Meta a anunţat o serie de schimbări importante pentru utilizatorii din Uniunea Europeană, într-o încercare de a detensiona relaţia cu autorităţile de reglementare şi de a evita noi sancţiuni. Compania renunţă la abordarea strictă „plăteşti sau accepţi tracking-ul” şi introduce o opţiune intermediară pentru Facebook şi Instagram, care permite accesul la platforme cu publicitate mai puţin personalizată.
Decizia apare într-un context politic delicat, în care legislaţia digitală a UE generează reacţii dure în rândul responsabililor americani. Măsura Meta urmează unei investigaţii ample declanşate de Comisia Europeană privind politica ce obliga utilizatorii să aleagă între partajarea datelor personale sau plata unui abonament pentru eliminarea reclamelor.
Primele semnale privind un compromis apăruseră încă din toamnă, iar noua propunere arată disponibilitatea Meta de a-şi adapta modelul de business pentru a respecta cerinţele europene. Comisia a anunţat că va evalua în detaliu schimbările înainte de a lua o decizie finală asupra închiderii anchetei, menţionând totuşi că acestea reprezintă „un pas semnificativ înainte”.
În aprilie, Meta fusese deja amendată cu 200 de milioane de euro şi obligată să-şi ajusteze serviciile pentru a evita sancţiuni suplimentare, care ar fi putut ajunge până la 5% din veniturile globale zilnice. Compania a insistat că reclamele personalizate rămân esenţiale pentru ecosistemul digital european, însă modelul ad-light propus acum încearcă să împace respectarea regulilor cu interesele comerciale ale platformelor.
Schimbările sunt analizate în cadrul legislaţiei Digital Markets Act (DMA), concepută pentru a limita puterea companiilor Big Tech. Criticat intens de administraţia Trump, DMA se află în centrul mai multor investigaţii recente asupra marilor firme americane.
Anunţul Meta vine la scurt timp după lansarea unei noi anchete antitrust privind accesul furnizorilor de AI la WhatsApp, semn al determinării Comisiei de a folosi toate instrumentele la dispoziţie pentru supravegherea giganţilor digitali.
În paralel, UE investighează şi alte companii americane – Alphabet, Amazon şi Microsoft – în legătură cu modul de afişare a conţinutului media în căutări şi cu practicile din zona serviciilor cloud. Săptămâna trecută, platforma X, deţinută de Elon Musk, a fost amendată cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea normelor privind transparenţa conţinutului online, măsură care a generat critici dure în SUA. Secretarul de stat Marco Rubio a acuzat UE de ostilitate faţă de industria tech americană, iar ambasadorul SUA la Bruxelles, Andrew Puzder, a denunţat ceea ce consideră a fi „exces de reglementare” din partea Europei.
