Telemeaua gălăţeană de Covurlui încearcă să obţină protecţie europeană

 
Vineri, 13 Ianuarie 2012 07:37
Publicat în Economie
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
România avea înregistrate la nivel naţional un număr de 3.850 de produse alimentare în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, la finele anului 2011, cu aproape 1.000 mai multe decât în 2010, ponderea cea mai mare fiind deţinută de produsele lactate, potrivit datelor centralizate de direcţia de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Deşi există o diversitate a produselor tradiţionale înregistrate la nivel naţional, de la brânzeturi, produse din carne, de panificaţie sau de brutărie, până la băuturi, miere, fructe şi legume, deocamdată magiunul de Topoloveni rămâne singurul produs alimentar care a reuşit să obţină protecţia comunitară.
Specialiştii Ministerului Agriculturii au declarat că la ora actuală mai sunt două produse româneşti ce au depus documentaţie la minister pentru obţinerea protecţiei comunitare, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei.
"La ora actuală au fost depuse documentaţii la minister pentru Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei de către Asociaţia pentru Promovarea Cârnaţilor de Pleşcoi şi Asociaţia Doripesco, prima solicitând Indicaţie Geografică Protejată (IGP), iar cea de-a doua Denumire de Origine Protejată (DOP), ambele sisteme asigurând protecţia denumirii produselor agricole şi alimentare identificate", a declarat, marţi, pentru AGERPRES, Iuliu Gabriel Maloş, consilier produse tradiţionale în MADR.
Specialitatea Tradiţională Garantată (STG) este un alt sistem de atestare care asigură, de asemenea, protecţia denumirii produselor agricole la nivel european.
Alte şase produse româneşti care ar putea dobândi protecţie comunitară sunt în faza completării documentaţiei în vederea depunerii acesteia la minister, iar pentru alte două produse au fost începute demersurile pentru recunoaşterea grupurilor de producători.
Cele şase produse cu documentaţie în curs de depunere la MADR sunt brânza telemea de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Sibiu, lapte gros de Mărginimea Sibiului, sloi de oaie de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Covurlui (Galaţi), brânza de burduf din Bran. Telemeaua de Covurlui este făcută din lapte de capră şi are în compoziţie boabe de Nigella sativa (negrilică, negruşcă de cultură, cernuşcă, chimen negru).
„Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale Covurlui din Galaţi a întocmit deja dosarul pentru obţinerea în prima fază a protecţiei naţionale. După acreditarea acestuia de instituţiile de certificare, dosarul va sta pe site-ul Ministerului Agriculturii timp de 60 de zile, respectiv perioada de opoziţie, după care, dacă niciun alt producător nu va contesta reţeta, dosarul pleacă spre Bruxelles pentru obţinerea protecţiei europene a denumirii de origine. Toată aceste demersuri durează în jur de un an ţi jumătate”, a declarat, pentru AGERPRES, Marius Verdesi, unul dintre producătorii brânzei de Covurlui.

Paşi de urmat

"Este foarte important ca producătorii dintr-o anumită zonă să acţioneze împreună, să se asocieze şi să respecte acceaşi metodă în vederea protecţiei produsului respectiv", a explicat Maloş.
Potrivit specialiştilor MADR, paşii care trebuie urmaţi pentru obţinerea protecţiei comunitare pentru un produs tradiţional vizează, în primul rând, constituirea grupurilor de producători care vor întocmi caietul de sarcini, respectiv documentul care cuprinde date privind numele şi descrierea produsului, aria geografică şi dovada că produsul este originar din aceasta, metoda de obţinere a produsului şi legătura între calitatea sau caracteristicile acestuia cu mediul geografic sau originea geografică, autorităţile ori organismele care verifică, elemente suplimentare de etichetare.
Ulterior este încheiat, contra cost, un contract cu un organism privat de certificare, acreditat la nivel naţional, care verifică în laboratoarele proprii dacă produsul respectă ceea ce scrie în documentaţie, oferind totodată consultanţă şi sprijin pentru completarea dosarului. Pasul următor vizează depunerea caietului de sarcini la MADR, studierea acestuia fiind de 30 de zile. Dacă dosarul respectă toate normele prevăzute în regulamentele naţionale şi europene începe perioada de opoziţie, de 60 de zile, în care orice alt producător sau asociaţie poate contesta documentaţia. Următoarea etapă, după finalizarea perioadei de opoziţie la nivel naţional, constă în transmiterea cererii la Comisia Europenă în vederea înregistrării şi dobândirii protecţiei la nivelul UE. Dacă nu există opoziţie, documentaţia poate fi trimisă la reprezentanţa României la Bruxelles, intrând deja în protecţia naţională. Studierea dosarului de către forul european se poate extinde şi pe o perioadă de un an.
La începutul lunii decembrie 2011, într-o vizită oficială efectuată în România, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a declarat după întâlnirea cu producătorii români de produse tradiţionali că autorităţile şi producătorii români ar trebui să fie mai activi pentru înregistrarea unui număr cât mai mare de produse tradiţionale cu protecţie la nivel european.
Acesta a precizat că lipsa informării a fost una dintre cauzele înregistrării unui singur produs tradiţional cu protecţie la nivel european.
"Cred că a fost o problemă de informare şi de o parte şi de alta. Eu am propus Ministerului Agriculturii să pregătească o echipă în acest domeniu, noi de la Bruxelles să dăm o mână de ajutor cu o altă echipă care cunoaşte foarte bine legislaţia europeană, iar la nivelul producătorilor să-şi pregătească dosarele pentru că normele de acreditare nu sunt complicate. Consider că nu este atât de grea pregătirea dosarului, ci mai mult să se înţeleagă oamenii pe un anumit teritoriu. Fiecare are impresia că protecţia va fi numai a lui, dar caracteristica unei indicaţii geografice sau de origine este o proprietate publică, pentru toţi cei dintr-o regiune sau din zona respectivă care respectă o reţetă în realizarea produselor. Dacă fiecare încearcă să lupte împotriva celuilalt, în loc să acţioneze împreună ca să protejeze produsul respectiv, se pierde timp şi energie şi rezultatul este acelaşi", a adăugat comisarul european.
Potrivit datelor MADR, ponderea cea mai mare a produselor tradiţionale înregistrate şi atestate o reprezintă produsele lactate (aproape 39% din total), urmată de produsele din carne (peste 30%), produsele de patiserie şi panificaţie (15%), băuturi alcoolice (circa 9%) diferenţa fiind data de alte produse şi de legume şi fructe.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu