Eugen Teodorovici: „România va avea o absorbţie a fondurilor UE de 5-10%, în 2015, pe noul cadru financiar”

  M.A.S.
Marți, 27 Ianuarie 2015 00:00
Publicat în Fonduri UE
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

- Aţi încheiat anul trecut cu o absorbţie de peste 50%, pe vechiul cadru financiar. Pentru anul acesta aveţi preconizat un grad 80%. Credeţi că veţi atinge ţinta?

Sunt convins de asta şi, poate chiar mai mult, putem depăşi procentul de 80%.

- Aveţi decontări în prima parte a anului?

Da. Este o sumă încă la Comisie trimisă de anul trecut spre decontare, undeva la 1,3 miliarde euro care urmează să vină în România în următoarele săptămâni.

- Anul trecut aţi lansat apeluri de proiecte pe noul cadru financiar 2014 — 2020. Vor mai urma anul acesta altele noi?

E adevărat. Anul trecut am lansat primele ghiduri de proiecte pentru următorul cadru financiar 2014 — 2020. Primul a fost cel de capital uman adresat tinerilor pentru primele 2 axe din acest program operaţional. Acest ghid urmează să fie definitivat în parteneriat cu cei interesaţi în mod direct. O să fie lansat în luna februarie în mod oficial pentru depunerea de proiecte, iar cea de-a doua parte a fost adresată programului de competitivitate, unde, la fel, în februarie vor fi lansate ghidurile spre depunere de proiecte. La final de martie se va lansa masiv din tot ce înseamnă cadru financiar următor. Ceea ce lansăm acum este pentru a răspunde cerinţelor ambelor cicluri financiare. Ideea este să facem o absorbţie cât mai mare pe actualul cadru financiar. Sunt programe operaţionale care pot atinge 100%, respectiv cel de capital uman şi cel de competitivitate. Lansarea se va face în aşa fel încât să răspundă ambelor cicluri financiare. Umplem, practic, cu cereri de rambursare, actualul cadru financiar, iar ceea ce rămâne se transferă pe următorul ciclu financiar.

- Pe noul ciclu financiar ce absorbţie preconizaţi pentru finalul anului 2015?

Pentru 2014 — 2020 obiectivul este 100%. În primul an, dacă la asta vă referiţi, undeva între 5 şi 10%, ceea ce este foarte mult comparativ cu ceea ce a fost la începutul actualei perioade de programare.

- Unde veţi mai avea apeluri noi pe vechiul cadru financiar ca să atingeţi 80%?

Vor mai fi apeluri noi în special pe zona de capital uman, unde chiar am lansat zilele trecute un apel destinat românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării noastre. Proiectul este în consultare publică şi se va lansa, sperăm noi, până la finalul lunii februarie spre depunere de proiecte. Vor mai fi astfel de lansări de proiecte în funcţie de nevoile de finanţare, de închidere cât mai sus a actualului cadru financiar.

- Puteţi da mai multe detalii despre proiectele destinate românilor din diaspora?

Este o idee de anul trecut, de prin iunie, şi atacă trei zone. Prima prin care dorim să pregătim românii care trăiesc în afară, care fie sunt şomeri, fie sunt absolvenţi ai unei programe de învăţământ acolo unde ei trăiesc, în dorinţa de a-i ajuta să-şi găsească un loc de muncă mai bine plătit. O a doua finanţare este aceea pentru deschiderea unei afaceri, o afacere deschisă în România pentru ca statul român să impoziteze acele activităţi, dar activităţi care se vor derula în statele membre în care românii noştri trăiesc. O a treia zonă, foarte sensibilă, este cea care se adresează copiilor celor care au plecat la lucru în afară, copii care rămân acasă fie singuri, fie, în cazuri mai fericite, cu rude, bunici. Este o idee de şcoală după şcoală, un fel de after school, prin care încercăm să evităm această părăsire timpurie a şcolii de către copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în afară. Este pentru prima oară când se face ceva pragmatic pentru cei care locuiesc în afara României.

- În legătură cu aceste proiecte, aţi consultat românii din diaspora?


Anul trecut, undeva prin vară, în România am organizat o acţiune cu românii din diaspora unde am prezentat aceste idei. Au fost discuţii foarte intense vizavi de interesul faţă de astfel de proiecte.

- În ceea ce priveşte modificările legislative, ce pregătiţi pentru perioada următoare?

Sunt discuţii avansate pentru crearea acelei bănci de dezvoltare, bancă pe care eu cred şi sper să o putem vedea înfiinţată în primul semestru al acestui an. Înfiinţată în sensul de a funcţiona. Se merge pe discuţia cu cele două bănci de stat, Eximbank sau CEC Bank, mai mult pe partea de Eximbank. Împreună cu domnul ministru Vâlcov lucrăm la această idee şi sper ca undeva în primul semestru al acestui an să putem să vorbim de o astfel de instituţie financiar-bancară în România. Va fi foarte utilă pentru că, pe de o parte, statul poate să lucreze în mod direct cu această instituţie, pe de altă parte beneficiarii vor avea cu adevărat un vehicul util în tot ceea ce înseamnă plăţi, împrumuturi, absolut tot ce ţine de partea de finanţare a unui beneficiar fie public, fie privat. Cea de-a doua zonă este de a crea la nivelul administraţiei un cont unic, să nu mai punem banii necesari derulării proiectelor europene prin diverse ministere. Creăm un singur cont la nivelul MFE şi care se debitează de cele trei structuri cu rol de management, ministerul nostru, cel al Dezvoltării şi cel al Agriculturii. Acolo sunt practic toate sumele trecute, inclusiv zona de TVA, de cofinanţare. Pe măsură ce el se utilizează, se micşorează, noi intrăm aproape lunar în Guvern cu împrumuturi din trezorerie pentru a realimenta acest cont. Este o simplificare radicală a acestui sistem. Cea de-a treia zonă este cea a achiziţiilor publice. Noi, până la final de iunie, în calitatea noastră de coordonator al acestui proces de reformă la nivel naţional, avem ca sarcină să punem pe masa Guvernului un pachet al unui prim draft de acte normative care transpun directivele pe achiziţii publice. S-a decis că vom avea patru acte normative distincte, respectiv o lege care se va adresa achiziţiilor clasice, a doua pe partea de concesiuni, a treia pe utilităţi publice şi a patra remedii. Vor fi patru acte distincte, nu unul singur cum este, din păcate, astăzi, greu de înţeles şi de aplicat de mai toţi cei care sunt implicaţi în achiziţii publice. Iunie ar fi momentul în care avem un prim draft, iar până la final de an trebuie să fie o consultare publică la nivelul întregii societăţi, atât cu partenerii noştri din piaţă, ONG-uri, structuri asociative, cei care sunt implicaţi în această zonă, Comisia Europeană, Parlament, astfel încât la finalul acestui an să putem promova de către Parlament aceste patru acte normative prin lege şi nu prin Ordonanţă de Urgenţă, astfel încât să putem aplica de la 1 ianuarie 2016 noua legislaţie pe achiziţii publice. Lucrăm la unirea celor două entităţi ANRMAP (Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice) şi UCVAP (Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice). Cele două nu îşi mai justifică separat activitatea, ci ele trebuie unite într-o structură nouă, modernă, europeană şi mult mai suplă ca şi activităţi. Undeva prin februarie acest lucru să fie trecut prin Guvern, iar după aceea să vedem exact care sunt atribuţiile care se vor stabili pentru noua entitate.

- Având în vedere aceste modificări legislative, dacă nu veţi mai fi ministru, credeţi că cei care vor veni vor umbla la ele?

Sunt convins de asta. Oricât aş dori eu, oricât ar dori alţii să fiu ministru, lucrurile astea ajung la un final. Sper ca în cazul meu să fie un final fericit. După ce nu am mai fost într-o anumită funcţie, fost director general sau secretar de stat, au fost schimbate multe lucruri care au produs efecte extrem de negative în piaţă. Vă dau un exemplu, regulile de contract FIDIC (Federaţia internaţională a inginerilor constructori - n.r.). Sunt reguli pe care o lume întreagă le ştie, le cunoaşte şi le aplică, reguli care creează un mediu corect, egal, între autoritatea contractantă şi contractor. Este o experienţă de 100 de ani la nivel mondial. Nu-s făcute de noi. Noi n-am făcut decât, în 2008, când m-am ocupat personal de acest lucru, să armonizez aceste clauze şi să le fac obligatorii la nivel naţional pentru orice autoritate contractantă din România. Din păcate, în primăvara anului 2009, aceste reguli au fost abrogate de o persoană, nici nu are sens să-i dau numele, pentru că e atât de slabă că nu merită să îi dau numele, dar un fost ministru al Transporturilor, care nu a făcut decât să abroge acest lucru pentru că, vezi Doamne, Teodorovici le-a făcut în 2008. Eu nu am făcut decât să le armonizez cu ceea ce era în acel moment în România. A lăsat un haos în tot ceea ce înseamnă relaţie contractuală între un contractor şi statul român prin autorităţile contractante. Din cauza asta au venit foarte multe corecţii financiare, din cauza asta au fost şi foarte multe întârzieri în proiectele derulate în România. A slăbit foarte mult sistemul. Din păcate, avem această meteahnă de a strica sau distruge ce au făcut alţii pentru că este un orgoliu exacerbat şi nejustificat în acest sens. Trebuie să ne uităm la ceea ce ne-am fixat ca ţintă - 80% minim pe acest an. Se poate chiar mai mult de 80%, asta pentru a câştiga pariul cu domnul preşedinte Iohannis, care spunea că dacă facem 75% în acest an suntem o ţară de campioni. O să-i demonstrez că suntem toţi campioni de la primul, până la ultimul din această ţară.

Interviu cu Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene, realizat de AGERPRES

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu