Preşedinta Parlamentului European Roberta Metsola a anunţat joi seară, pe Twitter, că a pornit spre Kiev. "Sunt în drum spre Kiev", a scris Metsola în engleză şi ucraineană, pe Twitter, în care apare în faţa a ceea ce pare a fi un vagon de tren.
Roberta Metsola a fost aleasă preşedintă a Parlamentului European la 18 ianuarie şi va fi primul lider al unei instituţii europene care va vizita capitala Ucrainei de la începutul invaziei ruse, în 24 februarie.
Înaintea ei, premierii polonez, ceh şi sloven s-au deplasat la Kiev, în 15 martie. Mateusz Morawiecki, Petr Fiala şi Janez Jansa s-au întâlnit cu preşedintele Volodimir Zelenski şi cu premierul Denis Şmigal, informează stiripesurse.ro.

Sursa foto: Facebook Roberta Metsola

Publicat în Mapamond

Uniunea Europeană şi SUA au început un dialog strategic pe fundalul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei, informează joi dpa.
Cele două părţi au organizat primul "Dialog la nivel înalt SUA-UE asupra Rusiei" miercuri, la Washington, anunţă un comunicat comun, SUA fiind reprezentate de Victoria Nuland, subsecretarul de stat pentru afaceri politice, iar UE de Enrique Mora, Secretarul general adjunct pentru afaceri politice.
Reuniunea s-a concentrat pe "obiectivele strategice şi coordonarea politicilor SUA şi UE, pentru a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei", potrivit comunicatului.
Ambele părţi au condamnat ceea ce ele au denumit drept "războiul neprovocat, nejustificat şi barbar împotriva Ucrainei". Ele au cerut de asemenea încetarea imediată a atacurilor militare ruse asupra civililor.
Nuland şi Mora au salutat coordonarea dintre SUA şi UE în implementarea unor sancţiuni fără precedent şi exportul de măsuri de control.
Părţile au discutat de asemenea asupra unor paşi suplimentari pentru a izola Rusia de economiile SUA şi UE şi pentru ca sistemul financiar internaţional să impună costuri severe asupra Rusiei pentru acţiunile ei, potrivit Departamentului de Stat al SUA.
Cei doi diplomaţi au subliniat importanţa de a îndemna China să susţină oprirea imediată a ostilităţilor, stabilirea de coridoare umanitare şi prevenirea oricăror riscuri privind o nouă escaladare.
Nuland şi Mora au subliniat, de asemenea, că vor continua să "îndemne China să nu submineze sancţiunile împotriva Rusiei şi să nu acorde niciun fel de sprijin agresiunii ruse împotriva Ucrainei", adaugă comunicatul Departamentului de Stat american. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rusia nu va mai accepta plăţi în euro sau dolari pentru gazele exportate în ţările Uniunii Europene. Decizia liderului rus a fost luată în contextul sancţiunilor masive care vizează sistemul financiar rus din cauza invaziei militare în Ucraina.
"Am luat decizia de a implementa o serie de măsuri pentru a trece la plăţi în ruble pentru gazul rusesc exportat în ţări inamicale şi să renunţăm la toate tranzacţiile în monede care au fost compromise", a declarat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde, cu ocazia participării la o şedinţă a Guvernului de la Moscova. Vladimir Putin a cerut Băncii centrale de la Moscova să instituie în cel mult o săptămână un sistem de plăţi exclusiv în ruble pentru exporturile de gaz spre Uniunea Europeană.
Liderul de la Kremlin a anunţat că aceasta este una dintre reacţiile la sancţiunile masive impuse de Occident din cauza intervenţiei militare ruse în Ucraina.
Uniunea Europeană, Alianţa Nord-Atlantică şi Grupul G7 au impus Rusiei sancţiuni masive, inclusiv la nivel financiar, din cauza invaziei militare în Ucraina.

Publicat în Mapamond

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni Uniunii Europene, mai ales Germaniei, să înceteze orice comerţ cu Rusia şi în special să refuze resursele energetice ale acesteia, conform unui mesaj video postat pe reţeaua Telegram, informează AFP.
"Niciun euro pentru ocupanţi, închideţi toate uşile, nu le mai trimiteţi bunuri, refuzaţi resursele energetice", a pledat şeful statului ucrainean.
"Fără comerţ cu voi, fără companiile şi băncile voastre, Rusia nu ar mai avea bani pentru acest război", a adăugat el.
Intervenţia sa survine în contextul în care luni are loc la Bruxelles o reuniune a miniştrilor de externe şi ai apărării din UE pentru a analiza posibile noi sancţiuni împotriva Moscovei, la aproape o lună de la începutul invaziei ruse la 24 februarie.
Statele din UE, extrem de dependente de hidrocarburile ruseşti, au exclus până acum sancţionarea acestui sector, foarte important pentru economia Rusiei.
"Vă rog, nu mai sponsorizaţi armele de război ale acestei ţări, Rusia", a spus Zelenski, înainte de a se adresa apoi direct Germaniei: "Aveţi forţă, Europa are forţă".
Germania a fost criticată pentru opoziţia faţă de un embargou imediat asupra hidrocarburilor din Rusia, de care este extrem de dependentă.
Kremlinul a transmis luni că un potenţial embargou european asupra petrolului rus ar afecta "întreaga lume".
În acelaşi timp, autorităţile ucrainene au anunţat că opt coridoare umanitare sunt pregătite pentru luni pentru ca civilii să poată fugi de război, relatează DPA.
Coridoarele vor fi folosite pentru ca autocarele să evacueze persoane şi să transporte ajutor, a spus vicepremierul Irina Vereşciuk.
Persoanele evacuate vor fi transferate din apropierea oraşului-port asedia Mariupol spre oraşul Zaporojie din sud-estul Ucrainei.
De asemenea, sunt plănuite evacuări mai apropiate de Kiev dinspre localităţi aflate pe linia frontului de la nord şi est de capitală, conform planului.
Planul cere de asemenea evacuări din zona extinsă a localităţilor Ziverodoneţk şi Lisiciansk din regiunea Lugansk spre oraşul Bahmut din regiunea învecinată Doneţk.
În paralel, autorităţile din Odesa au acuzat forţele ruse că au atacat luni dimineaţă clădiri dintr-o zonă rezidenţială de la periferia oraşului, potrivit Reuters.
Este primul atac de acest fel asupra Odesei, oraş port la Marea Neagră.
Consiliul local a precizat că nu au existat victime, dar că atacul a declanşat un incendiu. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Consumatorii riscă să-şi piardă toţi banii investiţi în criptoactive şi ar putea cădea pradă escrocheriilor, au avertizat instituţiile UE de supervizare, transmite Reuters.
Potrivit unui comunicat comun publicat de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) şi Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA), "consumatorii se confruntă cu posibilitatea extrem de reală de a-şi pierde toţi banii investiţi în cazul în care cumpără aceste active".
Este o accentuare semnificativă a avertismentelor autorităţilor UE adresate consumatorilor care cumpără criptoactive, în care se subliniază că pentru ei nu există protecţie şi nu pot cere despăgubiri conform actualelor reglementări UE privind serviciile financiare.
Autorităţile de reglementare sunt din ce în ce mai îngrijorate, deoarece a sporit numărul consumatorilor care cumpără 17.000 diferite criptoactive, inclusiv bitcoin şi ether, care reprezintă 60% din piaţă, fără a fi pe deplin conştienţi de riscuri, atrag atenţia instituţiile UE de supervizare.
"Consumatorii trebuie alertaţi în privinţa riscurilor reclamelor înşelătoare, inclusiv prin reţelele de socializare şi influenceri. În special consumatorii ar trebui să fie reticenţi faţă de promisiunile unor câştiguri rapide şi ridicate, mai ales cele care arată prea bine pentru a fi adevărate", susţin autorităţile UE.
De asemenea, consumatorii ar trebui să fie conştienţi de nivelul ridicat al consumului de energie pentru producerea unor criptoactive, care provoacă daune mediului, se arată în comunicat. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Eliminarea restricţiilor în mai multe state membre ale UE şi subvarianta mai contagioasă a variantei Omicron a coronavirusului sunt probabil cauzele care au condus la recenta creştere din nou a numărului cazurilor de COVID-19, a declarat joi directorul pentru strategie de vaccinare al Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), Marco Cavaleri, relatează agenţia EFE.
Important este să facem o urmărire a acestor noi cazuri de COVID-19 pentru a vedea cât de mult conduc la situaţii grave, în special spitalizări şi internări la ATI, lucru de care ''trebuie să ne temem cel mai mult din punctul de vedere al sănătăţii publice'', a subliniat responsabilul EMA, care a cerut populaţiei să nu neglijeze vaccinarea, iar aceia care nu şi-au făcut şi doza booster să se vaccineze cât mai curând.
Cât despre vaccinurile anti-COVID-19 adaptate variantei Omicon, el a menţionat că datele despre acestea ar urma să fie disponibile cândva în perioada aprilie-iulie anul acesta, pentru ca serurile să fie aprobate în vară şi în toamnă să poată începe campania de vaccinare.
Şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi-a manifestat îngrijorarea faţă de înmulţirea din nou a cazurilor de COVID-19 în lume, pe fondul scăderii testării, eliminării premature a restricţiilor în multe ţări, răspândirii tot mai intense a subvariantei BA.2 a variantei Omicron şi propagării ideii greşite că această variantă ar fi inofensivă sau ultima a pandemiei provocate de coronavirusul SARS-CoV-2.
Valul de infectări este în mare parte alimentat de subvarianta BA.2 a variantei Omicron, care în unele ţări deja o depăşeşte pe sora ei BA.1. Fără nicio îndoială, BA.2 ''este varianta cea mai contagioasă a virusului SARS-CoV-2 pe care am vazut-o până acum'', a atras atenţia miercuri responsabila tehnică a OMS pentru combaterea COVID-19, Maria Van Kerkhove, potrivit AFP.
La aceasta, explică ea în continuare, se adaugă ridicarea în numeroase ţări a măsurilor sanitare anti-COVID-19, ceea ce oferă virusului ''ocazia să se răspândească'', plus acoperirea vaccinală incompletă în numeroase regiuni ale lumii.
De asemenea, experta OMS a deplâns dezinformarea cu privire la COVID-19 care circulă chiar la niveluri foarte înalte ale statelor. Astfel, unii spun că Omicron este inofensivă şi că este ultima variantă cu care se confruntă lumea, alţii că pandemia s-a terminat, iar ''toate acestea sunt la originea unei mari confuzii'', de care profită virusul.
''Constatăm aşadar o înmulţire a cazurilor (de COVID-19) detectate în lumea întreagă dintr-un anumit număr de cauze. Sunt aceleaşi cauze aflate la originea transmiterii virusului de la începutul pandemiei'', a concluzionat Maria Van Kerkhove. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au rezervat peste 10.000 de paturi de spital pentru cetăţenii ucraineni, în timp ce o organizaţie non-guvernamentală americană a instalat un spital de campanie în apropiere de Lvov, în vestul Ucrainei, pentru a îngriji acolo civili care fug din calea bombardamentelor ruse, dar posibil şi militari ucraineni răniţi, transmite AFP citat de Agerpres.

''Asigurăm rezervarea a peste 10.000 de paturi în spitalele statelor membre pentru a transfera acolo pacienţi care au nevoie de îngrijiri'', a anunţat la o conferinţă de presă comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.

''Acestea includ paturi pentru pacienţii de la pediatrie, pentru nou-născuţii prematur şi mamele lor, pentru pacienţii cu cancer, marii arşi şi pacienţii din unităţile de terapie intensivă'', a detaliat ea.

Pentru gestionarea transferului către spitalele europene a pacienţilor ucraineni care fug din calea războiului vor fi instalate ''hub-uri sanitare'' la frontierele statelor UE cu Ucraina. Dar nu este prevăzută trimiterea de personal medical în ţările UE vecine cu Ucraina, întrucât ''nu au existat cereri'' în acest sens, potrivit declaraţiilor făcute la acea conferinţă de presă, la care alături de comisarul european a participat şi ministrul francez al sănătăţii, Olivier Véran.

Acesta din urmă a subliniat că, pentru ''diminuarea presiunii spitaliceşti la frontiere'', UE va trimite medicamente şi material medical, dar nu a exclus ''desfăşurarea'' sau ''construcţia de spitale temporare''.

În acest timp, organizaţia umanitară creştină americană Samaritan's Purse a montat luni un spital de campanie în parcarea unui centru comercial din apropierea oraşului ucrainean Lvov.

Spitalul are circa 60 de paturi, dintre care patru de terapie intensivă, şi două săli de operaţii. Deja 15 paturi sunt ocupate, toţi pacienţii fiind civili, dar organizaţia umanitară a menţionat că ar putea beneficia de tratamente acolo şi militari ucraineni răniţi.

Un spital de campanie israelian va fi de asemenea amenajat în zona oraşului Lvov.

Publicat în Sanatate

Uniunea Europeană a interzis miercuri, 02 martie 2022, transferul, vânzarea, livrarea sau exportul  de bancnote euro în Rusia. Aceasta este o nouă sancţiune impusă de oficialii europeni asupra economiei ruse din cauza războiului din Ucraina.

Decizia a fost publicată miercuri 2 martie 2022 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi interzice „vânzarea, livrarea, transferul sau exportul de bancnote euro către Rusia sau trimiterea acestora către orice persoană fizică şi juridică, organizaţie sau organisme de stat ruse, inclusiv guvernului şi Băncii Centrale a Rusiei, pentru utilizare în Rusia”.

Interdicţia va intra în vigoare în 10 zile, din 12 martie. Excepţie reprezintă doar uzul personal al persoanelor fizice care călătoresc în Rusia şi a membrilor familiei care călătoresc cu ei, precum şi pentru personalul misiunilor diplomatice.

Noua decizie vine după ce un val de sancţiuni fără precedent impuse împotriva economiei ruse ca urmare a invaziei Ucrainei, printre acestea numărându-se blocarea rezervelor valutare ale Moscovei prin îngheţarea activelor Băncii Centrale.

Publicat în Mapamond

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi că noile sancţiuni financiare pe care Uniunea Europeană le va impune Moscovei după atacul asupra Ucrainei ''vor suprima creşterea economică a Rusiei'', transmite agenţia EFE.
''Aceste sancţiuni vor suprima creşterea economică a Rusiei, vor creşte costurile îndatorării, vor creşte inflaţia, vor intensifica ieşirea capitalurilor şi vor eroda gradual baza sa industrială'', consideră preşedinta executivului comunitar.
În acelaşi timp, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că, la reuniunile ce se vor desfăşura în orele următoare în cadrul G7, UE şi NATO, vor fi aprobate sancţiuni de mare anvergură împotriva Rusiei după atacul acesteia asupra Ucrainei.
Într-un discurs pe ton grav, la care a adăugat drapelul Ucrainei alături de cel al Franţei şi al UE, Macron a susţinut că Europa a făcut ''tot posibilul'' pentru a evita războiul, dar acum este pregătită să ''răspundă fără slăbiciuni, cu sânge rece, hotărâre şi unitate''.
Răspunsul occidental faţă de ''atacul masiv'' al Rusiei contra Ucrainei se va desfăşura ''pe plan militar, economic şi în domeniul energiei'', a adăugat preşedintele francez, fără a detalia.
Ministrul său de externe, Jean-Yves Le Drian, declarase anterior că Franţa îşi va spori sprijinul faţă de Ucraina ''sub toate formele'', de asemenea fără a oferi detalii şi fără a menţiona dacă s-a referit şi la vreun fel de ajutorul militar.
Şi premierul britanic Boris Johnson, care l-a calificat pe preşedintele rus Vladimir Putin drept ''dictator'', a declarat că statele occidentale vor impune Rusiei sancţiuni ''masive''. ''Astăzi, în concertare cu aliaţii noştri, vom conveni un ansamblu de sancţiuni economice masive concepute pentru a afecta pe termen lung economia rusă'', a indicat Johnson, potrivit AFP.
Într-un nou discurs, în noaptea de miercuri spre joi, preşedintele Putin a anunţat lansarea unei ''operaţiuni speciale'' pentru ''protejarea locuitorilor'' din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei, ''care timp de opt ani au suferit de pe urma abuzurilor şi genocidului regimului de la Kiev'', liderul de la Kremlin acuzând şi statele occidentale că au ignorat cererile Rusiei privind garanţiile de securitate.
Ministerul rus al Apărării a anunţat ulterior că a lovit instalaţii militare ucrainene cu "arme de înaltă precizie'' şi a promis că nu vor fi vizate zonele locuite.
Potrivit Kievului, au loc de asemenea lupte grele practic de-a lungul întregii frontiere cu Rusia, în timp ce Moscova afirmă că gărzile de frontieră ucrainene şi-au abandonat poziţiile.
Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că trupe ruse ar putea fi paraşutate în districtul Kiev, unde conform serviciului ucrainean de pază a frontierei unităţi militare ruse ar fi pătruns deja dinspre Belarus. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Suprafaţa agricolă cultivată în mod ecologic în Uniunea Europeană este în continuă creştere, ajungând la 14,7 milioane de hectare în 2020, de la 9,5 milioane de hectare în 2012, ceea ce înseamnă o creştere de 56%, însă cea mai mică pondere a suprafeţelor cultivate în acest sistem se înregistrează în Malta, Irlanda, Bulgaria şi România, arată datele Eurostat.
Dacă la nivelul Uniunii Europene suprafaţa cultivată în mod ecologic este echivalentă cu 9,1% din totalul suprafeţelor agricole utilizate, în România este de 3,2%. În opt state membre, printre care şi România, suprafeţele cultivate în mod ecologic reprezintă mai puţin de 5% din totalul suprafeţelor agricole utilizate. De cealaltă parte, ponderea suprafeţelor cultivate în mod ecologic este de 25% în Austria, de 22% în Estonia şi de 20% în Suedia.
Între 2012 şi 2020, suprafeţele agricole cultivate în mod ecologic au crescut în toate statele membre UE, cu excepţia Poloniei. În România, suprafeţele agricole cultivate în mod ecologic au crescut cu 62,7%, de la 288.261 de hectare în 2012 până la 468.887 de hectare în 2020. În aceeaşi perioadă însă, suprafeţele agricole cultivate în mod ecologic au crescut cu peste 100% în Croaţia, Bulgaria, Franţa şi Ungaria.
Datele Eurostat mai arată că în 2020, România se număra printre ţările cu cea mai mică pondere a suprafeţelor agricole care erau certificate ecologic, doar 58,9%, ceea ce înseamnă că există un potenţial ridicat de creştere a suprafeţelor certificate în următorii ani. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Pagina 4 din 8