Consumatorii riscă să-şi piardă toţi banii investiţi în criptoactive şi ar putea cădea pradă escrocheriilor, au avertizat instituţiile UE de supervizare, transmite Reuters.
Potrivit unui comunicat comun publicat de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) şi Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA), "consumatorii se confruntă cu posibilitatea extrem de reală de a-şi pierde toţi banii investiţi în cazul în care cumpără aceste active".
Este o accentuare semnificativă a avertismentelor autorităţilor UE adresate consumatorilor care cumpără criptoactive, în care se subliniază că pentru ei nu există protecţie şi nu pot cere despăgubiri conform actualelor reglementări UE privind serviciile financiare.
Autorităţile de reglementare sunt din ce în ce mai îngrijorate, deoarece a sporit numărul consumatorilor care cumpără 17.000 diferite criptoactive, inclusiv bitcoin şi ether, care reprezintă 60% din piaţă, fără a fi pe deplin conştienţi de riscuri, atrag atenţia instituţiile UE de supervizare.
"Consumatorii trebuie alertaţi în privinţa riscurilor reclamelor înşelătoare, inclusiv prin reţelele de socializare şi influenceri. În special consumatorii ar trebui să fie reticenţi faţă de promisiunile unor câştiguri rapide şi ridicate, mai ales cele care arată prea bine pentru a fi adevărate", susţin autorităţile UE.
De asemenea, consumatorii ar trebui să fie conştienţi de nivelul ridicat al consumului de energie pentru producerea unor criptoactive, care provoacă daune mediului, se arată în comunicat. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Eliminarea restricţiilor în mai multe state membre ale UE şi subvarianta mai contagioasă a variantei Omicron a coronavirusului sunt probabil cauzele care au condus la recenta creştere din nou a numărului cazurilor de COVID-19, a declarat joi directorul pentru strategie de vaccinare al Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), Marco Cavaleri, relatează agenţia EFE.
Important este să facem o urmărire a acestor noi cazuri de COVID-19 pentru a vedea cât de mult conduc la situaţii grave, în special spitalizări şi internări la ATI, lucru de care ''trebuie să ne temem cel mai mult din punctul de vedere al sănătăţii publice'', a subliniat responsabilul EMA, care a cerut populaţiei să nu neglijeze vaccinarea, iar aceia care nu şi-au făcut şi doza booster să se vaccineze cât mai curând.
Cât despre vaccinurile anti-COVID-19 adaptate variantei Omicon, el a menţionat că datele despre acestea ar urma să fie disponibile cândva în perioada aprilie-iulie anul acesta, pentru ca serurile să fie aprobate în vară şi în toamnă să poată începe campania de vaccinare.
Şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi-a manifestat îngrijorarea faţă de înmulţirea din nou a cazurilor de COVID-19 în lume, pe fondul scăderii testării, eliminării premature a restricţiilor în multe ţări, răspândirii tot mai intense a subvariantei BA.2 a variantei Omicron şi propagării ideii greşite că această variantă ar fi inofensivă sau ultima a pandemiei provocate de coronavirusul SARS-CoV-2.
Valul de infectări este în mare parte alimentat de subvarianta BA.2 a variantei Omicron, care în unele ţări deja o depăşeşte pe sora ei BA.1. Fără nicio îndoială, BA.2 ''este varianta cea mai contagioasă a virusului SARS-CoV-2 pe care am vazut-o până acum'', a atras atenţia miercuri responsabila tehnică a OMS pentru combaterea COVID-19, Maria Van Kerkhove, potrivit AFP.
La aceasta, explică ea în continuare, se adaugă ridicarea în numeroase ţări a măsurilor sanitare anti-COVID-19, ceea ce oferă virusului ''ocazia să se răspândească'', plus acoperirea vaccinală incompletă în numeroase regiuni ale lumii.
De asemenea, experta OMS a deplâns dezinformarea cu privire la COVID-19 care circulă chiar la niveluri foarte înalte ale statelor. Astfel, unii spun că Omicron este inofensivă şi că este ultima variantă cu care se confruntă lumea, alţii că pandemia s-a terminat, iar ''toate acestea sunt la originea unei mari confuzii'', de care profită virusul.
''Constatăm aşadar o înmulţire a cazurilor (de COVID-19) detectate în lumea întreagă dintr-un anumit număr de cauze. Sunt aceleaşi cauze aflate la originea transmiterii virusului de la începutul pandemiei'', a concluzionat Maria Van Kerkhove. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au rezervat peste 10.000 de paturi de spital pentru cetăţenii ucraineni, în timp ce o organizaţie non-guvernamentală americană a instalat un spital de campanie în apropiere de Lvov, în vestul Ucrainei, pentru a îngriji acolo civili care fug din calea bombardamentelor ruse, dar posibil şi militari ucraineni răniţi, transmite AFP citat de Agerpres.

''Asigurăm rezervarea a peste 10.000 de paturi în spitalele statelor membre pentru a transfera acolo pacienţi care au nevoie de îngrijiri'', a anunţat la o conferinţă de presă comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.

''Acestea includ paturi pentru pacienţii de la pediatrie, pentru nou-născuţii prematur şi mamele lor, pentru pacienţii cu cancer, marii arşi şi pacienţii din unităţile de terapie intensivă'', a detaliat ea.

Pentru gestionarea transferului către spitalele europene a pacienţilor ucraineni care fug din calea războiului vor fi instalate ''hub-uri sanitare'' la frontierele statelor UE cu Ucraina. Dar nu este prevăzută trimiterea de personal medical în ţările UE vecine cu Ucraina, întrucât ''nu au existat cereri'' în acest sens, potrivit declaraţiilor făcute la acea conferinţă de presă, la care alături de comisarul european a participat şi ministrul francez al sănătăţii, Olivier Véran.

Acesta din urmă a subliniat că, pentru ''diminuarea presiunii spitaliceşti la frontiere'', UE va trimite medicamente şi material medical, dar nu a exclus ''desfăşurarea'' sau ''construcţia de spitale temporare''.

În acest timp, organizaţia umanitară creştină americană Samaritan's Purse a montat luni un spital de campanie în parcarea unui centru comercial din apropierea oraşului ucrainean Lvov.

Spitalul are circa 60 de paturi, dintre care patru de terapie intensivă, şi două săli de operaţii. Deja 15 paturi sunt ocupate, toţi pacienţii fiind civili, dar organizaţia umanitară a menţionat că ar putea beneficia de tratamente acolo şi militari ucraineni răniţi.

Un spital de campanie israelian va fi de asemenea amenajat în zona oraşului Lvov.

Publicat în Sanatate

Uniunea Europeană a interzis miercuri, 02 martie 2022, transferul, vânzarea, livrarea sau exportul  de bancnote euro în Rusia. Aceasta este o nouă sancţiune impusă de oficialii europeni asupra economiei ruse din cauza războiului din Ucraina.

Decizia a fost publicată miercuri 2 martie 2022 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi interzice „vânzarea, livrarea, transferul sau exportul de bancnote euro către Rusia sau trimiterea acestora către orice persoană fizică şi juridică, organizaţie sau organisme de stat ruse, inclusiv guvernului şi Băncii Centrale a Rusiei, pentru utilizare în Rusia”.

Interdicţia va intra în vigoare în 10 zile, din 12 martie. Excepţie reprezintă doar uzul personal al persoanelor fizice care călătoresc în Rusia şi a membrilor familiei care călătoresc cu ei, precum şi pentru personalul misiunilor diplomatice.

Noua decizie vine după ce un val de sancţiuni fără precedent impuse împotriva economiei ruse ca urmare a invaziei Ucrainei, printre acestea numărându-se blocarea rezervelor valutare ale Moscovei prin îngheţarea activelor Băncii Centrale.

Publicat în Mapamond

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi că noile sancţiuni financiare pe care Uniunea Europeană le va impune Moscovei după atacul asupra Ucrainei ''vor suprima creşterea economică a Rusiei'', transmite agenţia EFE.
''Aceste sancţiuni vor suprima creşterea economică a Rusiei, vor creşte costurile îndatorării, vor creşte inflaţia, vor intensifica ieşirea capitalurilor şi vor eroda gradual baza sa industrială'', consideră preşedinta executivului comunitar.
În acelaşi timp, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că, la reuniunile ce se vor desfăşura în orele următoare în cadrul G7, UE şi NATO, vor fi aprobate sancţiuni de mare anvergură împotriva Rusiei după atacul acesteia asupra Ucrainei.
Într-un discurs pe ton grav, la care a adăugat drapelul Ucrainei alături de cel al Franţei şi al UE, Macron a susţinut că Europa a făcut ''tot posibilul'' pentru a evita războiul, dar acum este pregătită să ''răspundă fără slăbiciuni, cu sânge rece, hotărâre şi unitate''.
Răspunsul occidental faţă de ''atacul masiv'' al Rusiei contra Ucrainei se va desfăşura ''pe plan militar, economic şi în domeniul energiei'', a adăugat preşedintele francez, fără a detalia.
Ministrul său de externe, Jean-Yves Le Drian, declarase anterior că Franţa îşi va spori sprijinul faţă de Ucraina ''sub toate formele'', de asemenea fără a oferi detalii şi fără a menţiona dacă s-a referit şi la vreun fel de ajutorul militar.
Şi premierul britanic Boris Johnson, care l-a calificat pe preşedintele rus Vladimir Putin drept ''dictator'', a declarat că statele occidentale vor impune Rusiei sancţiuni ''masive''. ''Astăzi, în concertare cu aliaţii noştri, vom conveni un ansamblu de sancţiuni economice masive concepute pentru a afecta pe termen lung economia rusă'', a indicat Johnson, potrivit AFP.
Într-un nou discurs, în noaptea de miercuri spre joi, preşedintele Putin a anunţat lansarea unei ''operaţiuni speciale'' pentru ''protejarea locuitorilor'' din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei, ''care timp de opt ani au suferit de pe urma abuzurilor şi genocidului regimului de la Kiev'', liderul de la Kremlin acuzând şi statele occidentale că au ignorat cererile Rusiei privind garanţiile de securitate.
Ministerul rus al Apărării a anunţat ulterior că a lovit instalaţii militare ucrainene cu "arme de înaltă precizie'' şi a promis că nu vor fi vizate zonele locuite.
Potrivit Kievului, au loc de asemenea lupte grele practic de-a lungul întregii frontiere cu Rusia, în timp ce Moscova afirmă că gărzile de frontieră ucrainene şi-au abandonat poziţiile.
Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că trupe ruse ar putea fi paraşutate în districtul Kiev, unde conform serviciului ucrainean de pază a frontierei unităţi militare ruse ar fi pătruns deja dinspre Belarus. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Suprafaţa agricolă cultivată în mod ecologic în Uniunea Europeană este în continuă creştere, ajungând la 14,7 milioane de hectare în 2020, de la 9,5 milioane de hectare în 2012, ceea ce înseamnă o creştere de 56%, însă cea mai mică pondere a suprafeţelor cultivate în acest sistem se înregistrează în Malta, Irlanda, Bulgaria şi România, arată datele Eurostat.
Dacă la nivelul Uniunii Europene suprafaţa cultivată în mod ecologic este echivalentă cu 9,1% din totalul suprafeţelor agricole utilizate, în România este de 3,2%. În opt state membre, printre care şi România, suprafeţele cultivate în mod ecologic reprezintă mai puţin de 5% din totalul suprafeţelor agricole utilizate. De cealaltă parte, ponderea suprafeţelor cultivate în mod ecologic este de 25% în Austria, de 22% în Estonia şi de 20% în Suedia.
Între 2012 şi 2020, suprafeţele agricole cultivate în mod ecologic au crescut în toate statele membre UE, cu excepţia Poloniei. În România, suprafeţele agricole cultivate în mod ecologic au crescut cu 62,7%, de la 288.261 de hectare în 2012 până la 468.887 de hectare în 2020. În aceeaşi perioadă însă, suprafeţele agricole cultivate în mod ecologic au crescut cu peste 100% în Croaţia, Bulgaria, Franţa şi Ungaria.
Datele Eurostat mai arată că în 2020, România se număra printre ţările cu cea mai mică pondere a suprafeţelor agricole care erau certificate ecologic, doar 58,9%, ceea ce înseamnă că există un potenţial ridicat de creştere a suprafeţelor certificate în următorii ani. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Consiliul Uniunii Europene a ajuns marţi la un acord privind actualizarea normelor pentru facilitarea liberei circulaţii în UE în condiţii de siguranţă în timpul pandemiei de COVID-19, recomandând statelor membre să permită circulaţia în spaţiul comunitar doar în baza certificatelor COVID-19, care atestă vaccinarea, vindecarea sau rezultate negative la teste, fără a impune măsuri suplimentare, informează cotidianul Le Figaro.
Apelul a fost făcut în contextul în care ţări precum Italia şi Portugalia au introdus condiţii suplimentare, spre exemplu rezultate negative la teste chiar şi persoanelor vaccinate sau recuperate după îmbolnăvire.
Consiliul Uniunii Europene a stabilit marţi că este necesară revenirea la coordonarea condiţiilor de circulaţie în spaţiul comunitar. "Călătorii care deţin certificate COVID-19 valabile nu trebuie să fie supuşi unor restricţii suplimentare în materie de liberă circulaţie", a transmis Consiliul UE.
Recomandarea va deveni valabilă din 1 februarie, dar deciziile de conformare aparţin fiecărui stat membru al Uniunii Europene.
Printre principalele actualizări ale recomandării se numără: eliminarea, în principiu, a restricţiilor suplimentare pentru titularii certificatului digital al UE privind COVID; alinierea perioadei de valabilitate la actul delegat, şi anume 270 de zile pentru ciclul primar de vaccinare.
"Tulpina Omicron s-a răspândit în întreaga Europă şi este momentul să abandonăm măsurile suplimentare pe care unele state le-au introdus în ultimele săptămâni în cazul călătoriilor, îngreunând deplasările şi făcând imprevizibile condiţiile", au afirmat, într-un comunicat comun, comisarul UE pentru Sănătate, Stella Kyriakides, şi comisarul Justiţiei, Didier Reynders.
"Este vorba despre o recomandare, deci nu pot garanta că toate ţările membre UE vor accepta cadrul comun, deşi toate au semnalat că se vor conforma", a afirmat Clément Beaune, secretar de Stat pentru Afaceri Europene în cadrul Ministerului de Externe de la Paris. Franţa exercită în prezent Preşedinţia semestrială a Consiliului UE. (sursa zf.ro)

Publicat în Mapamond

Numărul zborurilor comerciale în UE a crescut cu 130% în decembrie, comparativ cu perioada similară din 2020, iar România se află printre statele membre UE cu un declin pe acest segment, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Chiar dacă numărul zborurilor comerciale în UE a crescut luna trecută, încă este mult sub nivelul anterior pandemiei (minus 24% comparativ cu decembrie 2019).
În termeni absoluţi, numărul zborurilor comerciale în UE s-a situat la 383.720 în decembrie 2021, comparativ cu 166.990 în decembrie 2020 şi 504.270 în decembrie 2019.
Statele membre UE care au consemnat un declin al zborurilor comerciale în decembrie 2021 au fost Croaţia (minus 6% comparativ cu decembrie 2019), Grecia (minus 8%), Cipru (minus 9%) Portugalia (minus 13,9%), Estonia (minus 15,3%), Spania (minus 16,1%), Luxemburg (minus 16,4%), Belgia (minus 17,1%), Bulgaria (minus 19,2%), Olanda (minus 20,1%), Malta (minus 21,4%), Franţa (minus 21,6%), Polonia (minus 22%), Lituania (minus 22,2%), Italia (minus 22,4%) şi România (minus 22,6%), cea mai semnificativă scădere, de peste 40%, fiind în Austria şi Cehia (ambele cu minus 41%).
Industria de transport aerian s-a redresat lent în 2021. Deşi primele luni din 2021 nu au arătat semne de redresare: ianuarie (minus 68% comparativ cu perioada similară din 2019), februarie (minus 73%), martie (minus 71%) şi aprilie (minus 70%), situaţia a început să se schimbe în mai (minus 67%), iunie (minus 54%) şi august (minus 31%). Septembrie (minus 33%), octombrie (minus 30%), noiembrie (minus 26%) şi decembrie (minus 24%) arată o revenire spre situaţia anterioară pandemiei.
Per ansamblu, comparând 2019 cu 2021, cea mai semnificativă redresare a numărului zborurilor comerciale în UE a fost în Grecia (minus 29%), Cipru (minus 38%) şi Luxemburg (minus 39%), la polul opus fiind Irlanda (minus 64%), Slovenia şi Cehia (ambele cu minus 62%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează proiectul privind reabilitarea şi modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe graniţa România - Moldova, proiect care are un buget total de 10 milioane de euro.
Este vorba despre birourile vamale Albiţa-Leuşeni, Sculeni-Sculeni şi Giurgiuleşti-Giurgiuleşti.
"România joacă un rol important în relaţia dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, proiectul răspunzând nu numai principiilor enumerate în Instrumentul European de Vecinătate, care se referă la stabilitatea relaţiilor de colaborare între Uniunea Europeană şi vecinii lor, dar şi cadrului de cooperare strategică între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Întăresc cu această ocazie angajamentul autorităţii vamale româneşti de a continua implementarea activităţilor din cadrul acestui proiect comun cu Republica Moldova, în scopul de a furniza o gamă largă de servicii vamale, la standarde de calitate înalte, pe întreg teritoriul vamal al Uniunii Europene, care să permită operatorilor economici din UE şi celor din Republica Moldova să interacţioneze în acelaşi mod cu autorităţile vamale al oricărui stat membru al Uniunii Europene", a declarat Bogdan Lari Mihei, preşedintele Autorităţii Vamale Române, într-o conferinţă de presă.
Acest proiect de infrastructură mare este implementat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (în calitate de beneficiar lider), în parteneriat cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi şi reprezintă unul dintre proiectele majore de investiţii de importanţă strategică pentru dezvoltarea zonei de frontieră între statele partenere.
Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operaţional Comun România-Republica Moldova 2014-2020 prin Instrumentul European de Vecinătate.
La rândul său, Igor Talmazan, directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, şi-a exprimat dorinţa ca ţara sa să adere la UE în curând, iar aceste posturi să nu mai fie de frontieră.
"Proiectul per ansamblu este o modalitate de a asigura punerea în aplicare a dreptului cetăţenilor de liberă circulaţie. Creăm acele facilităţi de care să beneficieze cetăţenii celor două ţări şi din alte ţări. Proiectul va asigura atât fluxul de mărfuri, cât şi circulaţia oamenilor. Aş fi foarte bucuros sperăm ca aceste posturi să nu mai fie de frontieră", a precizat el.
Potrivit acestuia, Republica Moldova consideră strategice aceste proiecte.
Totodată, Bogdan Floricel, secretar general ANAF, a adăugat că implementarea modernizării punctelor frontiere este o investiţie majoră de importanţă strategică pentru statele partenere.
"Implementarea acestui proiect va permite creştere eficienţei birourilor vamale, prin modernizarea infrastructurii existente şi prin îmbunătăţirea performanţelor lucrătorilor vamali prin utilizarea tehnologiilor de control. Implementarea acestui proiect este un bun prilej de întărire şi continuare a bunelor relaţii cu vama Republicii Moldova şi vă asigur de întreaga noastră deschidere şi susţinere pentru implementarea şi finalizarea acestui proiect", a spus reprezentantul ANAF.
Obiectivul general al proiectului vizează modernizarea birourilor vamale Albiţa, Sculeni şi Giurgiuleşti de pe teritoriul României şi a birourilor vamale Leuşeni, Sculeni şi Giurgiuleşti de pe teritoriul Republicii Moldova şi îmbunătăţirea condiţiilor de efectuare a controlului vamal conform cerinţelor internaţionale, prin dotarea cu echipament specializat de control vamal şi sisteme de monitorizare şi supraveghere pentru crearea de condiţii tehnice optime de derulare a procedurilor de control vamal; reabilitarea clădirilor din punctele de trecere a frontierei şi dotarea cu facilităţile necesare în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de lucru pentru lucrătorii vamali implicaţi în activităţile de control vamal.
De asemenea, printre obiective se află modernizarea şi extinderea reţelei de infrastructură rutieră şi de control din punctele de trecere a frontierei în vederea îmbunătăţirii capacităţii de trecere a frontierei; organizarea de instruiri privind utilizarea noilor echipamente în procesul efectuării controlului vamal, în scopul fluidizării traficului de mărfuri şi persoane şi combaterii criminalităţii organizate transfrontaliere.
Bugetul total al proiectului este de 10 milioane de euro, din care 6,42 milioane de euro reprezintă valoarea totală a grantului (64,28% din bugetul proiectului), restul reprezentând contribuţia proprie a guvernelor celor două state partenere.
Bugetul total aferent beneficiarilor români ai proiectului este de 5 milioane de euro, din care contribuţia proprie a Guvernului României reprezintă 1,78 milioane euro.
Durata prevăzută pentru implementarea proiectului este de 36 luni în intervalul iunie 2019 - iunie 2022, cu posibilitatea extinderii acesteia până în luna decembrie 2023. Activităţile proiectului sunt în curs de derulare, urmând ca până la finalizarea perioadei de implementare să fie atinse toate rezultatele acestuia. (sursa Agerpres)

Publicat în Regional
Luni, 27 Decembrie 2021 11:53

Românii, campioni în UE la cumpărături

Gospodăriile din România au rămas în 2020 pe primul loc în Uniunea Europeană după ponderea ocupată de cheltuielile pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum, arată datele publicate luni de Eurostat.
În timp ce în UE media este de 14,8%, în creştere faţă de 13% în 2019, gospodăriile din România au alocat anul trecut 26,4% din cheltuielile totale de consum pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, faţă de 26% în 2019.
Alte state membre unde alimentele au o pondere mare în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor sunt Lituania (21,7%), Estonia (21,6%) şi Croaţia (21,4%). La polul opus, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum este mai mică de 10% în doar două state membre, Luxemburg (9,5%) şi Irlanda (9,8%).
Pe de altă parte, România stă mai bine decât majoritatea statelor membre când vine vorba de ponderea ocupată de cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili în totalul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor. Atât în Uniunea Europeană ca întreg cât şi în majoritatea statelor membre, acest capitol este cel mai important în totalul cheltuielilor de consum. Ţările membre unde cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili au cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor de consum sunt: Slovacia (30,7%), Finlanda (30,5%) şi Danemarca (28,9%). În schimb, statele membre unde aceste cheltuieli au cea mai mică pondere în totalul cheltuielilor de consum sunt: Lituania (15,5%), Malta (16,8%), Cipru (18%) şi România (18,8%).
La nivelul UE, cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili au reprezentat în 2020 mai mult de un sfert (25,7%) din totalul cheltuielilor de consum, în creştere cu 2,2 puncte procentuale comparativ cu 2019, urmate de cheltuielile pentru alimente şi băuturi non-alcoolice cu o pondere de 14,8%, în cazul cărora a fost înregistrată o creştere de 1,8 puncte procentuale. Eurostat subliniază că aceste creşteri sunt o consecinţă a carantinelor şi restricţiilor de mobilitate care au fost impuse în contextul pandemiei de COVID-19. Aceste restricţii au avut un impact şi asupra altor tipuri de cheltuieli, în special asupra celor care au legătură cu restaurantele şi hotelurile, a căror pondere în totalul cheltuielilor de consum a scăzut cu 2,7 puncte procentuale, până la 6% în 2020, şi a cheltuielilor care au legătură cu transportul precum şi cu recreere şi cultura, care au scăzut cu 1,5 puncte procentuale şi respectiv 0,9 puncte procentuale. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Pagina 5 din 9