Bacteriofagele, virusurile care ar putea salva milioane de vieţi Recomandat

Miercuri, 20 Aprilie 2022 10:17
Publicat în Sanatate
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Ar putea părea ciudat în timpul unei pandemii care a ucis milioane de persoane şi a bulversat întreaga lume, dar un anumit tip de virus, bacteriofagul, ar putea salva la fel de multe vieţi, relatează AFP.
Georgia, o ţară mică din Caucaz, este în fruntea cercetărilor privind rezistenţa bacteriilor la antibiotice.
Deşi nu au fost în atenţie mult timp în cadrul cercetărilor efectuate în Occident, bacteriofagele sau virusurile care distrug bacterii, sunt de acum utilizate în unele cazuri medicale dificile, un exemplu fiind o femeie din Belgia care a dezvoltat o infecţie ce i-a pus viaţa în pericol după ce a fost rănită în atacul din 2016, de pe aeroportul din Bruxelles.
După doi ani de tratament cu antibiotic ineficient, bacteriofagele trimise din Georgia au învins infecţia în trei luni. ''Folosim aceste bacteriofage care ucid bacteriile dăunătoare'' pentru a-i trata pe pacienţi atunci când antibioticele nu dau rezultat, a explicat Mzia Kutateladze, de la Institutul georgian de bacteriofage Eliava.
Chiar şi o infecţie banală poate ''ucide un om, deoarece agentul patogen a dezvoltat rezistenţă la antibiotice'', a adăugat Kutateladze.
Bacteriofagele, cunoscute de un secol, au fost în mare măsură ignorate atunci când antibioticele au revoluţionat medicina, în anii 1930.
Cel care a contribuit cel mai mult la dezvoltarea lor, cercetătorul georgian George Eliava, a fost executat în 1937 la ordinul unui alt georgian, Lavrenty Beria, apropiat al lui Stalin şi şeful poliţiei sale secrete.
Eliava lucrase la Institutul Pasteur din Paris cu bacteriologul franco-canadian Felix d'Herelle, unul dintre cei doi cercetători căruia i s-a atribuit descoperirea bacteriofagelor, şi îl convinsese pe Stalin să-l invite la Tbilisi în 1934.
Dar colaborarea lor a fost întreruptă când Beria l-a ucis pe Eliava, dintr-un motiv care a rămas necunoscut.
Odată ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat rezistenţa la antimicrobiene o urgenţă globală de sănătate, bacteriofagele, care pot anihila bacteriile în timp ce lasă intacte celulele umane, revin.

Superbacteriile ar putea ucide până la zece milioane de persoane pe an

Potrivit unui studiu recent, superbacteriile ar putea ucide până la zece milioane de persoane pe an atunci când rezistenţa antimicrobiană, din cauza utilizării excesive a antibioticelor, va atinge apogeul, ceea ce ar putea surveni în decurs de 30 de ani.
În timp ce medicamentele pe bază de bacteriofage nu pot înlocui pe deplin antibioticele, cercetătorii subliniază avantaje majore: preţ accesibil, fără efecte secundare, fără leziuni ale organelor sau florei intestinale.
''Producem şase bacteriofage standard care au un spectru larg (de utilizare) şi pot vindeca mai multe boli infecţioase'', a dat asigurări Lia Nadareishvili, medic la Institutul Eliava.
Cu toate acestea, la 10 până la 15% dintre pacienţi, bacteriofagele standard nu funcţionează şi ''trebuie să găsim bacteriofage capabile să omoare tulpina bacteriană în cauză'', a precizat ea.
Bacteriofagele potrivite pentru infecţii rare pot fi selectate din colecţia imensă a institutului, cea mai bogată din lume, sau găsite în canalizare, apele poluate sau soluri, a explicat doamna Kutateladze.
Institutul poate chiar ''să antreneze'' bacteriofagele astfel încât ''să poată ucide din ce în ce mai multe bacterii dăunătoare diferite''. ''Este o terapie ieftină şi uşor accesibilă'', a spus ea.
Un inginer mecanic, cetăţean american, în vârstă de 34 de ani, care suferă de şase ani de o boală bacteriană cronică, a declarat pentru AFP că ''a simţit deja o ameliorare'' după două săptămâni de tratament la institutul din Tbilisi.
''Am încercat toate tratamentele posibile în Statele Unite'', a declarat Andrew, care este unul dintre sutele de pacienţi din întreaga lume care vin în Georgia în fiecare an pentru tratament de ultimă oră.
În afară de medicină, bacteriofagele sunt deja utilizate pentru a preveni degradarea alimentelor şi pot fi folosite şi în agricultură ''pentru a proteja culturile şi animalele de bacterii dăunătoare'', a menţionat Kutateladze. Institutul Eliava a efectuat deja cercetări asupra bacteriilor care afectează bumbacul şi orezul.
Bacteriofagele sunt, de asemenea, capabile să combată armele biologice sau efectele bioterorismului. Cercetătorii canadieni au publicat în 2017 un studiu privind utilizarea lor pentru a contracara un atac cu antrax în locuri publice aglomerate. (sursa Agerpres)

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu