În virtutea rolului activ al organului fiscal, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi reaminteşte contribuabililor faptul că, începând cu data de 1 ianuarie 2023, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este opţional.
Persoanele juridice române, cu excepţia celor care desfăşoară activităţi în domeniul HoReCa, pot opta să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47 alin. (1) din Codul fiscal şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023.
Art. 47 alin. (1) din Codul fiscal defineşte microîntreprinderea ca fiind o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: (...)
c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro;
d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale;
e) nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii;
f) a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, cu excepţia veniturilor din consultanţă fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 - «Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal», în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
g) are cel puţin un salariat, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 alin. (3);
h) are asociaţi/acţionari care deţin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, incluzând şi persoana care verifică îndeplinirea condiţiilor.
Condiţia prevăzută la art. 47, alin. (1), lit.c) din Codul fiscal, referitoare la plafonul maxim de 500.000 euro, se aplică începând cu veniturile anului 2023, pentru veniturile aferente anului 2022 plafonul fiind de 1.000.000 euro. (Reglementare: art. IX lit. e) din O.G. nr. 16/2022, modificată prin Legea nr. 370/2022)
Microîntreprinderile care, în anul 2023, devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 47 alin. (1) din Codul fiscal comunică organelor fiscale competente ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal 2023, prin depunerea formularului 700.
Începând cu data de 1 ianuarie 2023 persoanele juridice care desfăşoară activităţi în domeniul HoReCa pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, fără să aplice prevederile art. 52 din Codul fiscal.
În situaţia în care persoanele juridice care desfăşoară activităţi în domeniul HoReCa obţin în cursul anului venituri şi din alte activităţi în afara celor corespunzătoare codurilor CAEN aferente domeniului HoReCa, pentru veniturile din alte activităţi aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit prevăzut de Titlul II - Impozitul pe profit din Codul fiscal, dacă îndeplinesc oricare dintre următoarele condiţii:
a) realizează venituri din consultanţă şi/sau management în proporţie de peste 20% inclusiv din veniturile totale;
b) desfăşoară activităţile de la art. 47 alin. (3) lit. f)-i) din Codul fiscal;
c) veniturile din alte activităţi au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro.
Acestea datorează impozit pe profit pentru veniturile din alte activităţi începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiţii, pentru întreaga perioadă în care există contribuabilul.
Temei legal: Art. 47 alin. (1), (2) şi (5), art. 48 alin. (1) şi (2) şi art. 55 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Publicat în Economie

În 2020, venitul mediu disponibil a fost în medie 17.871 PPS (paritatea standard la puterea de cumpărare, n.r.) pe locuitor în Uniunea Europeană, indicatorul variind considerabil în rândul statelor membre, de la 28.675 PPS în Luxemburg, la 7.724 PPS în România, arată datele publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Modul în care veniturile şi bogăţia sunt distribuite în societate determină măsura în care persoanele individuale au acces egal la bunuri şi servicii produse în economia naţională. Un indicator extrem de important al distribuţiei veniturilor în reprezintă venitul mediu disponibil echivalat exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) per locuitor, precizează Eurostat.
Cel mai ridicat nivel al venitului mediu disponibil a fost înregistrat în statele membre din vestul şi nordul UE, cum ar fi Luxemburg (28.675 PPS), Germania (24.212 PPS), Austria (23.334 PPS) şi Belgia (22.294 PPS).
Pe de altă parte, venitul mediu disponibil a fost mai scăzut în majoritatea statele membre din sudul şi estul UE, cum ar fi România (7.724 PPS), Bulgaria (8.647 PPS), Ungaria (9.699 PPS) şi Slovacia (10.076 PPS). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va demara din 1 iulie controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane, a anunţat vineri preşedintele instituţiei, Lucian Ovidiu Heiuş, în cadrul unei conferinţe de presă.
"Începând cu 1 iulie, ANAF va începe controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane. Este o jignire pentru oamenii cinstiţi care muncesc greu, uneori de dimineaţa până seara, să vadă că în jurul lor alţii îşi cumpără case care se învârt după soare, îşi achiziţionează maşini exorbitant de scumpe, şi ei nu au lucrat o zi în viaţa lor şi nu au plătit un impozit. Este, de asemenea, nedrept pentru agenţii economici, care majoritatea lor îşi desfăşoară business-urile corect, îşi plătesc taxele şi impozitele la timp, iar alţi patroni fac evaziune fiscală, folosesc muncă la negru, se îmbogăţesc nemeritat şi nu plătesc niciun impozit în viaţa lor. Trebuie să fim realişti şi să înţelegem că aceste mecanisme sunt dăunătoare atât bugetului de stat, dar în acelaşi timp creează şi o mare frustrare în rândul societăţii româneşti, creând chiar modele antisociale. Avem peste tot exemple de şmecheri care sfidează cu opulenţa şi luxul pe cere îl afişează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând şi care în viaţa lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au constaţi că ele sunt aproape inexistente", a declarat Lucian Ovidiu Heiuş.
El a spus că în aceste zone se vor concentra controalele pentru a verifica dacă averile acumulate sunt în concordanţă cu veniturile obţinute.
Preşedintele ANAF a menţionat că a transmis Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice să realizeze o analiză de risc şi s-a pornit de la 20 de milioane de CNP-uri.
"Făcându-se această analiză de risc am constatat cu stupoare şi cu revoltă, de-a dreptul, că 561.000 de persoane, de CNP-uri, au acumulat, şi am luat doar 4 ani, 2016, 2017, 2018 şi 2019, anul 2020 o să-l finalizăm la sfârşitul lunii septembrie, iar anul 2021 probabil la sfârşitul anului, atenţie, au acumulat 561.000 de persoane o diferenţă între veniturile estimate de noi şi veniturile declarate şi impozitate de 20 de miliarde de euro. Practic, cum am făcut această analiză? Am luat din bazele noastre de date, ale ANAF-ului şi din bazele de date ale altor instituţii ale statului, primării în special şi conturi bancare, şi am văzut în fiecare an ce bunuri mobile şi imobile s-au achiziţionat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele de bani în conturile bancare, cu ce sume şi-au creditat propriile societăţi, cu ce sume şi-au majorat capitalurile societăţilor pe care le au, sau ce alte cheltuieli au putut să angajeze. Sunt convins că nu am reuşit să găsim toate cheltuielile pe care le-au angajat, că nu avem bazele de date suficient de bine puse la punct, şi după aceea am luat şi am verificat pentru fiecare CNP în parte ce venituri au declarat", a afirmat şeful ANAF.

«Oameni buni: 20 de miliarde de euro, în patru ani la 560.000 de oameni. Nu se mai poate continua în acest mod!»

Acesta a explicat că legea spune că dacă există o diferenţă de 10% dintre venitul estimat şi venitul declarat, dar nu mai puţin de 50.000 de lei, deja există o neconcordanţă la declarare şi există un risc în acest domeniu.
"Oameni buni: 20 de miliarde de euro, în patru ani la 560.000 de oameni. Nu se mai poate continua în acest mod. Fiscul din România trebuie să facă ceea ce face Fiscul de oriunde din lume. Trebuie să controlăm şi să verificăm veniturile şi modul de dobândire de la persoanele fizice. Această direcţie funcţionează de vreo 10 - 11 ani. S-au făcut controale, dar într-un ritm foarte timid. Undeva în 10 ani vreo 630 de decizii de impunere. Media pe fiecare decizie de impunere este undeva la 100.000 de euro, suma care se impozitează. De fapt noi ce facem? Mergem, vedem cât a declarat şi ce impozit a plătit, vedem cât acumulat, avem o discuţie contribuabilul respectiv, justifică, încearcă să spună de unde a avut bani să-şi cumpere 20 de apartamente când el de fapt a avut venituri fiscalizate doar de, nu ştiu, 10.000 de euro. Dacă nu şi le poate justifica, facem diferenţa, impozităm cu 16% şi calculăm accesoriile aferente pe fiecare an în parte. Din păcate, nu pot să merg mai mult de 5 ani de zile în urmă. Respectăm perioada de prescripţie generală în cazul creanţelor bugetare. Dar voi direcţiona mai mult de jumătate din capacitatea de control a persoanelor la persoane fizice, pentru că nu voi afecta partea de persoane juridice şi Antifraudă, care vor merge în continuare împotriva evaziunii fiscale. Dar ne vom duce spre aceşti 561.000 de oameni la care există diferenţe cumulate de 20 de miliarde de euro. Nu vom sări nimic. Vom începe de la cel mai mai mare în jos până la cel mai mic. Vor exista lună de lună cel puţin 70 de echipe de control care vor merge şi vor face aceste analize. Am susţinerea totală a întregii Coaliţii, a domnului prim-ministru Nicolae Ciucă, pentru că toţi suntem de acord că acesta este ultimul sau glonţul de argint pe care îl poate folosi Fiscul în România împotriva celor care nu înţeleg că trebuie să îşi plătească impozitele şi taxele, că nu trebuie să mai facă acţiuni care încalcă legea", a spus Lucian Ovidiu Heiuş.
El a adăugat că în cazul în care există un grad de conformare la declarare de 95% şi de plată la 87%, înseamnă că o minoritate, nu plăteşte, iar acea minoritate se regăseşte în aceste cifre.
"Dacă în urma acestor controale vom găsi diferenţe şi cineva va mai veni să spună că în anii 1990 o cărat cu Dacia blugi din Turcia şi de atunci are un milion de dolari puşi de o parte, cineva mai poată să creadă. Nu cred că cineva în ţara asta mai poate să creadă când o să spună: "păi ştii, am banii de la bunica pentru că am săpat în grădină şi când am tras cu plugul am dat de o găleată cu aur". Nu cred că cineva în ţara asta mai poate să creadă aşa ceva. Şi nu cred că cineva în ţara asta nu poate să fie alături de mine când spun clar că trebuie să oprim acest flagel al acestor oameni care fură, fac evaziune, nu-şi plătesc taxele, dar ne sfidează pe toţi prin opulenţa şi prin îmbogăţirea nejustificată pe care o fac. Şi ajung să fie şi nişte exemple pentru tânăra generaţie", a afirmat Heiuş.
Potrivit acestuia, analizele de risc indică existenţa unei diferenţe de 104,2 miliarde de lei, din care în regiunea Braşov - 11,3 miliarde de lei, Bucureşti - 29,2 miliarde de lei, regiunea Cluj - 14,3 miliarde de lei, regiunea Craiova - 6,3 miliarde de lei, regiunea Galaţi - 12,4 miliarde de lei, regiunea Iaşi - 12,5 miliarde de lei, regiunea Ploieşti - 9,4 miliarde de lei şi regiunea Timişoara - 8,4 miliarde de lei.
Şeful ANAF a mai anunţat că de la 1 iulie Antifrauda va face controale la comercianţii de pe litoral. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat indicii referitoare la săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii sau existenţa unor diferenţe nejustificate între averea dobândită şi veniturile realizate, în cazul a 4 persoane prevăzute de Legea nr. 176/2010, după cum urmează:

HONGU MIHAI, fost Funcţionar public cu statut special (agent de poliţie) în cadrul Poliţiei Staţiunii Târgu Ocna – I.PJ. Bacău: AVERE NEJUSTIFICATĂ ŞI SESIZARE PARCHET - Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate în cuantum de 92.897 Lei între averea dobândită şi veniturile realizate de către HONGU MIHAI, în perioada exercitării funcţiei publice. Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bacău, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate de către HONGU MIHAI, în perioada exercitării funcţiei publice. Agenţia Naţională de Integritate a sesizat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea de către HONGU MIHAI a infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 din Codul Penal, întrucât nu a declarat veniturile încasate din jocuri de noroc în cuantum de 21.104 Lei, în declaraţiile de avere depuse în perioada exercitării funcţiei publice.

SCORŢAN CRISTINEL-CORNELIU, Funcţionar public cu statut special (subcomisar de poliţie) în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române: SESIZARE PARCHET - Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea de către SCORŢAN CRISTINEL-CORNELIU a infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 din Codul Penal, întrucât nu a declarat veniturile încasate din jocuri de noroc în cuantum de 72.771 Lei, în declaraţiile de avere depuse în perioada exercitării funcţiei publice.

OPREA ADRIAN, fost Cadru militar cu funcţie de conducere (comandant pluton) în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Mihail Kogălniceanu” Constanţa: SESIZARE PARCHET - Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea de către OPREA ADRIAN a infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 din Codul Penal, întrucât nu a declarat veniturile încasate din jocuri de noroc în cuantum 42.110 Lei, în declaraţiile de avere depuse în perioada exercitării funcţiei publice.

VELICI RICHARD-COSMIN, Funcţionar public cu statut special (poliţist) în cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Mun. Bucureşti – Inspectoratul General al Poliţiei Române: SESIZARE PARCHET - Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea de VELICI RICHARD-COSMIN a infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 din Codul Penal, întrucât nu a declarat veniturile încasate din jocuri de noroc în cuantum 44.086 Lei, în declaraţiile de avere depuse în perioada exercitării funcţiei publice, se arată într-un comunicat al ANI.

Publicat în National

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Galaţi informează contribuabilii că au obligaţia de a declara şi plăti obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat general consolidat şi reaminteşte că au această obligaţie şi cetăţenii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, adică persoanele care închiriază bunuri imobile, cum ar fi apartamente, case, camere situate în locuinţe proprietate personală.

„Pentru asigurarea conformării voluntare la declararea şi plata obligaţiilor fiscale şi pentru prevenirea eventualelor fapte de evaziune fiscală, vă informăm cu privire la obligaţiile declarative care vă revin în situaţia în care obţineţi venituri din cedarea folosinţei bunurilor (chirii), respectiv cu privire la obligaţia de a declara veniturile realizate prin depunerea, în termen legal, a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212). Persoanele fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să estimeze aceste venituri prin completarea şi depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, în termen de 30 de zile de la încheierea contractului între părţi şi respectiv până la data de 25 mai, inclusiv a fiecărui an, pentru contractele în curs, în cazul celor care au încheiat contractele respective în anii anteriori”, se arată într-un comunicat al AJFP Galaţi.

De asemenea, trebuie avut în vedere că inclusiv contribuabilii care încep să obţină venituri din cedarea folosinţei bunurilor în luna decembrie trebuie să depună Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - cap. I - Date privind veniturile realizate până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor.

Contribuabilii care obţin venituri  din cedarea folosinţei bunurilor pentru care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, au obligaţia să completeze şi să depună Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - cap. I - Date privind veniturile realizate şi să recalculeze venitul brut anual pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului.

Persoanele fizice care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, au obligaţia să declare aceste venituri la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, prin Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - cap. I - Date privind veniturile realizate.

„Atragem atenţia că potrivit art. 9 alin. (1) lit. b din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare, constituie evaziune fiscală omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate”, se mai arată în comunicatul AJFP Galaţi.

Publicat în Economie

În virtutea rolului activ al organului fiscal, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Galaţi reaminteşte contribuabililor că impozitul pe veniturile din arendarea terenurilor/bunurilor agricole se calculează prin reţinere la sursă de către plătitorii de venit (arendaşi) la momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net.

"Venitul net din arendă se stabileşte la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
Venitul brut obţinut din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, se stabileşte pe baza contractului încheiat între părţi şi reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.
În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Impozitul astfel calculat şi reţinut se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
De asemenea, arendaşii au obligaţia să completeze şi să depună, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au plătit veniturile formularul 112 - „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate” în vederea declarării impozitului pe veniturile din arendă şi, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) (bifând corespunzător secţiunea C şi selectând la rubrica Tip asigurat - pct. 26. - PF care realiz.ven. din arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă).
Formularul 112 se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în baza unui certificat calificat emis de un furnizor de servicii de certificare, acreditat în condiţiile legii.
Impozitul aferent veniturilor din arendă, calculat, reţinut şi plătit de către arendaş este impozit final, iar arendatorii mai pot avea obligaţii declarative/de plată doar în ceea ce priveşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), după caz.

Referitor la contribuţia de asigurări sociale de sănătate

În situaţia în care veniturile din arendă sunt obţinute de la un singur plătitor de venit (arendaş) iar nivelul net al acestora este cel puţin egal cu 12 salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuţia, plătitorul de venit are obligaţia să calculeze, să reţină, să plătească şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, precum şi să o declare corespunzător în formularul 112.
În situaţia în care veniturile din arendă sunt realizate de la mai mulţi plătitori de venit (arendaşi), iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puţin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, arendatorul desemnează, prin contractul încheiat între părţi, arendaşul care are obligaţia calculării, reţinerii, plăţii şi declarării prin formularul 112 a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
În situaţia în care nivelul veniturilor din arendă obţinute de la fiecare plătitor de venit este sub plafonul de 12 salarii minime brute pe ţară, dar venitul net cumulat este cel puţin egal cu 12 salarii minime brute pe ţară, arendatorul are obligaţia depunerii formularului 212 „Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice” în vederea declarării şi plăţii CASS.
Totodată, vă rugăm să aveţi în vedere faptul că arendaşul trebuie să depună un exemplar al contractului de arendare la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile agricole arendate, pentru a fi înregistrat într-un registru special.
În funcţie de situaţia fiscală proprie, se vor avea în vedere şi prevederile Capitolului II - Venituri din activităţi independente al Titlului IV din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile Titlului VII - Taxa pe valoarea adăugată din acelaşi act normativ.
Conformarea voluntară la declararea şi plata obligaţiilor fiscale scuteşte contribuabilii de eventualele neplăceri cauzate de calcularea unor majorări de întarziere/penalitatăţi de nedeclarare sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale", precizează AJFP Galaţi.

Publicat în Comunitate

ANAF a publicat Broşura privind tratamentul fiscal al veniturilor obţinute de persoanele fizice din postări realizate pe diferite reţele de socializare, pe portalul instituţiei, www.anaf.ro, la rubrica Asistenţă contribuabili/Servicii oferite contribuabililor/Ghiduri curente şi alte materiale informative.
În materialul realizat de specialiştii ANAF sunt prezentate informaţii utile pentru autorii de conţinut pentru reţelele de socializare, cu privire la declararea veniturilor şi stabilirea impozitelor şi contribuţiilor aferente.
Cu titlu de exemplu, în situaţia în care activitatea se desfăşoară cu regularitate, în mod continuu, pe cont propriu şi urmărind obţinerea de venituri şi sunt întrunite criteriile unei activităţi independente, veniturilor obţinute de persoanele publice din postările realizate pe diferite reţele de socializare şi care fac astfel reclamă pentru diverse companii/brand-uri le sunt aplicabile prevederile Cap. II „Venituri din activităţi independente” din Titlul IV - „Impozitul pe venit” din Codul fiscal. Veniturile obţinute din activităţi independente desfăşurate în România, potrivit legii, se consideră ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate.
Mai multe informaţii se pot obţine de pe pagina de internet www.anaf.ro sau telefonic, la numărul 031.403.91.60.

Publicat în Economie

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a elaborat şi publicat Broşura privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală, disponibilă pe site-ul www.anaf.ro, în secţiunea Asistenţă contribuabili.
Persoanele care realizează venituri din transferul de monedă virtuală au obligaţia de a declara aceste venituri prin completarea şi depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizatela organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului, conform Art. 114 alin. 2 lit. m) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare.
Rolul ghidurilor fiscale elaborate de specialiştii ANAF este de a sprijini şi asista contribuabilii să se conformeze voluntar la declararea veniturilor realizate şi la plata impozitelor şi contribuţiilor datorate.
Contribuabilii pot obţine informaţii detaliate şi telefonic, apelând Serviciul central de asistenţă telefonică a contribuabililor - Call-center, la numărul de telefon 031.403.91.60, informează ANAF.

Publicat în Economie

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Galaţi vine în sprijinul contribuabililor, în vederea conformării voluntare la declararea şi plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat general consolidat, şi informează despre obligaţia persoanelor fizice care realizează venituri din meditaţii de a se înregistra fiscal şi de a declara veniturile realizate.
Veniturile din meditaţii se încadrează în categoria veniturilor din activităţi independente, fiind reglementate de prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Astfel, persoanele care realizează venituri din meditaţii au obligaţia de a depune la organul fiscal Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212), în termen de 30 de zile de la data începerii activităţii, în vederea declarării veniturilor estimate (definitivarea impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale obligatorii, datorate în condiţiile legii, funcţie de situaţia fiscală concretă, se realizează în anul fiscal următor, până la termenul limită de depunere a declaraţiei).
Pentru a beneficia de îndrumare şi asistenţă în domeniul fiscal, contribuabilii au la dispoziţie Call-center-ul ANAF la numărul de telefon: 031.403.91.60.
„Asigurăm cadrele didactice de tot sprijinul şi disponibilitatea noastră în a oferi informaţii şi îndrumare de specialitate, pentru conformare voluntară la declararea şi achitarea obligaţiilor fiscale, având în vedere puterea exemplului şi rolul acestora de îndrumători/formatori ai generaţiilor viitoare”, a declarat, prin intermediul unui comunicat de presă, şeful AJFP Galaţi, Mioara Daniela Carp.

Publicat în Comunitate