), Bulgaria (31%) şi Polonia (43%).
Indicatorii privind competenţele digitale sunt unii dintre indicatorii-cheie de performanţă în contextul Deceniului digital, care stabileşte viziunea UE privind transformarea digitală.
La începutul lunii martie, Comisia Europeană a propus o Busolă pentru dimensiunea digitală prin care să se transpună ambiţiile digitale ale UE pentru 2030 în dispoziţii concrete. Busola stabileşte o structură de guvernanţă solidă, comună cu statele membre, bazată pe un sistem de monitorizare cu raportare anuală sub forma unor coduri de culoare. Obiectivele vor fi înscrise într-un program strategic care urmează să fie convenit cu Parlamentul European şi cu Consiliul, informează caleaeuropeana.ro.

Publicat în National

Preşedinta Parlamentului European Roberta Metsola a anunţat joi seară, pe Twitter, că a pornit spre Kiev. "Sunt în drum spre Kiev", a scris Metsola în engleză şi ucraineană, pe Twitter, în care apare în faţa a ceea ce pare a fi un vagon de tren.
Roberta Metsola a fost aleasă preşedintă a Parlamentului European la 18 ianuarie şi va fi primul lider al unei instituţii europene care va vizita capitala Ucrainei de la începutul invaziei ruse, în 24 februarie.
Înaintea ei, premierii polonez, ceh şi sloven s-au deplasat la Kiev, în 15 martie. Mateusz Morawiecki, Petr Fiala şi Janez Jansa s-au întâlnit cu preşedintele Volodimir Zelenski şi cu premierul Denis Şmigal, informează stiripesurse.ro.

Sursa foto: Facebook Roberta Metsola

Publicat în Mapamond

Uniunea Europeană şi SUA au început un dialog strategic pe fundalul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei, informează joi dpa.
Cele două părţi au organizat primul "Dialog la nivel înalt SUA-UE asupra Rusiei" miercuri, la Washington, anunţă un comunicat comun, SUA fiind reprezentate de Victoria Nuland, subsecretarul de stat pentru afaceri politice, iar UE de Enrique Mora, Secretarul general adjunct pentru afaceri politice.
Reuniunea s-a concentrat pe "obiectivele strategice şi coordonarea politicilor SUA şi UE, pentru a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei", potrivit comunicatului.
Ambele părţi au condamnat ceea ce ele au denumit drept "războiul neprovocat, nejustificat şi barbar împotriva Ucrainei". Ele au cerut de asemenea încetarea imediată a atacurilor militare ruse asupra civililor.
Nuland şi Mora au salutat coordonarea dintre SUA şi UE în implementarea unor sancţiuni fără precedent şi exportul de măsuri de control.
Părţile au discutat de asemenea asupra unor paşi suplimentari pentru a izola Rusia de economiile SUA şi UE şi pentru ca sistemul financiar internaţional să impună costuri severe asupra Rusiei pentru acţiunile ei, potrivit Departamentului de Stat al SUA.
Cei doi diplomaţi au subliniat importanţa de a îndemna China să susţină oprirea imediată a ostilităţilor, stabilirea de coridoare umanitare şi prevenirea oricăror riscuri privind o nouă escaladare.
Nuland şi Mora au subliniat, de asemenea, că vor continua să "îndemne China să nu submineze sancţiunile împotriva Rusiei şi să nu acorde niciun fel de sprijin agresiunii ruse împotriva Ucrainei", adaugă comunicatul Departamentului de Stat american. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rusia nu va mai accepta plăţi în euro sau dolari pentru gazele exportate în ţările Uniunii Europene. Decizia liderului rus a fost luată în contextul sancţiunilor masive care vizează sistemul financiar rus din cauza invaziei militare în Ucraina.
"Am luat decizia de a implementa o serie de măsuri pentru a trece la plăţi în ruble pentru gazul rusesc exportat în ţări inamicale şi să renunţăm la toate tranzacţiile în monede care au fost compromise", a declarat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde, cu ocazia participării la o şedinţă a Guvernului de la Moscova. Vladimir Putin a cerut Băncii centrale de la Moscova să instituie în cel mult o săptămână un sistem de plăţi exclusiv în ruble pentru exporturile de gaz spre Uniunea Europeană.
Liderul de la Kremlin a anunţat că aceasta este una dintre reacţiile la sancţiunile masive impuse de Occident din cauza intervenţiei militare ruse în Ucraina.
Uniunea Europeană, Alianţa Nord-Atlantică şi Grupul G7 au impus Rusiei sancţiuni masive, inclusiv la nivel financiar, din cauza invaziei militare în Ucraina.

Publicat în Mapamond

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni Uniunii Europene, mai ales Germaniei, să înceteze orice comerţ cu Rusia şi în special să refuze resursele energetice ale acesteia, conform unui mesaj video postat pe reţeaua Telegram, informează AFP.
"Niciun euro pentru ocupanţi, închideţi toate uşile, nu le mai trimiteţi bunuri, refuzaţi resursele energetice", a pledat şeful statului ucrainean.
"Fără comerţ cu voi, fără companiile şi băncile voastre, Rusia nu ar mai avea bani pentru acest război", a adăugat el.
Intervenţia sa survine în contextul în care luni are loc la Bruxelles o reuniune a miniştrilor de externe şi ai apărării din UE pentru a analiza posibile noi sancţiuni împotriva Moscovei, la aproape o lună de la începutul invaziei ruse la 24 februarie.
Statele din UE, extrem de dependente de hidrocarburile ruseşti, au exclus până acum sancţionarea acestui sector, foarte important pentru economia Rusiei.
"Vă rog, nu mai sponsorizaţi armele de război ale acestei ţări, Rusia", a spus Zelenski, înainte de a se adresa apoi direct Germaniei: "Aveţi forţă, Europa are forţă".
Germania a fost criticată pentru opoziţia faţă de un embargou imediat asupra hidrocarburilor din Rusia, de care este extrem de dependentă.
Kremlinul a transmis luni că un potenţial embargou european asupra petrolului rus ar afecta "întreaga lume".
În acelaşi timp, autorităţile ucrainene au anunţat că opt coridoare umanitare sunt pregătite pentru luni pentru ca civilii să poată fugi de război, relatează DPA.
Coridoarele vor fi folosite pentru ca autocarele să evacueze persoane şi să transporte ajutor, a spus vicepremierul Irina Vereşciuk.
Persoanele evacuate vor fi transferate din apropierea oraşului-port asedia Mariupol spre oraşul Zaporojie din sud-estul Ucrainei.
De asemenea, sunt plănuite evacuări mai apropiate de Kiev dinspre localităţi aflate pe linia frontului de la nord şi est de capitală, conform planului.
Planul cere de asemenea evacuări din zona extinsă a localităţilor Ziverodoneţk şi Lisiciansk din regiunea Lugansk spre oraşul Bahmut din regiunea învecinată Doneţk.
În paralel, autorităţile din Odesa au acuzat forţele ruse că au atacat luni dimineaţă clădiri dintr-o zonă rezidenţială de la periferia oraşului, potrivit Reuters.
Este primul atac de acest fel asupra Odesei, oraş port la Marea Neagră.
Consiliul local a precizat că nu au existat victime, dar că atacul a declanşat un incendiu. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Pagina 3 din 8