O nouă etapă de distribuire a pachetelor cu alimente şi a produselor de igienă din partea Uniunii Europene va începe vineri, 09 aprilie 2021. Beneficiari sunt de această dată persoanele cu dizabilităţi (handicap gradul I şi handicap gradul II), iar distribuirea se va face în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD 2019/2021), derulat de Uniunea Europeană, informează Primăria municipiului Galaţi.
Pachetele vor fi acordate prin intermediul Cantinei de Ajutor Social şi pot fi ridicate personal sau de către aparţinători, de la centrul de distribuţie din Piaţa Ţiglina I, în parcarea laterală.
Solicitanţii trebuie să prezinte în original buletinul persoanei titulare sau certificatul de naştere (după caz); buletinul aparţinătorului; certificatul de handicap în original şi în copie (copia se va opri la dosarul distribuţiei POAD 2019/2021 ca document justificativ). Pachetele se vor putea ridica de luni până vineri, între orele 08:00 şi 16:00.
Pachetul alimentar cântăreşte 25,3 kg şi conţine făină albă de grâu, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conservă carne de vită, conservă carne de porc, pate de ficat, compot de fructe şi gem de fructe. Pachetul de igienă conţine periuţe şi pastă de dinţi, şampon pentru copii şi adulţi, săpun lichid şi detergent.
În condiţiile în care începe o nouă etapă de distribuţie a pachetelor, destinată exclusiv persoanelor cu dizabilităţi, beneficiarii venitului minim garantat şi familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei se mai pot prezenta pentru ridicarea pachetelor până în data de 08 aprilie 2021. Până acum şi-au ridicat pachetele 1.357 de beneficiari din totalul celor 1.600 de beneficiari din aceste două categorii, precizează municipalitatea.

Publicat în Comunitate

România va prelua, la 1 noiembrie 2018, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmând ca ţara noastră să îşi exercite mandatul timp de un an până la 30 octombrie 2019. În acest context Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a organizat recent o nouă întâlnire de lucru cu reprezentanţii administraţiei publice locale din cele 12 judeţe dunărene pe tema pregătirii pentru exercitarea mandatului ţării noastre la conducerea SUERD.
Reuniunea a fost organizată la iniţiativa ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, şi a vice-premierului Paul Stănescu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în contextul pregătirii viitoarei Preşedinţii SUERD cu scopul de a consulta reprezentanţii administraţiilor publice locale referitor la temele şi calendarul activităţilor propuse de cele două ministere de resort.
Acţiunea a reprezentat o continuare a seminarelor de informare privind axele de finanţare organizate în toamna anului 2017 şi a întâlnirii de lucru cu reprezentanţii societăţii civile din luna februarie 2018.
În cadrul întâlnirii, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a prezentat invitaţilor temele prioritare şi obiectivele propuse de ţara noastră în timpul exercitării mandatului Preşedinţiei SUERD. Victor Negrescu a menţionat importanţa implicării administraţiilor publice locale în găzduirea unor reuniuni şi evenimente tematice şi utilizarea acestor oportunităţi pentru prezentarea proiectelor transnaţionale de succes implementate în România (de exemplu Portul multimodal Galaţi, Terminalul intermodal Giurgiu, Platforma şi Laserul de la Măgurele, proiectul Danubius RI), precum şi a valorii adăugate al acestora pentru România.
De asemenea, ministrul delegat pentru Afaceri Europene a prezentat oportunităţile de finanţare pentru administraţiile locale existente la nivelul SUERD, inclusiv apelurile de finanţare deschise în cadrul POR, evidenţiind potenţialul nevalorificat pe deplin al Programului Transnaţional Dunărea.
„România este pregătită pentru preluarea Preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), mandat pe care îl considerăm o iniţiativă de succes a ţării noastre la nivel european. Prin intermediul programului dens de acţiuni planificate pe durata Preşedinţiei SUERD se doreşte ca beneficiile participării ţării noastre la această strategie să devină mai vizibile pentru cetăţeni. Acest mandat coincide cu o altă etapă importantă pentru ţara noastră în parcursul european, respectiv preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, iar ambele preşedinţii sunt deosebit de importante pentru conturarea imaginii ţării noastre în faţa partenerilor europeni”, a spus ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

România a devenit astfel parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD

România va exercita, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale SUERD.
Începând cu 1 ianuarie 2018, România a devenit astfel parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD, alături de Bulgaria, care deţine în prezent Preşedinţia şi Ungaria, care a exercitat acest mandat până la 1 noiembrie 2017. În cadrul Trio-ului, România va putea să contribuie la elaborarea şi pregătirea documentelor şi a reuniunilor SUERD.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele 4 macro-strategii existente la nivelul UE, co-iniţiată de România şi Austria, lansată în 2011, reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a macro-regiunii dunărene. Ca şi celelalte macro-strategii UE, SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări. În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente (cu precădere Programul Transnaţional Dunărea sau Programele Operaţionale din România). La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state ne-membre UE (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina).

Publicat în National

Economia Uniunii Europene ar putea creşte într-un ritm mai rapid prin revizuirea prevederilor bugetare, în sensul ca acestea să se concentreze mai mult pe cheltuieli decât pe deficitul bugetar structural, se arată într-un raport elaborat de analiştii de la centrul de reflexie Bruegel, informează Bloomberg.
Atenţia sporită acordată deficitului bugetar la momentul inoportun al ciclului economic "ar putea fi unul din motivele pentru relansarea economică modestă din Europa, ridicând semne de întrebare asupra eficacităţii cadrului fiscal al UE. În practică, implementarea prevederilor bugetare este afectată de indicatorii măsuraţi inadecvat şi prognoze incorecte, care pot duce la recomandări de politici nepotrivite", se arată în raportul elaborat de analiştii Gregory Claeys, Zsolt Darvas şi Alvaro Leandro.
Analiştii de la centrul de reflexie Bruegel cred că cea mai bună variantă ar fi eliminarea prevederilor bugetare actuale însă recunosc că această variantă nu este una fezabilă. În schimb, analiştii propun o atenţie mai mare pe partea de venituri, care ar însemna că reducerile de taxe să fie blocate dacă nu sunt însoţite de reduceri de cheltuieli şi de asemenea ar îngreuna creşterea cheltuielilor fără majorarea taxelor. În schimb, autorii susţin că actuala atenţie acordată deficitului structural în prevederile bugetare îngreunează sarcina de control a guvernelor şi de asemenea fac dificilă calcularea adecvată a deficitului.
Potrivit analiştilor Bruegel, noul sistem ar beneficia de pe urma creării unui Consiliul fiscal european independent care să intervină în circumstanţele speciale în care e nevoie de mai multă flexibilitate. "Astfel ar fi eliminată percepţia aplicării incorecte sau motivate politic a prevederilor bugetare", susţin autorii adăugând că în cadrul actualului sistem "ameninţarea sancţiunilor nu este credibilă" şi, mai mult, ar crea efecte adverse dacă ar fi vreodată utilizate.
Analiştii susţin că sistemul propus de ei ar fi disciplinat Spania, Irlanda şi Marea Britanie în perioada de dinaintea crizei financiare, având în vedere că explozia pieţei imobiliare şi creşterea rapidă a cheltuielilor publice au agravat şi mai mult înrăutăţirea ciclului economic. În sens invers, Germania şi Suedia ar fi putut să cheltuiască mai mult între 2004 şi 2007, susţin analiştii Bruegel.

Publicat în Mapamond

Livrările de gaze naturale din Africa de Nord spre Europa ar urma să scadă în viitor din cauza conflictelor din regiune, situaţie de care vor profita alţi exportatori precum grupul rus Gazprom PJSC, transmite Bloomberg.

Africa de Nord este al doilea furnizor de gaze naturale al Europei după Rusia, fiind responsabilă pentru aproape 10% din cererea continentului în 2013. În schimb, grupul rus Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, însă în contextul crizei din Ucraina Europa vrea să-şi reducă dependenţa de Rusia prin diversificarea surselor de aprovizionare.

Algeria şi Libia ar putea să-şi reducă livrările spre Europa în următorii doi-trei ani din cauza instabilităţii politice, a lipsei investiţiilor şi renegocierii contractelor, a apreciat joi Carlo Malacarne, directorul general de la grupul italian Snam SpA, cel mai mare operator de transport al gazelor naturale din Europa. Reţeaua de gazoducte din Italia a Snam include şi punctele de intrare pentru gazele naturale provenite din Africa de Nord şi Rusia.

„Riscul ca Africa de Nord să-şi reducă exporturile spre Europa este destul de mare. Atragerea de investiţii este problematică, ceea ce înseamnă că este posibil ca dependenţa Europei de gazul rusesc să rămână la un nivel ridicat”, a declarat Carlo Malacarne într-un interviu acordat Bloomberg.

„Nu cred că astăzi companiile europene vor decide să investească în Algeria. De aceea, fără livrările de gaze din Rusia cred că Europa ar avea probleme”, a spus Malacarne. Acesta a subliniat că, la fel ca şi Algeria, Libia are şi ea nevoie de investiţii pentru a putea menţine şi eventual a creşte producţia de gaze naturale.

Potrivit grupului de lobby Eurogas, în 2013 Algeria a fost responsabilă pentru 8% din cererea de gaze a Europei, cu un punct mai puţin decât în 2012, în timp ce ponderea Libiei a rămas nemodificată la un procent. Comparativ, Rusia a acoperit 27% din cererea de gaze a Europei în 2013.

În ultimul său raport anual, Agenţia Internaţională a Energiei a avertizat că perspectiva generală pentru gazul natural din Africa de Nord s-a deteriorat, din cauza instabilităţii politice din Libia şi a progreselor lente în dezvoltarea de noi resurse în Algeria. De asemenea, IEA şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia de gaz a Algeriei, până la 116 miliarde metri cubi în 2020, cu 20% mai puţin decât preconiza anul trecut. În anul 2013 Alergia a produs o cantitate de 81 miliarde metri cubi de gaze naturale.

În ceea ce priveşte cererea de gaze a Europei, IEA estimează că deşi este puţin probabil să revină la nivelul de vârf din 2010, scăderea producţiei interne va face ca ponderea gazelor importate să crească până la 83% din totalul gazelor consumate în anul 2040, de la 63% în 2013.

Publicat în Mapamond

Aproximativ 800.000 de „intrări ilegale” în Uniunea Europeană au fost recenzate de la începutul anului, a declarat miercuri cotidianului Bild Fabrice Leggeri, directorul Agenţiei europene pentru supravegherea frontierelor (Frontex). Afluxul de migranţi în Europa nu „a atins apogeul”, consideră şeful Frontex, cerând statelor europene ca solicitanţii de azil respinşi să fie reţinuţi pentru a fi trimişi „rapid” în ţările lor de origine, potrivit AFP.

Această cifră depăşeşte ultimele estimări ale Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi ale Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), dar modul de numărare al Frontex permite recenzarea aceleiaşi persoane de mai multe ori. „Statele europene trebuie să se pregătească în ideea că o situaţie foarte dificilă ne aşteaptă în lunile următoare”, a avertizat Leggeri, evidenţiind că Frontex este responsabil cu „monitorizarea” frontierelor, dar nu are nicio putere în ceea ce priveşte limitarea afluxului de migranţi. El consideră că „hotspot”-urile - centrele de primire şi de înregistrare preconizate în insulele greceşti şi în Sicilia — nu permit absorbţia afluxului de solicitanţi de azil, deoarece acestea nu sunt prevăzute pentru o „şedere prelungită” aici. „Cel care a intrat ilegal şi nu are dreptul la azil trebuie să fie trimis rapid în ţara sa”, a insistat şeful Frontex, estimând că UE are nevoie de „facilităţi de primire” unde migranţii să fie „închişi în caz de nevoie”.

Potrivit acestuia, statele europene ar trebui „să-şi utilizeze într-un mod mai consecvent” dreptul prevăzut de legislaţia europeană şi să reţină „până la 18 luni” un străin într-o situaţie neregulamentară pentru a „organiza întoarcerea sa”.

Acest subiect este principalul punct de dispută în cadrul coaliţiei de guvernare în Germania, ţara care a primit cei mai mulţi solicitanţi de azil: conservatorii doresc să creeze „zone de tranzit” de-a lungul frontierei, fapt ce ar permite reţinerea migranţilor pentru examinarea accelerată a dosarului lor, precum în aeroporturi. Social-democraţii refuză o astfel de idee, denunţând „lagăre în masă” sau „zone de detenţie”, a căror utilitate o neagă.

Publicat în Mapamond

Rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a menţinut la 0,2% în iulie, iar în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 0,1%, arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În iulie, ţările cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei au fost Malta (1,2%), Austria (1,1%) şi Belgia (0,9%). În schimb, şapte state membre UE au înregistrat în iulie rate anuale negative ale inflaţiei, în frunte cu Cipru (minus 2,4%), România (minus 1,4%) şi Grecia (minus 1,3%). Comparativ cu iunie 2015, inflaţia a scăzut în 15 state membre (printre care se numără şi România), a crescut în opt ţări membre şi a rămas stabilă în patru.

În martie, Banca Centrală Europeană a demarat mult-aşteptatul program de relaxare cantitativă, în valoare de 1.100 de miliarde de euro, menit să redreseze economia zonei euro şi să evite riscul unei spirale deflaţioniste. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat achiziţii lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, din martie 2015 până în septembrie 2016.

Conform estimărilor BCE, rata inflaţiei se va situa anul acesta la 0,7% şi la 1,3% anul viitor — mult sub ţinta de 2% avută în vedere de instituţie. Şi aceste proiecţii ar putea fi revizuite în scădere, deoarece nu reflectă pe deplin recentele scăderi ale preţului la ţiţei.

Publicat în Mapamond

Producătorii de legume şi fructe din România vor primi despăgubiri din fondurile Uniunii Europene în limita unei cantităţi de 3.000 de tone, pentru retragerile de pe piaţă, nerecoltarea şi recoltarea înainte de coacere, în urma prelungirii embargoului Federaţiei Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, a anunţat joi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aplicarea acestor măsuri excepţionale începe în 8 august 2015 şi se termină la data epuizării cantităţii de 3.000 tone sau la 30 iunie 2016.

"În urma prelungirii embargoului Federaţiei Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a stabilit măsurile de sprijin excepţional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe şi legume prin adoptarea Regulamentului Delegat (UE) 1369/2015 al Comisiei din 7 august 2015 de modificare a Regulamentului Delegat (UE) nr. 1031/2014 de stabilire a unor măsuri de sprijin excepţionale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe şi legume. Cantitatea repartizată României este de 3.000 tone. Perioada aplicării acestor măsuri excepţionale este de la data de 8 august 2015 şi până la data epuizării cantităţii de 3.000 tone sau până la data de 30 iunie 2016", se menţionează în comunicatul MADR.

Măsurile pentru care se acordă despăgubire din fonduri UE sunt cele prevăzute în Regulamentul Delegat 2015/1369 al Comisiei, respectiv retragerile de pe piaţă şi nerecoltarea şi recoltarea înainte de coacere. Beneficiarii acestor măsuri de sprijin pot fi organizaţiile de producători, precum şi producătorii de fructe şi legume care nu sunt membri ai unei organizaţii de producători. În conformitate cu prevederile art. 411 alin. (7) din ordinul nr.694/2008 cu modificările şi completările ulterioare, destinaţiile permise pentru produsele retrase sunt distribuţia gratuită, distrugerea, utilizarea sub formă de hrană proaspătă sau procesată pentru animale, compostare. Produsele vizate, în conformitate cu Regulamentul UE, sunt: tomatele, morcovii, ardeii, varza albă, conopida, castraveţii, ciupercile, merele, perele, fructele roşii, strugurii de masă, kiwi, lămâile, piersicile şi nectarinele.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va monitoriza zilnic cantităţile de produse care fac obiectul măsurilor menţionate mai sus şi va sista aplicarea acestor măsuri la data epuizării cantităţii alocate României.

Publicat în National
Pagina 8 din 8