Ţările Uniunii Europene (UE) trebuie să utilizeze toate opţiunile disponibile de vaccinare pentru a combate epidemia de COVID-19 şi este prea devreme pentru a determina cel mai bun tip de vaccin, a declarat joi Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA), relatează AFP.
Mai multe ţări au decis să limiteze utilizarea aşa-numitelor vaccinuri ''vector viral'', cum sunt AstraZeneca şi Johnson & Johnson, din cauza unei legături cu apariţia unor cazuri rare de cheaguri de sânge şi, în schimb, optează pentru vaccinurile care folosesc tehnologia ARN messenger, precum cele de la Pfizer şi Moderna.
''Suntem încă într-o pandemie şi este foarte important ca în această luptă împotriva acestei pandemii să folosim toate opţiunile disponibile'', a declarat Marco Cavaleri, responsabil al strategiei de vaccinare în cadrul EMA.
Depinde de ţările UE să decidă cum să le folosească ''cel mai bine în interesul sănătăţii publice'', a adăugat el într-o conferinţă de presă.
EMA a dezminţit marţi că Marco Cavaleri ar fi sugerat renunţarea la vaccinul AstraZeneca, afirmând că declaraţiile făcute de acesta într-un interviu au fost interpretate greşit şi că el consideră că beneficiile serului depăşesc riscurile. Cavaleri a declarat joi că este o ''neînţelegere cu privire la multe aspecte''.
Responsabilul din cadrul EMA a adăugat că este ''foarte greu de spus'' ce tip de tehnologie de vaccinare s-ar putea dovedi a fi cea mai bună în viitor şi că toate serurile existente ''au salvat deja mii şi milioane de vieţi''.
''Suntem doar fericiţi că avem atât de multe opţiuni'', a continuat Marco Cavaleri. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Uniunea Europeană doreşte să-şi perfecţioneze sistemele de avertizare rapidă şi să dispună de o capacitate permanentă de a produce aproximativ 300 de milioane de vaccinuri în primele 6 luni ale oricărei alte noi urgenţe sanitare ce ar putea să apară, pentru ca blocul comunitar să fie pregătit în această "epocă a pandemiilor", transmite marţi Reuters.
Executivul european a publicat marţi un set de noi propuneri pentru a întări capacitatea blocului de a reacţiona rapid la noi crize, recunoscând că pandemia cu noul coronavirus a prins Europa nepregătită şi reacţia iniţială a lăsat de dorit.
"Oamenii de ştiinţă ne spun că aceasta este epoca pandemiilor şi că o altă criză de sănătate poate apărea oricând. Trebuie să ne asigurăm că suntem gata să răspundem în mod eficient", a declarat într-o conferinţă de presă comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.
În documentul în care sunt cuprinse zece lecţii pe care blocul european le-a învăţat din această pandemie, Comisia Europeană anunţă că va lansa în cursul acestui an un nou sistem de adunare a informaţiilor pandemice menit să identifice orice nouă ameninţare la adresa sănătăţii cât mai rapid cu putinţă.
Această decizie face parte dintr-un plan pentru îmbunătăţirea nivelului global de pregătire în cazul unor noi urgenţe pandemice. De asemenea, un alt obiectiv urmărit de Bruxelles este de a scădea dependenţa blocului comunitar faţă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), notează Reuters.
OMS a fost criticată pentru că ar fi declarat cu întârziere pandemia, ce a apărut în China la sfârşitul anului 2019. OMS a respins această acuzaţie.
Conform acestui plan, UE doreşte şi să devină mai puţin dependentă de lanţurile globale pentru producţia şi aprovizionarea cu vaccinuri. Blocul european doreşte, conform documentului citat de Reuters, să dispună de o capacitate de producţie de 500 - 700 de milioane de doze de vaccinuri pe an, iar aproximativ jumătate din această capacitate să fie disponibilă încă din primele 6 luni ale unei eventuale noi pandemii.
În cursul pandemiei de COVID-19, UE şi-a extins exponenţial producţia de noi vaccinuri, dar s-a confruntat şi cu probleme de aprovizionare, în special din cauza întârzierilor de producţie şi de livrare acuzate de producătorii de vaccinuri, a nivelului mare al exporturilor şi respectiv din cauza blocajelor apărute în lanţul de aprovizionare. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Statele membre ale Uniunii Europene au alocat în 2019 o sumă de 30,90 miliarde de euro pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor, echivalentul a 0,5% din totalul cheltuielilor guvernamentale, ţările unde aceste servicii au cea mai mare pondere fiind Bulgaria - 0,9%, România - 0,8% şi Cehia - 0,7%, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Comparativ, cheltuielile pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor au o pondere de doar 0,1% din totalul cheltuielilor guvernamentale în Danemarca, 0,2% în Malta şi 0,3% în Austria şi Slovenia.
Pe ansamblu, cheltuielile publice pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor au rămas stabile la 0,4-0,5% din totalul cheltuielilor guvernamentale de la începutul publicării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 2001.
România a alocat în 2019 o sumă de 634,6 milioane euro pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor, echivalentul a 0,3% din Produsul Intern Brut şi a 0,8% din totalul cheltuielilor guvernamentale.
De asemenea, datele Eurostat mai arată că în 2020 erau aproximativ 262.200 de persoane angajate ca pompieri în cele 22 de state membre UE pentru care există date disponibile, reprezentând 0,1% din totalul persoanelor ocupate în UE. Majoritatea celor angajaţi ca pompieri sunt bărbaţi (97%) şi aproape jumătate au vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani (47%).
În rândul statelor membre UE, România şi Estonia au cea mai mare pondere a pompierilor în rândul forţelor de muncă (ambele cu 0,4% din totalul persoanelor ocupate).
Comunitatea internaţională celebrează anual, pe data de 4 mai, Ziua Internaţională a Pompierilor, cu scopul de a recunoaşte şi onora sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunităţile lor. Ziua internaţională a pompierilor este cunoscută şi ca Ziua Sfântului Florian, celebrată de mai bine de 150 de ani în Europa. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a anunţat că România va beneficia de cea mai mare livrare de vaccinuri din partea UE de până acum. „UE trimite 29 de milioane de doze de vaccin către statele membre, ţara noastră urmând să primească peste un milion de doze în zilele următoare. Solicit Guvernului să pregătească sistemul naţional de vaccinare pentru acest aflux masiv”, a declarat Dan Nica, membru în grupul interinstituţional european de monitorizare a campaniei de vaccinare anti-COVID-19.
Europarlamentarul social-democrat a subliniat că se impune o îmbunătăţire urgentă a capabilităţilor de vaccinare mobilă în mediul rural, în special în localităţile în care nu există puncte medicale, precum şi multiplicarea centrelor de vaccinare în maşină în mediul urban. „Nimeni nu mai poate acuza lipsa vaccinurilor. Vaccinuri sunt, esenţial este să existe şi voinţa guvernamentală de a acţiona cât mai eficient pentru imunizarea populaţiei”, a declarat Dan Nica.

Publicat în Politica

Procurorii DIICOT Vrancea au efectuat, marţi, 119 percheziţii domiciliare în Vrancea şi alte 18 judeţe, printre care şi Galaţi, pentru destructurarea unor grupări infracţionale bănuite de furt calificat de utilaje agricole din ţări ale Uniunii Europene şi comercializarea lor folosind înscrisuri oficiale false, 57 de persoane fiind conduse la audieri.
Potrivit DIICOT, sunt vizate patru grupări infracţionale organizate specializate în săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, acces ilegal la un sistem informatic, alterarea integrităţii datelor informatice, luare de mită, dare de mită şi punere în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat.
Procurorii au reţinut că, în cursul anului 2019, pe raza comunelor Suraia, Goleşti şi Năneşti din judeţul Vrancea, s-au constituit mai multe grupări infracţionale ce aveau ca obiect procurarea în mod fraudulos (prin furt) de utilaje agricole sau de construcţii din Italia, Marea Britanie, Belgia sau Austria, pe care le transportau în ţară cu ajutorul unor platforme rutiere.
Astfel, în localităţile de domiciliu, dar şi pe raza altor unităţi administrative, membrii grupărilor le depozitau la colaboratori sau chiar în spaţii deţinute de firme înregistrate legal, pe perioada cât utilajele erau "cosmetizate" în sensul mascării zonelor din care au fost sustrase/rupte/distruse dispozitivele GPS de localizare sau pentru a le face să corespundă vizual cu utilaje cu privire la care au obţinut documentele reale.
De asemenea, până la vânzarea directă sau prin platformele online, membrii grupării apelau la alţi colaboratori care fie întocmeau în fals documentele aferente tipului de utilaj ce urmează a fi vândut, fie interveneau asupra soft-ului utilajului pentru a face bypass la unele comenzi condiţionate de existenţa dispozitivului GPS, fie interveneau pentru reducerea numărului de kilometri înregistraţi de computerul de bord ori pentru modificarea datei de producţie.
Când toate aceste proceduri erau finalizate, utilajele erau fie livrate unor clienţi preexistenţi, fie erau postate pe platformele online de vânzare. Preţurile cu care aceste utilaje erau vândute variau în marja de 30%-50% din preţul real, ajungând, chiar şi în aceste condiţii, la preţuri de câteva zeci de mii de euro.
Acţiunea a fost organizată de DIICOT Vrancea, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale Vrancea şi Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Vrancea şi a beneficiat de sprijinul ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale, Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Galaţi şi Bacău, al lucrătorilor de poliţie din cadrul inspectoratelor de poliţie din 19 judeţe şi al jandarmilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Vrancea şi Grupării Mobile de Jandarmi Bacău. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale. (sursa Agerpres)

Publicat în Eveniment

Grecia intenţionează să ridice începând de luni condiţia intrării în carantină timp de şapte zile pentru turiştii din celelalte ţări ale Uniunii Europene, informează dpa.
Pentru a putea intra în vigoare, planul guvernului grec trebuie să fie aprobat de experţii epidemiologi, potrivit cotidianului Kathimerini.
Condiţia prealabilă este ca turiştii respectivi să fie vaccinaţi complet sau să aibă un test PCR actual cu rezultat negativ. Unii dintre cei sosiţi pot face obiectul testării aleatorii.
Pe teritoriul Greciei, turiştii trebuie să respecte regulile introduse pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, printre care purtarea măştii care să acopere gura şi nasul.
Iniţial, Atena intenţiona să anunţe începerea sezonului turistic la 14 mai şi să ridice la acea dată condiţia carantinării. Această cerinţă va fi ridicată şi pentru călătorii veniţi din Israel, SUA, Regatul Unit, Serbia şi Emiratele Arabe Unite.
Autorităţile medicale de la Atena au raportat joi 3.089 de noi cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore, cu aproximativ 1.000 mai puţine decât în ziua precedentă. (Sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

O nouă etapă de distribuire a pachetelor cu alimente şi a produselor de igienă din partea Uniunii Europene va începe vineri, 09 aprilie 2021. Beneficiari sunt de această dată persoanele cu dizabilităţi (handicap gradul I şi handicap gradul II), iar distribuirea se va face în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD 2019/2021), derulat de Uniunea Europeană, informează Primăria municipiului Galaţi.
Pachetele vor fi acordate prin intermediul Cantinei de Ajutor Social şi pot fi ridicate personal sau de către aparţinători, de la centrul de distribuţie din Piaţa Ţiglina I, în parcarea laterală.
Solicitanţii trebuie să prezinte în original buletinul persoanei titulare sau certificatul de naştere (după caz); buletinul aparţinătorului; certificatul de handicap în original şi în copie (copia se va opri la dosarul distribuţiei POAD 2019/2021 ca document justificativ). Pachetele se vor putea ridica de luni până vineri, între orele 08:00 şi 16:00.
Pachetul alimentar cântăreşte 25,3 kg şi conţine făină albă de grâu, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conservă carne de vită, conservă carne de porc, pate de ficat, compot de fructe şi gem de fructe. Pachetul de igienă conţine periuţe şi pastă de dinţi, şampon pentru copii şi adulţi, săpun lichid şi detergent.
În condiţiile în care începe o nouă etapă de distribuţie a pachetelor, destinată exclusiv persoanelor cu dizabilităţi, beneficiarii venitului minim garantat şi familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei se mai pot prezenta pentru ridicarea pachetelor până în data de 08 aprilie 2021. Până acum şi-au ridicat pachetele 1.357 de beneficiari din totalul celor 1.600 de beneficiari din aceste două categorii, precizează municipalitatea.

Publicat în Comunitate

România va prelua, la 1 noiembrie 2018, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmând ca ţara noastră să îşi exercite mandatul timp de un an până la 30 octombrie 2019. În acest context Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a organizat recent o nouă întâlnire de lucru cu reprezentanţii administraţiei publice locale din cele 12 judeţe dunărene pe tema pregătirii pentru exercitarea mandatului ţării noastre la conducerea SUERD.
Reuniunea a fost organizată la iniţiativa ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, şi a vice-premierului Paul Stănescu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în contextul pregătirii viitoarei Preşedinţii SUERD cu scopul de a consulta reprezentanţii administraţiilor publice locale referitor la temele şi calendarul activităţilor propuse de cele două ministere de resort.
Acţiunea a reprezentat o continuare a seminarelor de informare privind axele de finanţare organizate în toamna anului 2017 şi a întâlnirii de lucru cu reprezentanţii societăţii civile din luna februarie 2018.
În cadrul întâlnirii, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a prezentat invitaţilor temele prioritare şi obiectivele propuse de ţara noastră în timpul exercitării mandatului Preşedinţiei SUERD. Victor Negrescu a menţionat importanţa implicării administraţiilor publice locale în găzduirea unor reuniuni şi evenimente tematice şi utilizarea acestor oportunităţi pentru prezentarea proiectelor transnaţionale de succes implementate în România (de exemplu Portul multimodal Galaţi, Terminalul intermodal Giurgiu, Platforma şi Laserul de la Măgurele, proiectul Danubius RI), precum şi a valorii adăugate al acestora pentru România.
De asemenea, ministrul delegat pentru Afaceri Europene a prezentat oportunităţile de finanţare pentru administraţiile locale existente la nivelul SUERD, inclusiv apelurile de finanţare deschise în cadrul POR, evidenţiind potenţialul nevalorificat pe deplin al Programului Transnaţional Dunărea.
„România este pregătită pentru preluarea Preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), mandat pe care îl considerăm o iniţiativă de succes a ţării noastre la nivel european. Prin intermediul programului dens de acţiuni planificate pe durata Preşedinţiei SUERD se doreşte ca beneficiile participării ţării noastre la această strategie să devină mai vizibile pentru cetăţeni. Acest mandat coincide cu o altă etapă importantă pentru ţara noastră în parcursul european, respectiv preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, iar ambele preşedinţii sunt deosebit de importante pentru conturarea imaginii ţării noastre în faţa partenerilor europeni”, a spus ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

România a devenit astfel parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD

România va exercita, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale SUERD.
Începând cu 1 ianuarie 2018, România a devenit astfel parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD, alături de Bulgaria, care deţine în prezent Preşedinţia şi Ungaria, care a exercitat acest mandat până la 1 noiembrie 2017. În cadrul Trio-ului, România va putea să contribuie la elaborarea şi pregătirea documentelor şi a reuniunilor SUERD.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele 4 macro-strategii existente la nivelul UE, co-iniţiată de România şi Austria, lansată în 2011, reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a macro-regiunii dunărene. Ca şi celelalte macro-strategii UE, SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări. În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente (cu precădere Programul Transnaţional Dunărea sau Programele Operaţionale din România). La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state ne-membre UE (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina).

Publicat în National

Economia Uniunii Europene ar putea creşte într-un ritm mai rapid prin revizuirea prevederilor bugetare, în sensul ca acestea să se concentreze mai mult pe cheltuieli decât pe deficitul bugetar structural, se arată într-un raport elaborat de analiştii de la centrul de reflexie Bruegel, informează Bloomberg.
Atenţia sporită acordată deficitului bugetar la momentul inoportun al ciclului economic "ar putea fi unul din motivele pentru relansarea economică modestă din Europa, ridicând semne de întrebare asupra eficacităţii cadrului fiscal al UE. În practică, implementarea prevederilor bugetare este afectată de indicatorii măsuraţi inadecvat şi prognoze incorecte, care pot duce la recomandări de politici nepotrivite", se arată în raportul elaborat de analiştii Gregory Claeys, Zsolt Darvas şi Alvaro Leandro.
Analiştii de la centrul de reflexie Bruegel cred că cea mai bună variantă ar fi eliminarea prevederilor bugetare actuale însă recunosc că această variantă nu este una fezabilă. În schimb, analiştii propun o atenţie mai mare pe partea de venituri, care ar însemna că reducerile de taxe să fie blocate dacă nu sunt însoţite de reduceri de cheltuieli şi de asemenea ar îngreuna creşterea cheltuielilor fără majorarea taxelor. În schimb, autorii susţin că actuala atenţie acordată deficitului structural în prevederile bugetare îngreunează sarcina de control a guvernelor şi de asemenea fac dificilă calcularea adecvată a deficitului.
Potrivit analiştilor Bruegel, noul sistem ar beneficia de pe urma creării unui Consiliul fiscal european independent care să intervină în circumstanţele speciale în care e nevoie de mai multă flexibilitate. "Astfel ar fi eliminată percepţia aplicării incorecte sau motivate politic a prevederilor bugetare", susţin autorii adăugând că în cadrul actualului sistem "ameninţarea sancţiunilor nu este credibilă" şi, mai mult, ar crea efecte adverse dacă ar fi vreodată utilizate.
Analiştii susţin că sistemul propus de ei ar fi disciplinat Spania, Irlanda şi Marea Britanie în perioada de dinaintea crizei financiare, având în vedere că explozia pieţei imobiliare şi creşterea rapidă a cheltuielilor publice au agravat şi mai mult înrăutăţirea ciclului economic. În sens invers, Germania şi Suedia ar fi putut să cheltuiască mai mult între 2004 şi 2007, susţin analiştii Bruegel.

Publicat în Mapamond

Livrările de gaze naturale din Africa de Nord spre Europa ar urma să scadă în viitor din cauza conflictelor din regiune, situaţie de care vor profita alţi exportatori precum grupul rus Gazprom PJSC, transmite Bloomberg.

Africa de Nord este al doilea furnizor de gaze naturale al Europei după Rusia, fiind responsabilă pentru aproape 10% din cererea continentului în 2013. În schimb, grupul rus Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, însă în contextul crizei din Ucraina Europa vrea să-şi reducă dependenţa de Rusia prin diversificarea surselor de aprovizionare.

Algeria şi Libia ar putea să-şi reducă livrările spre Europa în următorii doi-trei ani din cauza instabilităţii politice, a lipsei investiţiilor şi renegocierii contractelor, a apreciat joi Carlo Malacarne, directorul general de la grupul italian Snam SpA, cel mai mare operator de transport al gazelor naturale din Europa. Reţeaua de gazoducte din Italia a Snam include şi punctele de intrare pentru gazele naturale provenite din Africa de Nord şi Rusia.

„Riscul ca Africa de Nord să-şi reducă exporturile spre Europa este destul de mare. Atragerea de investiţii este problematică, ceea ce înseamnă că este posibil ca dependenţa Europei de gazul rusesc să rămână la un nivel ridicat”, a declarat Carlo Malacarne într-un interviu acordat Bloomberg.

„Nu cred că astăzi companiile europene vor decide să investească în Algeria. De aceea, fără livrările de gaze din Rusia cred că Europa ar avea probleme”, a spus Malacarne. Acesta a subliniat că, la fel ca şi Algeria, Libia are şi ea nevoie de investiţii pentru a putea menţine şi eventual a creşte producţia de gaze naturale.

Potrivit grupului de lobby Eurogas, în 2013 Algeria a fost responsabilă pentru 8% din cererea de gaze a Europei, cu un punct mai puţin decât în 2012, în timp ce ponderea Libiei a rămas nemodificată la un procent. Comparativ, Rusia a acoperit 27% din cererea de gaze a Europei în 2013.

În ultimul său raport anual, Agenţia Internaţională a Energiei a avertizat că perspectiva generală pentru gazul natural din Africa de Nord s-a deteriorat, din cauza instabilităţii politice din Libia şi a progreselor lente în dezvoltarea de noi resurse în Algeria. De asemenea, IEA şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia de gaz a Algeriei, până la 116 miliarde metri cubi în 2020, cu 20% mai puţin decât preconiza anul trecut. În anul 2013 Alergia a produs o cantitate de 81 miliarde metri cubi de gaze naturale.

În ceea ce priveşte cererea de gaze a Europei, IEA estimează că deşi este puţin probabil să revină la nivelul de vârf din 2010, scăderea producţiei interne va face ca ponderea gazelor importate să crească până la 83% din totalul gazelor consumate în anul 2040, de la 63% în 2013.

Publicat în Mapamond
Pagina 7 din 8