Joi, 27 noiembrie 2025, de la ora 18.00, Casa Artelor din Galaţi a găzduit lansarea volumului „Arca lui Goma”, semnat de prof. univ. dr. Aliona Grati. Cartea, prezentată drept o „biografie narativă polifonică”, propune cititorilor un portret complex al lui Paul Goma, unul dintre cei mai importanţi disidenţi anticomunişti ai României.
Evenimentul i-a avut ca invitaţi pe prof. dr. Arthur Tulus, prorector al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, prof. dr. Nicoleta Ifrim de la Facultatea de Litere şi scriitorul Adi Secară. Moderator a fost conf. univ. dr. Iuliana Barna.
Lansarea s-a bucurat de prezenţa unui public numeros: scriitori, poeţi, cadre universitare, studenţi şi reprezentanţi ai mediului cultural local. Printre participanţi s-a aflat şi doamna Brînduşa Oana Ilie, muzeograf la Muzeul Brăilei „Carol I”.
O biografie literară, istorică şi confesivă
Volumul Alionei Grati se remarcă printr-o tehnică narativă inedită: autoarea construieşte un „fals jurnal” pentru a reda vocea interioară a lui Paul Goma, în contrapunct cu vocea biografului. Cartea reconstituie cu rigoare şi sensibilitate destinul unui scriitor care a trăit între traume, exil, revelaţii şi nevoia neobosită de adevăr.
„Nu e doar istorie literară şi critică literară, ci, în primul rând, biografia unui scriitor — cu tot contextul politic, social şi emoţional care i-a marcat creaţia”, a subliniat autoarea.
Viaţa lui Paul Goma este prezentată ca o „fugă” în dublu sens: rătăcirea geografică a exilatului şi desfăşurarea tematică a unei „fugi” muzicale, compusă din obsesii, întoarceri şi căutări. Printre episoadele remarcabile se numără şi perioada de domiciliu forţat, când Goma, având o ureche muzicală excelentă, a învăţat să cânte la pian şi l-a descoperit pe Bach – compozitor interzis în acea vreme.
Un destin între curaj şi persecuţie
Născut în 1935 în satul Mana, raionul Orhei, Paul Goma provenea dintr-o familie de învăţători basarabeni. Refugiat în România în 1940, avea să devină una dintre cele mai incomode şi verticale voci ale disidenţei româneşti. A fost arestat în 1956 pentru „manifestări ostile socialismului”, apoi în 1977, după ce a adresat o scrisoare deschisă lui Nicolae Ceauşescu în apărarea drepturilor omului şi a susţinut public protestatarii cehoslovaci.
Etichetat de Securitate drept „KGB-ist”, „homosexual” sau „scriitor lipsit de talent”, a fost ţinta a numeroase campanii de discreditare şi chiar a unor tentative de asasinat, inclusiv prin otrăvire cu aconitină, după cum povesteşte Aliona Grati. În exil, la Paris, unde a cerut azil politic, şi-a continuat opera literară, fiind comparat adesea cu Soljeniţîn.
O intervenţie emoţionantă la eveniment a avut-o şi pr. Izidor, care a evocat admiraţia monahului Paulin Lecca faţă de curajul scriitorului. Răspunzând la întrebarea „De unde avea Goma atâta patriotism?”, Aliona Grati a explicat că acesta provenea dintr-un lung şir de luptători bravi şi consecvenţi în convingeri dar şi din moştenirea părinţilor — dascăli, care au fost sufletul comunităţilor rurale.
O apariţie editorială de restituire culturală
Lansarea de la Galaţi se înscrie într-o serie mai largă de evenimente dedicate împlinirii a 90 de ani de la naşterea lui Paul Goma. Volumul, apărut la Editura ARC, este rezultatul cercetărilor realizate în cadrul subprogramului ştiinţific „Cultură şi politică în contextul schimbărilor regimurilor politice: de la Basarabia românească la Republica Moldova” (2024–2027), coordonat la Universitatea de Stat din Moldova.
„Arca lui Goma” reprezintă, astfel, nu doar o reconstituire biografică, ci şi o recuperare necesară a unei conştiinţe morale majore a culturii române. Scriitorul, care a visat toată viaţa la revederea Basarabiei, şi-a recăpătat cetăţenia moldovenească abia la finalul vieţii. Destinul său, întins peste decenii de luptă şi exil, rămâne un reper moral şi civic, pe care volumul Alionei Grati îl readuce în centrul atenţiei publice.
Galerie de imagini, mai jos!
