Tradiţii şi obiceiuri, în Săptămâna Mare

 
Miercuri, 04 Aprilie 2018 00:00
Publicat în Mozaic
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

În anumite regiuni din ţară, sătenii încă mai respectă, cu sfinţenie tradiţiile din Săptămâna Patimilor pentru a fi feriţi tot anul de necazuri şi boli. Astfel, ei curăţă casele, dau balamalele porţii cu usturoi, cumpără haine noi, ţin post şi ameninţă nucii.
În Lunea Curată, prima zi a Săptămânii Mari de dinainte de Paşte, sătenii încep dis-de-dimineaţă lucrul, pentru nu-i prinde Paştele cu casa necurăţată.
În marţea din Săptămâna Mare, numită şi Marţea Seacă se ţine post, care, conform credinţei populare, îi scapă pe localnici de durerile de cap, dar fereşte şi animalele din gospodărie, postul fiind ţinut ca „să nu sece laptele la vacile din gospodărie”.

În Joia Neagră, morţii revin la vechile locuinţe

De miercuri până de Paşti nu mai sunt permise muncile în câmp, pentru a feri recoltele de gheţuri.
După ziua de miercuri, bărbaţii îşi ajută nevestele la treburile gospodăreşti, lucrând numai pe lângă case. Tradiţia spune că cenuşa cu care se face focul în miercurea Paştilor este foarte bună pentru straturile din grădină aşa că sătenii o adună cu grijă şi o împrăştie peste răsadurile abia puse.
Tot în prima parte a săptămânii localnicii folosesc usturoi cu care ung balamalele porţii pentru a-i scăpa de scârbă şi necaz.
Tradiţia mai spune că în Joia Neagră, morţii revin la vechile locuinţe şi rămân aici până înainte de Rusalii aşa că e bine să aprinzi o lumânare, iar gospodinele spun că cine doarme în această zi va fi leneş tot anul. Pe Valea Someşului există şi astăzi credinţa că cel care reuşeşte să nu mănânce şi să bea apă de joi noaptea şi până după slujba de Înviere va fi întărit pentru tot restul anului.

Vinerea Neagră, zi de post negru, de odihnă şi de cumpărături

În ultima vineri din Postul Mare, în Vinerea Neagră, este zi de post negru fiind interzise muncile la câmp sau în grădină iar femeile nu au voie să coacă, iar în alte zone ziua de vineri este zi de odihnă şi de cumpărături. În satele de pe Bârgău, sâmbătă dimineaţa, bărbaţii taie mielul cumpărat cu o zi înainte, iar femeile să apucă de pregătit pasca, cu brânză dulce şi sărată iar cojile ouăle se aruncă pe o apă curgătoare pentru ca puii şi găinile să fie păziţi de uliu peste vară. În noaptea de sâmbătă credincioşii merg la biserică să ia lumină, să ia anafura şi să primească binecuvântarea preotului pentru coşul de Paşti.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu