Vladimir Putin a anulat marţi, 21 februarie 2023, un decret din anul 2012 care prevedea, printre altele, soluţionarea problemei transnistrene respectând integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova. Decizia a venit imediat după discursul de aproape două ore susţinut de Putin despre războiul din Ucraina.
„Rusia va continua să participe la căutarea unor căi de rezolvare a conflictului transnistrean în baza respectării suveranităţii, integrităţii teritoriale şi statutului de neutralitate a Republicii Moldova, prin acordarea unui statut special Transnistriei”, se arată în decretul din 2012 privind măsurile de realizare a cursului extern al Kremlinlui.
Marţi, cu două zile înainte de împlinirea unui an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, Vladimir Putin a anulat acest decret sub pretextul că ar fi „învechit”.
„În scopul asigurării intereselor naţionale ale Federaţiei Ruse în contextul modificărilor substanţiale, care au avut loc în relaţiile internaţionale, dispun ca decretul preşedintelui Federaţiei Ruse din 7 mai 2012 privind Măsurile de realizare a cursului politicii externe a Federaţiei Ruse să fie recunoscut drept învechit”, se arată în decretul publicat marţi.
Conform deciziei lui Putin, decretul din 2012 nu mai este valabil de marţi, 21 februarie 2022, transmite deschide.md. Anularea acestui decret survine într-o perioadă de înăsprire a tonului Moscovei la adresa Chişinăului.
Săptămâna trecută, preşedinta Maia Sandu a avertizat că Rusia pregăteşte o lovitură de stat în Republica Moldova.
„Planul Rusiei de a întreprinde acţiuni subversive pe teritoriul statului nostru nu este unul nou. Tentative de destabilizare a situaţiei şi de subminare a statului au existat şi în toamna anului trecut, dar ele nu şi-au atins obiectivul datorită intervenţiilor prompte ale instituţiilor noastre de securitate şi de asigurare a ordinii publice. În perioada octombrie-decembrie, Poliţia şi Serviciul de Informaţii şi Securitate au intervenit în mai multe cazuri de organizare a elementelor criminale şi a oprit tentativele de violenţă. În toamnă s-a pus accentul pe criza energetică care trebuia să provoace nemulţumiri majore în rândul populaţiei şi să conducă la proteste violente. Planul pentru perioada următoare presupune acţiuni cu implicarea unor diversionişti cu pregătire militară camuflaţi în civili care să întreprindă acţiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului şi luare de ostatici prin acţiuni violente mascate sub proteste ale aşa-numitei opoziţii, ar urma să se forţeze schimbarea puterii de la Chişinău”, a declarat preşedinta Republicii Moldova.

Zvonuri despre starea sănătăţii preşedintelui rus Vladimir Putin continuă să fie vehiculate, iar directorul serviciilor militare ucrainene de informaţii Kirilo Budanov dă asigurări miercuri, la postul ABC News, că Putin este ”pe moarte”, notează news.ro.
”El (Putin) va muri foarte repede, cred, sper”, declară şeful spionajului militar ucrainean.
”Noi credem că este vorba despre un cancer”, declară Budanov, care subliniază că deţine aceste informaţii din ”surse umane”.
”Acest război ar trebui să se termine înainte să moară el (Putin)”, subliniază el.
Budanov, un ofiţer de rang înalt, care a preluat conducerea spionajului militar ucrainean în 2020, a fost acuzat recent de către Serviciile ruse de informaţii (FSB) că este unul dintre oamenii de la originea atacului Podului Crimeea, în octombrie.
Niciodată nu s-a comunicat nimic despre vreo eventuală boală a liderului de la Kremlin, însă circulă multe zvonuri despre starea sănătăţii acestuia.
Aceste zvonuri apar în contextul Războiului rus din Ucraina - care a aondus la un adevărat război al comunicării între Kiev şi Moscova.
Potrivit unor surse din spionajul american, fostul ofiţer KGB ar fi urmat - în aprilie 2020 - un tratament al unui cancer într-un stadiu avansat.
Fosta deputată britanică Louise Mensch a dat, la rândul său, asigurări că Vladimir Putin ar suferi de maladia Parkinson - începând din 2020.
Alte surse susţin că ar fi bolnav de un cancer de tiroidă sau de o boală autoimună.
Pentru moment, însă, niciuna dintre aceste speculaţii nu au fost confirmate.
Directorul Agenţiei Centrale americane de Informaţii (CIA) William Burns declara în iulie că Vladimir Putin este ”întru totul sănătors” şi îndepărta zvonuri cu privire la starea sănătăţii acestuia.
”Ceea ce putem spune este că el este întru totul într-o stare de sănătate prea bună”, declara el, întrebat despre starea sănătăţii preşedintelui rus.
În mai, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov dezminţea aceste zvonuri într-un comunicat.
”Eu nu cred că cineva întreg la cap poate vedea la această personaă (Putin) semne ale unei boli sau unei afecţiuni cronice”, dădea asigurări Lavrov.

Google România a întocmit un top al celor mai populare căutări în motorul de căutare pentru anul 2022.
Ucraina se află pe primul loc în top, războiul acesteia cu Rusia fiind una dintre principalele curiozităţi ale românilor, notează antena3.ro.
Pe poziţia a doua în topul celor mai populare căutări a fost „recensământul”, un subiect care îi priveşte pe toţi românii şi mai ales că anul acesta, pentru prima dată în România, recensământul s-a făcut şi online.
Top 3 este completat de „Regină Elisabeta”. Monarhul Regatului Unit al Marii Britanii, Regina Elisabeta a II-a, a murit pe 8 septembrie. Cel mai longeviv monarh din istorie avea 96 de ani când a plecat dintre noi.

Top 10 căutări populare pe Google în 2022
1. Ucraina
2. Recensământ
3. Regina Elisabeta
4. Rusia
5. Nosfe
6. Florin Salam
7. iPhone 14
8. Putin
9. Eurovision
10. Schimbări climatice

Cele mai căutate reţete pe Google în 2022

În totul celor mai căutate reţete online anul acesta au fost prăjituri, ciorbe, preparate tradiţionale, dar şi unele exotice precum „tempura”.
Clasica „negresă” a ocupa prima poziţie în topul căutărilor, urmată de „ciorbă de miel tradiţională” şi „zacuscă”.

Top 10 cele mai căutate reţete pe Google în 2022
1. Negresă
2. Ciorbă de miel tradiţională
3. Zacuscă
4. Pască fără aluat
5. Cozonac cu nucă reţeta bunicii
6. Tempura
7. Clătite pufoase
8. Balmoş
9. Ciorbă a la grec
10. Macarons

Top 10 cele mai căutate filme pe Google în 2022
1. Team Building
2. Capra cu trei iezi
3. Black Adam
4. Thor love and thunder
5. Morbius
6. 365 days: This day
7. Encanto
8. Top Gun
9. Uncharted
10. Spider man: No way home.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a acordat cetăţenia rusă denunţătorului şi fostului angajat al NSA din SUA Edward Snowden, refugiat în Rusia din 2013 după ce a părăsit Statele Unite, potrivit unui decret publicat luni, scrie AFP.
Numele lui Snowden apare alături de alte zeci de persoane în decretul publicat pe site-ul guvernului rus. Edward Snowden este căutat de SUA pentru că a dezvăluit presei zeci de mii de documente care demonstrează amploarea supravegherii electronice a Washingtonului.
Anul trecut, Edward Snowden a susţinut că actualul preşedinte SUA Joe Biden a fost „profund implicat” în acţiunile de spionaj SUA împotriva liderilor europeni, dezvăluite luni în urma unei ample investigaţii de presă.
Departamentul de Stat al SUA a ieşit cu declaraţii în care susţine că nu are informaţii privind vreo schimbare a statutului cetăţeniei americane a lui Edward Snowden, a declarat luni purtătorul de cuvânt al instituţiei, Ned Price, relatează Reuters.

Vladimir Putin a anunţat, miercuri dimineaţă, mobilizare parţială în Rusia şi a ameninţat din nou cu armele nucleare. Totodată, el a spus că vor fi asigurate "condiţiile paşnice de organizare a referendumurilor" în zonele ocupate. Administraţiile de ocupaţie din Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie au anunţat că organizează referendumuri pentru alipirea la Rusia. Consultările populare vor începe vineri, în ziua în care se împlinesc şapte luni de război în Ucraina. Se vor încheia pe 27 septembrie. Moscova susţine iniţiativa, însă nu controlează niciuna dintre aceste regiuni în întregime şi a suferit înfrângeri dureroase pe câmpul de luptă în ultimele săptămâni. În ultimul mesaj postat pe reţelele sociale, Volodimir Zelenski a susţinut că armata continuă să înainteze, situaţia de pe linia frontului indicând că iniţiativa aparţine Ucrainei, potrivit digi24.ro.
Mobilizarea parţială a armatei ruse, anunţată în această dimineaţă de Vladimir Putin, se va aplica doar în cazul cetăţenilor ruşi care au „experienţă militară”, a declarat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, citat de Sky News. În total, este vorba despre 300.000 de rezervişti, a precizat Şoigu. Ministrul rus al Apărării a adăugat că aceşti rezervişti „vor trece printr-un program de instrucţie militară înainte de a fi trimişi” (în Ucraina). Mobilizarea parţială nu va lua în calcul studenţii sau foştii recruţi ai armatei ruse (care au făcut stagiul de armată obligatorie). Şoigu a adăugat că, în acest moment, Rusia se luptă „nu doar cu Ucraina, ci cu întregul Occident”, mai notează sursa citată.

«Occidentul are ca scop distrugerea Rusiei»

Vladimir Putin a anunţat mobilizarea parţială în Rusia. El a spus că Occidentul are ca scop distrugerea Rusiei şi că a încercat să transforme poporul Ucrainei în carne de tun. Scopul nostru este să eliberăm Donbasul, a spus el. Totodată, Putin a ameninţat din nou cu armele nucleare.
Discursul înregistrat al lui Vladimir Putin: "Este necesar să luăm o decizie urgentă pentru a ne proteja poporul în ţinuturile eliberate. De aceea am cerut Ministerului Apărării să fie de acord cu mobilizarea parţială. Decretul a fost deja semnat, mobilizarea parţială începe astăzi. Doar cei care sunt momentan în rezervă vor fi înrolaţi şi cei care servesc în armată şi care au anumite profesii militare. Ei vor fi antrenaţi suplimentar, având în vedere că e o operaţiune specială. Toţi cetăţenii care vor fi mobilizaţi vor avea statut de forţă armată deplină. NATO a discutat să se folosească de armele nucleare împotriva Rusiei. Avem şi noi arme. Vom folosi toate mijloacele pentru a ne apăra. Occidentul a şantajat Rusia, dar Rusia are multe arme cu care să răspundă. Vom folosi toate resursele pe care le avem pentru a ne apăra poporul. Ministerul apărării a fost instruit de către mine să definească statul legal al acestor unităţi şi al republicilor Lugansk şi Doneţk. Trebuie să acordăm atenţie specială pentru aprovizionarea Donbasului cu tehnologie şi muniţie. Kievul a recurs la grupuri de mercenari străini, iar armata lor a fost instruită de NATO. Regimul opresiv s-a intensificat în toată Ucraina. După 2014, politica terorii împotriva ruşilor devine tot mai mare şi mai teribilă. Aceşti oameni rămân pe teritoriile eliberate de neonazi;ti, e vorba despre Herson, Lugansk, Zaporojie, unde aţi văzut barbarismul neonaziştilor în regiunile capturate de ei. Mercenarii torturează cetăţenii paşnici din Doneţk, din Zaporojie, din Herson. Sunt peste 500.000 de oameni care trăiesc acolo, mulţi au devenit refugiaţi, au fost bombardaţi constant de neonazişti care au atacat spitale, şcoli. Avem tot dreptul să ne opunem măcelăririi oamenilor şi trebuie să le dăm o şansă. Administraţiile din Zaporojie, Herson au cerut să facă alipirea la Rusia, vom face tot ce putem să ne asigurăm de condiţiile paşnice de organizare a acestor referendumuri". (sursa digi24.ro)

Preşedintele României, Klaus Iohannis, susţine că pentru inflaţia mare şi creşterea preţurilor din România este vinovat preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru că a atacat Ucraina.
„Inflaţie e doar un factor. Ca să încep sigur: am încredere că Guvernul României a luat şi va lua măsurile care se impun. Această inflaţie şi preţurile nu au apărut pentru că cineva în România a lucrat prost şi nu şi-a făcut treaba. Aceste probleme o să fie la nivel global. Toate acestea, repet - toate acestea - au o singură cauză: războiul lui Putin din Ucraina. Sigur, Guvernul România poate să amelioreze, însă problema nu e una românească, ci una globală. Aceste chestiuni trebuie tratate. Am avut o discuţie cu premierul. Deci trebuie să fie realişti. Crizele nu se vor termina mâine, iar Guvernul şi Parlamentul îşi fac treaba. Nu este cazul să încercăm să aruncăm vina asupra Guvernului, Parlamentului sau clasei politice. Vinovat este Putin! Aceasta e situaţia: pentru români e important să ştie că acest Guvern îşi dă silinţa”, a spus Iohannis.

Politicianul rus de extrema-dreaptă Vladimir Jirinovski a murit la vârsta de 75 de ani după o boală gravă şi prelungită, a declarat miercuri Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, citat de Reuters.
Vladimir Jirinovski, liderul istoric al Partidului Liberal Democrat din Rusia, ultranaţionalist, a murit miercuri după „o boala lungă şi dureroasă”, a precizat Volodin pe contul său Telegram, potrivit Agerpres.
„Pentru noi toţi este o pierdere ireparabilă. Fie ca amintirea sa luminoasă să rămână pentru totdeauna în inimile noastre”, a spus şeful Dumei de Stat.
Jirinovski era cunoscut pentru tiradele sale antioccidentale şi ieşirile provocatoare care l-au ţinut în atenţia publicului timp de peste trei decenii.
Jirinovski, a prezis în decembrie evoluţia tensiunilor cu Ucraina şi a anunţat când va porni războiul: 22 februarie, ora 4 dimineaţa.
Predicţia sa a fost destul de precisă. Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei joi, pe 24 februarie, la 5 dimineaţa, ora Moscovei.
El fusese internat la începutul lunii februarie cu coronavirus şi starea sa a fost descrisă ca fiind gravă, cu pneumonie dublă care i-a compromis până la 75% din plămâni.
Controversatul politician, renumit pentru scandalurile în care a fost implicat, ca în cazul în care a luat la bătaie o femeie şi un preot în parlament, afirmase că se vaccinase de opt ori împotriva COVID-19, notează EFE.
În timpul convalescenţei sale, mass-media a raportat de două ori moartea sa presupusă, lucru negat de autorităţile ruse, inclusiv de Volodin.
„Personalitatea sa este atât de mare, încât este dificil de imaginat evoluţia sistemului politic din Rusia modernă fără el”, a scris Volodin în aceeaşi postare pe Telegram despre acest veteran al politicii ruse, care fusese mereu atent să nu se opună preşedintelui Vladimir Putin, potrivit AFP. (sursa digi24.ro)

Finanţatorul de la FCSB, Gigi Becali, a declarat că se teme de un eventual conflict cu arme nucleare, pe fondul invaziei ruse în Ucraina, notează digisport.ro.
Becali a dezvăluit că are un buncăr pregătit la palatul său din Bucureşti, în eventualitatea unui atac al Rusiei asupra României.
Omul de afaceri a recunoscut că îi este frică de puterea pe care o are liderul rus Vladimir Putin.
"Mie nu mi-e frică de război, pentru că nu mă iau nici după Zelenski, nici după Putin. Eu mă iau doar după Hristos, care spune că războaie vor fi, dar nu va fi sfârşitul. Nimeni nu va da nucleara, că de nucleară ne temem. De ce să ne fie frică de război, când ruşii nu au reuşit să doboare un oraş, Kiev-ul? Cum să doboare Europa, care este apărată de NATO? Pe mine nu mă interesează pastilele cu iod, pentru că nu o să fie bombă nucleară. Oricine dă nucleară moare şi el. Eu de Putin nu vorbesc prea mult, că mi-e frică. Eu ştiu aşa, orice bătaie este pe bani. Războiul ăsta este pentru bani, eu aşa cred, pentru bogăţiile Ucrainei. Războiul ăsta este un fleac, pentru ucraineni este mai grav. Noi câştigăm de pe urma acestui război. Moldova nu este a noastră, Putin dacă vrea, o ia în două ore. Nu-l mai puneţi în poză, că mi-e frică de el. Eu o iau la fugă, dacă m-aş întâlni cu el. La palat, am un buncăr placat cu plumb", a spus Gigi Becali la România TV.

Vladimir Putin a fost căsătorit cu Liudmila Putina în perioada 1983-2014. Din căsnicia lor au rezultat două fete, Maria şi Katerina. Una dintre ele va putea deveni viitoarea ”Doamnă de fier” a Rusiei, potrivit unui documentar realizat de Gândul.ro.
Maria şi Katerina. Două nume simple, întâlnite în toată lumea. Însă ascund în spate două dintre cele mai de preţ bunuri ale Rusiei. Maria şi Katerina nu-s femei simple, sunt fiicele omului care se consideră nu doar liderul celui mai întins stat, ci mult mai mult: Vladimir Putin.
Care nu se uită la banii ţării şi nici nu ezită să le numească în funcţii importante, în fruntea mediului academic. Ba chiar se gândeşte să-i lase moştenire funcţia sa Katerinei.

Cine este Maria, fiica cea mare a lui Vladimir Putin

Maria Vorontsova este primul copil al preşedintelui Vladimir Putin. Tânăra are 36 de ani şi este fiica lui Vladimir Putin din căsătoria liderului de la Kremlin cu Liudmila Shkrebneva. S-a născut pe 28 aprilie 1985, la Leningrad, actualul Sankt Petersburg.
Maria a urmat şcoala germană la Dresda, în Germania de Est, în timp ce familia ei locuia acolo în anii 1980.
După ce familia lui Putin s-a întors la Sankt Petersburg, în primăvara anului 1991, ea a urmat şcoala gimnazială germană din oraşul de pe Neva. Mai târziu, în timpul unor confruntări violente între clanurile rivale din Sankt Petersburg, Maria şi sora ei, Katerina, au fost trimise de Putin, care se temea pentru siguranţa lor, în Germania.

Una dintre fiicele lui Puitn, expertă în nanism?!

Tutorele lor legal era fostul activist STASI Matthias Warnig, care a lucrat cu Vladimir Putin în Dresda, ca parte a unei celule KGB şi care a înfiinţat sucursala Dresdner Bank din Sankt Petersburg.
Vorontsova a studiat biologia la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg şi este absolventă de medicină la Universitatea de Stat din Moscova în 2011. Maria şi-a construit o carieră care este departe de imaginea politică a tatălui ei.
Tânăra şi-a făcut studiile de doctorat la Centrul de Cercetare a Endocrinologiei din Moscova. În urma cursurilor, Maria ar fi devenit expert în nanism.
Fostul ginere al lui Vladimir Putin, Jorrit Faassen, are 42 de ani. El şi-a finalizat studiile universitare la Universitatea Haga, Olanda. Se presupune că cei doi au stat o perioadă de timp în Olanda înainte de a se căsători. Aceştia au doi copii.
Au divorţat, anul acesta, înainte de a începe războiul din Ucraina. Deşi identitatea lor nu e cunoscută, Vladimir Putin a confirmat că are nepoţi când a recunoscut că nu petrece suficient timp cu ei.

Izgonirea din Olanda

În 2013, prima fiică a preşedintelui rus a ajuns în centrul atenţiei după un incident care a implicat doborârea unui avion malaezian în Ucraina. Avionul a fost doborât de un grup rebel pro-rus, dar efectele au fost resimţite de Maria. La acea vreme, ea şi soţul ei locuiau în cea mai înaltă clădire din Voorschoton, Olanda. Mulţi protestatari le-au cerut atunci să părăsească ţara.
În 2015, s-a raportat că Vorontsova şi Faassen locuiesc la Moscova. Pentru cariera fiicei sale. Putin ar fi alocat aproximativ 2 miliarde de dolari pentru cercetarea genetică şi a numit-o pe Maria în grupul de 30 de persoane care supraveghează lucrările, conform Bloomberg.
Se spune chiar că ea este consilierul lui în inginerie genetică.
Anul trecut, Maria Vorontsova a avut o apariţie la o televiziune naţională, atunci când a acordat un interviu de 13 minute despre bolile rare în Sankt Petersburg. Ambele surori au apărut atunci în aceeaşi emisiune şi astfel şi-au dus prezenţa publică la un nou nivel.

Cine este Katerina, fiica cea mică a lui Vladimir Putin

Katerina Tikhonova are 35 de ani şi este fiica cea mică a preşedintelui rus. Ea s-a născut în Dresda, în Germania. A renunţat la numele de familie Putin şi a luat numele bunicii ei din partea mamei, Ekaterina Tikhonovna Shkrebneva. A absolvit Universitatea de Stat din Moscova în 2009, acolo unde a studiat istoria japoneză. În anul 2010, Tikhonova era pasionată de rock’n’roll acrobatic – un sport rar, non-olimpic, în clasamentul mondial în care se află doar aproximativ două sute de oameni.
Ea şi partenerul Ivan Klimov au ajuns pe locul cinci la un eveniment de campionat mondial din 2013 în Elveţia.
În 2014, a ocupat locul doi la Campionatul Rusiei. În Federaţia Mondială, Katerina a ocupat la un moment dat postul de vicepreşedinte pentru extindere şi marketing. Apoi, rock and roll-ul acrobatic a început să câştige popularitate în Rusia. Din 2016 până în 2019, în regiunea Moscovei, la şcoala de sport unde a studiat, a fost construit un centru de rock and roll acrobatic pentru 2 miliarde de ruble.

Averi de miliarde

Tot în 2013, Katerina s-a căsătorit cu Kirill Şamalov, fiul lui Nikolai Şamalov, unul dintre proprietarii Băncii Rossiya. Acesta este de asemenea, vicepreşedinte al Sibur Holding, care este o companie rusă de prelucrare a gazelor şi petrochimie cu sediul la Moscova.
Guvernul rus deţine 38% din acţiunile companiei. La acea vreme, se estima că cei doi deţineau active în valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari. În ianuarie 2018 însă, Katerina Tikhonova şi soţul său s-au despărţit.
În mai 2019, fiica cea mică a lui Putin şi-a susţinut dizertaţia şi a primit o diplomă de master în fizică şi matematică. La sfârşitul anului, a devenit membru al Consiliului pentru Dezvoltarea Culturii Fizice şi Sportului de Masă din cadrul Guvernului Federaţiei Ruse.
Mai târziu, fiica cea mică a liderului de la Kremlin a devenit directorul companiei Innopraktika, care reuneşte două iniţiative ale Universităţii de Stat din Moscova: Fundaţia Naţională pentru Dezvoltare Intelectuală şi Centrul Naţional de Rezervare Intelectuală.
Acesta este un proiect de dezvoltare în valoare de 1,7 miliarde de dolari. Ea este, de asemenea, director adjunct al Institutului de Cercetare Matematică a Sistemelor Complexe de la Universitatea de Stat din Moscova, un nou institut de inteligenţă artificială.

Katerina i-ar putea lua locul lui Vladimir Putin?!

Când Putin se va retrage din politică ar dori, conform Nataliei Gevorkian, analist politic, să preda puterea fiicei sale mai mici.
Opozantul liderului de la Kremlin, Alexei Navalnîi, susţine că Putin ar mai avea o fiică de 19 ani, Elizaveta, mama ei fiind o milionară din Sankt Petersburg. Presupusa fiică, pe care alte surse media din Rusia o numesc Luiza, este model şi are inclusiv apariţii pe podiumuri importante.
Mama ei, Svetlana Krivonogikh, are o companie care deţine 3 la sută din acţiunile Rossiya Bank, instituţie financiară care a fost sancţionată de Occident după anexarea Crimeei, în 2014. În plus, aceasta deţine şi un conac de 3,1 milioane de lire sterline în Monaco.
Relaţia lui Putin cu Krivonogikh ar fi început în anii ’90, înainte ca actualul dictator să devină preşedinte. (sursa cancan.ro)

De-a lungul timpului, Bisericile Ortodoxe din Rusia şi România au avut relaţii apropiate, atât datorită faptului că propovăduiesc aceeaşi credinţă, dar şi pentru că, până în 1989, au fost sub tutela statului comunist. În anii ’90, când în România s-a instaurat un regim democratic, relaţia dintre cele două Biserici nu a mai fost cultivată ca în trecut, dar din anii 2000 s-a revenit la legăturile strânse de odinioară, notează fanatik.ro.
O dovadă este reprezentată de vizita în Rusia a Preafericitului Daniel, de la finalul anului 2017, la invitiaţia Patriarhului Kirill, făcută cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă. Cu două luni înainte, Patriarhul Kiril îl vizitase la Bucureşti pe Patriarhul Daniel.
La evenimentul de la Moscova au mai participat conducători ai bisericilor ortodoxe din Serbia, Cipru, Albania, Polonia, Cehia şi Slovacia, Georgia, Bulgaria, SUA şi Canada. S-au organizat mai multe reuniuni de-a lungul celor câteva zile de mare sărbătoare ortodoxă.
Astfel, Patriarhul Daniel şi Patriarhul Kiril s-au întâlnit în Sala Tronului de la Reşedinţa “Danilovski”, pentru ca luni, pe 4 decembrie 2017, să celebreze împreună Sfânta Liturgie, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la întronizarea Sfântului Tihon, primul patriarh rus de după anul 1700, când împăratul Petru cel Mare a reformat Biserica Ortodoxă Rusă.
În aceaşi zi, Patriarhul Daniel a participat la un concert festiv organizat la Palatul de Stat din Kremlin. După eveniment, Vladimir Putin i-a invitat pe conducătorii bisericilor ortodoxe la reşedinţa prezidenţială din Novo-Ogarevo, aflată la câţiva kilometri de Moscova. În salonul rezervat întâlnirilor protocolare, toţi invitaţii s-au adunat în jurul unei mese festive.
Patriarhul Daniel s-a aşezat pe un scaun aflat în apropierea lui Vladimir Putin, fiind al doilea din stânga lângă preşedintele Rusiei. „Dumneavoastră reprezentaţi Biserica, ceea ce joacă un rol esenţial în viaţa ţărilor dumneavoastră, în viaţa societăţii. Dumneavoastră faceţi un apel la milostenie, lucraţi în domeniul educaţiei, formării, ceea ce este foarte important”, le-a spus Putin Patriarhului Daniel şi celorlalţi invitaţi. Înainte de a servi masa, Vladimir Putin le-a mai vorbit liderilor religioşi despre criza spirituală a lumii moderne, despre unitatea bisericii ortodoxe şi despre războiul civil din Siria, în care Rusia intervenise direct în conflict.