Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a avertizat miercuri că economia zonei euro va înregistra în 2016 şi 2017 o creştere mai lentă decât estima iniţial, ca urmare a înrăutăţirii condiţiilor financiare la începutul acestui an, informează CNBC.
Conform noilor prognoze, zona euro ar urma să înregistreze o creştere de 1,5% în 2016 (faţă de 1,8% cât preconiza în luna noiembrie) şi un avans de 1,6% în 2017. De asemenea, Standard & Poor's şi-a revizuit în mod semnificativ prognoza de inflaţie pentru zona euro, până la 0,4% în acest an, faţă de 1,1% cât estima anterior, şi la 1,4% în 2017, faţă de 1,5% cât preconiza în noiembrie.
În raportul publicat miercuri, economistul şef pentru Europa de la Standard & Poor's, Jean-Michel Six, a comparat zona euro cu un avion care "zboară cu un singur motor", adăugând că deşi există motive să sperăm că economia va lua altitudine, o revenire la modelul de creştere robustă de dinaintea crizei este puţin probabilă. Pentru a-şi ilustra metafora avionului cu un singur motor, Jean-Michel Six a scos în evidenţă faptul că economia zonei euro se bazează în principal pe consum, care reprezintă 55% din Produsul Intern Brut al zonei euro şi începând din 2014 a fost responsabil pentru 72% din creşterea economică. "O relansare care se bazează pe un singur cilindru este prin definiţie suspectă. Ar putea foarte rapid să se oprească, aşa cum s-a întâmplat în precedentul ciclu din 2010-2011. Sau la fel de bine ar putea să fie un fenomen episodic creat de scăderea facturilor la energie", a avertizat Jean-Michel Six.
De asemenea, agenţia de evaluare financiară subliniază că acţiunile băncilor centrale au un impact limitat asupra perspectivelor de creştere şi inflaţie, având în vedere preţul scăzut al materiilor prime şi lipsa de sprijin din partea guvernelor în materie de reforme structurale care să stimuleze competitivitatea şi eficienţa pieţei muncii
Prognozele economice nu au un impact direct asupra ratingurilor suverane atribuite de Standard & Poor's însă o modificare a fundamentelor economice se răsfrânge şi asupra analizelor de rating.

Publicat în Mapamond
Rata şomajului în zona euro a scăzut la 10,7% în octombrie, de la 10,8% în septembrie şi 11,5% în octombrie 2014, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În Uniunea Europeană, rata şomajului s-a situat în octombrie la 9,3%, fiind stabilă comparativ cu luna precedentă şi în scădere de la 10,1% în octombrie 2014. În rândul statelor membre, cele mai ridicate rate ale şomajului se înregistrează în Grecia (24,6% în august 2015) şi Spania (21,6%). La polul opus se situează Germania, cu o rată a şomajului de 4,5%, alături de Cehia (4,7%) şi Malta (5,1%). România se situează sub media din UE, cu o rată a şomajului de 6,8%. Eurostat estimează că aproximativ 22,497 milioane de persoane erau în şomaj în UE în cursul lunii octombrie, dintre care 17,240 milioane de şomeri numai în statele membre ale zonei euro. Comparativ cu octombrie 2014, rata şomajului a scăzut în 24 de state membre ale UE şi a crescut în patru ţări. Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în Spania (de la 23,9% la 21,6%), Slovacia (de la 12,7% la 10,7%), Irlanda (de la 10,7% la 8,9%) şi Croaţia (de la 17,6% la 15,8%). Singurele creşteri au fost înregistrate în Finlanda (de la 9% la 9,5%), Franţa (de la 10,5% la 10,8%), Belgia (de la 8,6% la 8,7%) şi România (de la 6,7% la 6,8%).
Publicat în Mapamond

Ritmul de creştere a economiei zonei euro a rămas stabil în august, însă redresarea pierde avânt în cele mai mari economii mondiale - SUA, China şi Japonia - dar şi în Marea Britanie şi Canada, se arată într-un raport publicat de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), transmit MarketWatch şi Reuters.

Indicatorul compozit CLI, calculat de OECD pentru cele 34 de state membre ale organizaţiei, a scăzut în august la 99,9 puncte, de la 100 de puncte în iulie. Indicatorul sugerează că ritmul de creştere a economiei zonei euro rămâne stabil, la 100,7 puncte, iar creşterea accelerează în Franţa (100,8 puncte) şi Italia (101 puncte), dar se menţine stabilă în Germania (100 puncte).

În China, indicatorul a scăzut în august la 97,2 puncte, de la 97,6 puncte în iulie, în timp ce în SUA s-a redus de la 99,5 la 99,2 puncte, iar în Japonia de la 99,9 puncte la 99,8 puncte. În Marea Britanie, indicatorul a ajuns la 99,5 puncte, de la 99,7 puncte.

În iunie, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a înrăutăţit estimarea privind creşterea economiei mondiale, apreciind că investiţiile rămân reduse, iar riscurile legate de posibilul faliment al Greciei afectează încrederea. Declinul preţului la ţiţei şi măsurile de relaxare monetare adoptate de principalele bănci centrale vor sprijini o redresare graduală. De asemenea, aprecierea dolarului face mai ieftine exporturile altor state, se arată în raportul organizaţiei.

Economia mondială va înregistra anul acesta un avans de 3,1%, faţă de de 3,7% estimat în noiembrie, dar anul viitor creşterea va accelera la 3,8%, a previzionat OECD. În 2014, PIB-ul global a înregistrat o expansiune de 3,3%.

Marţi, FMI şi-a redus estimările privind creşterea economiei mondiale în acest an şi anul viitor, atrăgând atenţia asupra riscurilor crescute legate de încetinirea economiei chineze şi a altor mari state emergente. Conform celor mai recente estimări ale FMI, Produsul Intern Brut mondial ar urma să urce cu 3,1% în acest an şi cu 3,6% în 2016, cu 0,2 puncte procentuale mai puţin decât estima în luna iulie a acestui an.

Înfiinţată în anul 1961, OECD joacă un rol de consiliere pentru guvernele ţărilor puternic dezvoltate, în materie de politică economică, socială şi de guvernare. Cele 34 de state membre OECD deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii.

Publicat în Mapamond

Creşterea economică din zona euro este prea slabă pentru a crea un număr suficient de locuri de muncă, a declarat vineri Benoit Coeure, membru în conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), relatează Reuters. „Când inflaţia este scăzută, cea mai bună cale pentru a o aduce la nivelul ţintei BCE de aproape 2% este susţinerea activităţilor economice. În prezent, creşterea economică şi a numărului locurilor de muncă reprezintă precondiţii pentru stabilitatea preţurilor”, a spus Coeure, pentru grupul francez de presă EBRA.

Potrivit datelor publicate marţi de Eurostat, economia zonei euro a crescut cu 0,4% în trimestrul al doilea, faţă de trimestrul precedent, peste estimarea iniţială de 0,3%, susţinută de exporturi şi cheltuielile de consum. Un ritm de creştere similar a fost înregistrat şi la nivelul Uniunii Europene. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat la factorii sezonieri a urcat în intervalul aprilie-iunie cu 1,5% în zona euro şi cu 1,9% în UE, după creşteri de 1,2%, respectiv 1,7% în trimestrul precedent.

Banca Centrală Europeană a anticipat săptămâna trecută că redresarea zonei euro va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent decât estima inţial, din cauza efectului încetinirii activităţilor economice în China.

Banca prognozează pentru acest an o creştere economică de 1,4% în zona euro, urmată de un avans de 1,8% în 2016. BCE a redus săptămâna trecută estimarea referitoare la inflaţia zonei euro din acest an la numai 0,1%, de la nivelul de 0,3% prognozat în iunie. Pentru 2016, banca se aşteaptă la accelerarea inflaţiei la 1,1%, care este totuşi sub estimarea anterioară, de 1,5%. În 2017, reprezentanţii BCE anticipează o inflaţie de 1,7%, apropiată de aşteptarea iniţială de 1,8%.

Publicat în Economie

Rata şomajului în zona euro a scăzut uşor în luna iulie, până la 10,9%, de la 11,1% în luna iunie, fiind pentru prima dată după luna februarie 2012 când rata şomajului în cele 18 state care utilizează moneda unică a scăzut sub pragul de 11%, arată datele publicate de Oficiul european de statistică (Eurostat), transmite AFP.

În Uniunea Europeană rata şomajului a scăzut uşor de la 9,6% în luna iunie 2015 până la 9,5% în luna iulie 2015. În rândul statelor membre, cele mai ridicate rate ale şomajului se înregistrează în Grecia (25% în luna mai 2015) şi Spania (22,2%). La polul opus se situează Germania, cu o rată a şomajului de 4,7%, alături de Cehia şi Malta, ambele cu o rată a şomajului de 5,1%. România se situează sub media din UE, cu o rată a şomajului de 6,8%, Belgia şi România fiind de altfel singurele state membre UE în care rata şomajului a rămas stabilă în luna iulie 2015 comparativ cu luna iulie a anului trecut.

Eurostat estimează că aproximativ 23,067 milioane de persoane erau în şomaj în UE în cursul lunii iulie, dintre care 17,532 milioane de şomeri numai în statele membre ale zonei euro. Într-o singură lună, numărul persoanelor fără un loc de muncă a scăzut cu 232.000 în Uniunea Europeană şi cu 213.000 în zona euro.

Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 6,8%, la finele lunii iulie, la acelaşi nivel cu cel înregistrat în luna precedentă, dar şi cu cel înregistrat în luna iulie 2014. 

Publicat în Mapamond

Ritmul de creştere al economiei zonei euro se accelerează, redresarea pierde avânt în Brazilia şi China, în timp ce expansiunea se atenuează, apropiindu-se de cifrele care arată tendinţele pe termen lung în SUA şi Marea Britanie, apreciază Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), transmite Reuters.

Indicatorul compozit CLI, calculat de OECD pentru cele 34 de state membre ale organizaţiei, s-a menţinut în iunie pentru a patra lună consecutiv la 100,7 puncte, depăşind media pe termen lung de 100 de puncte. Indicatorul sugerează că ritmul de creştere al economiei este stabil în Japonia, Germania şi India.

În SUA, indicatorul a scăzut în iunie la 99,4 puncte, de la 99,5 puncte în mai, în timp ce în Marea Britanie a ajuns la 99,8 puncte, de la 99,9 puncte luna anterioară. În schimb, indicatorul a crescut în Franţa la 100,8 puncte şi s-a menţinut stabil în Germania şi în Italia.

În China şi Brazilia a continuat declinul indicatorului compozit CLI calculat de OECD.

În iunie, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a înrăutăţit estimarea privind creşterea economiei mondiale, apreciind că investiţiile rămân reduse, iar riscurile legate de posibilul faliment al Greciei afectează încrederea. Declinul preţului la ţiţei şi măsurile de relaxare monetare adoptate de principalele bănci centrale vor sprijini o redresare graduală. De asemenea, aprecierea dolarului face mai ieftine exporturile altor state, se arată în raportul organizaţiei.

Economia mondială va înregistra anul acesta un avans de 3,1%, faţă de de 3,7% estimat în noiembrie, dar anul viitor creşterea va accelera la 3,8%, a previzionat OECD. În 2014, PIB-ul global a înregistrat o expansiune de 3,3%.

După ce BCE a implementat în martie măsuri de relaxare cantitativă de 1.100 miliarde de euro, zona euro ar urma să consemneze o expansiune de 1,4% în 2015 şi de 2,1% în 2016. PIB-ul Chinei va înregistra un avans de 6,8% anul acesta şi de 6,7% anul viitor, în timp ce economia SUA ar putea creşte cu 2% în 2015 şi cu 2,8% în 2016.

Principalul motiv al nivelului redus al investiţiilor îl reprezintă redresarea slabă a economiei şi incertitudinile privind perspectiva unei creşteri mai solide. Există şi motive specifice fiecărei ţări: condiţiile dure de creditare din unele părţi ale Europei, preţul mai scăzut al ţiţeiului în America de Nord, excesul de investiţii din trecut înregistrat în China, se arată în raportul OECD.

Conform prognozei revizuite a BCE, anul acesta, economia zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 1,5%, faţă de o expansiune de 1% estimată anterior, reflectând impactul favorabil al scăderii preţului la ţiţei şi al deprecierii euro. În 2014, PIB-ul UE a crescut cu 1,4%, iar al zonei euro cu 0,9%, conform datelor preliminare publicate recent de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat).

Înfiinţată în anul 1961, OECD joacă un rol de consiliere pentru guvernele ţărilor puternic dezvoltate, în materie de politică economică, socială şi de guvernare. Cele 34 de state membre OECD deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii. 

Publicat în Mapamond

Guvernul Greciei a capitulat aproape în totalitate în faţa condiţiilor creditorilor internaţionali şi s-a angajat să aplice rapid noi măsuri dure de austeritate, pentru a primi în schimb împrumuturi de circa 80 de miliarde de euro, în următorii trei ani, relatează MarketWatch.

"Eurosummit-ul a ajuns în unanimitate la un acord. Suntem gata să apelăm la Mecanismul European de Stabilitate pentru Grecia, cu sprijin serios pentru reforme", a afirmat pe Twitter preşedintele Donald Tusk, care a prezidat negocierile maraton de la Bruxelles, încheiate în dimineaţa zilei de luni.

Acordul, convenit după 22 de ore de discuţii dure dintre liderii zonei euro şi miniştrii de Finanţe, impune ca Guvernul elen să capituleze probabil aproape în totalitate la cererile creditorilor. Până miercuri, Parlamentul din Atena trebuie să aprobe reforma pensiilor şi majorarea TVA, măsuri respinse de greci la referendumul de săptămâna trecută. Grecia trebuie să aplice reglementările UE care permit închiderea băncilor cu probleme, costurile fiind suportate de investitori şi creditori.

"Trebuie refăcută încrederea", a declarat cancelarul german Angela Merkel, într-o conferinţă de presă.

Înainte de începerea negocierilor pentru al treilea program de salvare, acordul liderilor din zona euro trebuie aprobat şi de celelalte parlamente. Decizia oficială este aşteaptată până la sfârşitul săptămânii.

Pentru a ajuta Grecia să acopere necesarul de finanţare pe termen scurt, miniştrii de Finanţe din zona euro trebuie să discute o aşa-zisă finanţare punte, a precizat Tusk. Ministrul leton Taavi Roivas a scris pe Twitter că Europa a decis un parcurs, el precizând că totul depinde de implementare. Într-o concesie faţă de Grecia, guvernele din zona euro vor analiza măsuri pentru a face datoria sustenabilă, de exemplu prin prelungirea termenelor de rambursare.

Noul program de salvare, care va fi negociat după primele măsuri de reformă şi de reducere a cheltuielilor, va conţine măsuri care vor merge dincolo de supravegherea şi controlul suportat de alte guverne din zona euro care au beneficiat de programe de susţinere financiară. Cea mai importantă măsură cerută de creditori este crearea unui fond de circa 50 de miliarde de euro, sub formă de active de stat care trebuie privatizate sau lichidate în următorii ani. Fondul va fi sub supraveghere europeană, a precizat cancelarul Merkel. Majoritatea banilor obţinuţi vor fi folosiţi la plata datoriilor şi recapitalizarea băncilor, iar 12,5 miliarde de euro pentru investiţii, a mai spus Merkel. "Avantajele depăşesc dezavantajele", a spus cancelarul german, avertizând că revenirea economiei elene la creştere va fi lungă şi dificilă.

În pofida concesiilor mari făcute de premierul elen Alexis Tsipras, viitorul Greciei în uniunea monetară este încă incert.

Aprobarea noilor măsuri de austeritate de către Parlamentul de la Atena poate diviza partidul de guvernământ Syriza şi partenerul de dreapta din coaliţie, Grecii Independenţi, ceea ce ar putea duce la organizarea de alegeri anticipate. Totodată, nu se ştie când vor fi deschise băncile, a căror activitate a fost suspendată în cea mai mare parte în utimele două săptămâni, sau cum va plăti Grecia o datorie de 4,2 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană (BCE), scadentă pe 20 iulie.

Într-un comunicat al miniştrilor de Finanţe din zona euro se arată că necesarul de finanţare al Greciei s-ar putea ridica la 86 de miliarde de euro, peste estimarea de sâmbătă, de 74 de miliarde de euro, făcută de instituţiile creditoare ale statului elen (BCE, Comisia Europeană şi FMI). Recapitalizarea băncilor este evaluată la 10-25 de milairde de euro. FMI trebuie să continue să se implice în programul de susţinere financiară a Greciei, a declarat preşedintele francez Francois Hollande, al cărui guvern şi-a asumat un rol puternic în susţinerea statului elen, în ultimele luni. În cadrul acordului, administraţia de stat din Grecia va fi modernizată şi de-politizată, a mai spus Merkel, adăugând că Guvernul de la Atena şi instituţiile internaţionale vor discuta pentru prima oară despre această problemă pe 20 iulie. 

Publicat în Mapamond
Marți, 07 Iulie 2015 00:00

Reuniune a liderilor zonei euro

Conducătorii zonei euro se vor reuni marţi, la Bruxelles, pentru un summit consacrat consecinţelor victoriei susţinătorilor NU la referendumul în Grecia, rezultat considerat „foarte regretabil” duminică seara de şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, informează AFP. La rândul său, Comisia Europeană 'ia notă şi respectă' rezultatul votului, potrivit unui scurt comunicat.

„Acest rezultat este foarte regretabil pentru viitorul Greciei”, a estimat Jeroen Dijsselbloem, ministrul de finanţe al Olandei, care prezidează Eurogroup.

„Pentru refacerea economiei greceşti, măsuri dificile şi reforme sunt inevitabile. Nu vom aştepta iniţiativele autorităţilor greceşti”, a afirmat el într-un comunicat, în timp ce miniştrii de finanţe ai zonei euro urmează să se reunească marţi, înaintea summit-ului şefilor de stat şi de guvern ai celor 19 ţări la ora locală 18:00 (16h00 GMT) la Bruxelles.

Desfăşurarea summit-ului, confirmată de Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a fost cerută în cursul serii de cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, care au discutat la telefon duminică seara să se întâlnească luni la Paris.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a susţinut campania pentru DA la referendum, se va exprima oficial asupra rezultatului marţi, în cursul unei sesiuni plenare a Parlamentului European la Strasbourg. Până atunci, el a început consultări - de duminică seara, după ce rezultatul votului în Grecia a fost cunoscut - cu liderii „celorlalte 18 ţări ale uniunii monetare şi ai instituţiilor europene”, a precizat Comisia, excluzând astfel Grecia dintre interlocutorii preşedintelui său. 

Publicat în Mapamond