Buna Vestire sau Blagoveştenia este sărbătorită miercuri, 25 martie 2021, şi este ziua în care Fecioara Maria a primit vestea că-l va naşte pe Iisus. De asemenea, este prima sărbătoare din postul Paştelui în care este dezlegare la peşte, dar şi ziua în care, potrivit tradiţiei, oamenii nu trebuie să se certe, pentru a nu avea necazuri tot anul. Este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului. Credincioşii sărbătoresc Buna Vestire, cu nouă luni înainte de Crăciun, momentul naşterii lui Isus. În această zi, Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelul Gavriil că-l va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Locul unde se crede că Fecioara Maria a primit vestea că va naşte pe Iisus este în prezent ocupat de o impunătoare biserică, Bunavestire din Nazaret.   Sărbătoarea Bunei Vestiri întâmpină şi sosirea rândunelelor, dar şi primul cântat al cucului, zi numită în calendar Ziua Cucului. De Buna Vestire se crede că sosesc rândunelele, iar cucul cântă prima oară în an, de aceea sărbătorii i se mai spune şi Ziua Cucului.   Cucul anunţă sosirea efectivă a primăverii. Primul său cântec trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare. Există obiceiul ca în această zi, să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele. Numărul ar putea fi câţi ani mai avem de trăit. Dacă primul cântec al cucului este auzit pe stomacul gol, în partea stânga sau în spatele omului, este semn de rău augur. Pe de altă parte, conform obiceiului, flăcăii şi fetele îl întreabau pe cuc lucruri care îi interesau, precum: „Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ Pân’ m-oi însura (mărita)?”. Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de aşteptare. De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, în speranţa că flăcăii nu le vor ocoli. Mai mult, la auzul cântecului cucului, e bine să aruncăm un bănuţ în direcţia din care se aude glăsuirea păsării, pentru a avea noroc tot anul.   Tradiţia mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul. De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare, ca hrană pentru îngeri.   În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se „ameninţau” cu toporul şi se stropeau cu ţuică. Tot de Buna Vestire, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele de Noaptea focurilor, este practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.   Fiind dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii.   Se spune că, dacă în ziua de Blagoveştenie timpul va fi frumos, tot anul are să fie bun. Şi cum va fi vremea în ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi de Paşte. Dacă de Buna Vestire se află şi frunza verde, atunci anul va fi cu belşug. Dacă în ziua praznicului e ceaţă, primăvara va fi plăcută, călduroasă şi fără multe zile mohorâte.
Publicat în Comunitate