Luni, 22 Iunie 2015 00:00

Unde ne este spiritul civic?

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Este trist că am ajuns la mila unor personaje de doi lei, care îşi bat joc de banul public de ani de zile şi ne dau cu tifla ori de cîte ori au ocazia. E vorba de parlamentari sau mai bine zis de cei care se împopoţonează cu acest titlu, pentru că ţara asta nu a avut deputaţi şi senatori în ultimii 25 de ani. Dacă nu se salvează unul pe altul de arestare sau nu încearcă să modifice Codul Penal, ca să nu mai ajungă după gratii, îşi trag pensii nesimţite pentru o activitate inexistentă în Parlament. Problema nu este la ei, ci la popor, care le permite să facă ce vor. În Islanda criza economică a determinat ieşirea oamenilor în stradă. Protestele paşnice au schimbat câteva guverne de atunci, iar în Parlament au început să fie alese persoane neafiliate politic într-o proporţie din ce în ce mai mare. Asta înseamnă spirit civic! Dacă îţi pasă, acţionezi, nu stai lejer în fotoliul de acasă şi spui că viaţa e mizerabilă. Noi nu suntem în stare să facem ceva nici dacă un hoţ de buzunare îşi bruschează victima la jumătate de metru de noi, dărămite să ne mai gândim că putem schimba lucrurile cu 180 de grade, dacă am acţiona unitar împotriva celor care au făcut politică de stat din interesul propriu sau de grup. Nu ştiu dacă vă mai amintiţi de doamna Anghel, în prezent senator, când făcea greva foamei pentru... nici ea cred că nu mai ştie. Acum madam strigă de la tribuna Parlamentului că deputaţii şi senatorii „cinstiţi” merită recompensaţi. Pai dacă e aşa, majoritatea covârşitoare a românilor ar trebui să nu mai aibă grija zilei de mâine. Am dat acest banal exemplu, deoarece este relevant pentru nivelul de gândire al celor care au fost paraşutaţi de partide într-un post de parlamentar. Mobilizarea la vot a diasporei a adus schimbarea la alegerile prezidenţiale şi cred cu tărie că tot din acea zonă va veni impulsul, care va determina un nou pas în faţă pentru societatea românească, aflată într-un soi de comă civică, atât de greu de înţeles. Când zeci de mii de oameni au ieşit pe stradă în noaptea alegerilor, politicienii au început să vorbească la modul serios de voinţa poporului, pentru că la asta se reduce totul. Susţinerea pentru instituţii de genul DNA a ajuns aproape de cotele maxime, ceea ce poate însemna că românii preferă ca alţii să facă lucrurile să se mişte în locul lor. Asta nu se va întâmpla, pentru că justiţia nu tratează decât efectele, nu şi cauzele putregaiului din politică. Schimbarea adevărată vine în momentul în care cei aflaţi la conducere sunt constrânşi de popor să acţioneze într-o anumită direcţie. Timp de un sfert de secol noi am trăit într-un simulacru de democraţie, în condiţiile în care puterea a fost acaparată de foştii nomenclaturişti ai partidului comunist sau de urmaşii lor, iar justiţia a avut până recent interdicţie să acţioneze la un anumit nivel. Mă întreb de câte astfel de porcării, de câte sfidări mai are nevoie naţia română înainte să ia în sfârşit taurul de coarne şi să le dea un tradiţional şut în fund acestor aurolaci ai politicii româneşti?

 

Lasă un comentariu