România la Jocurile Olimpice de iarnă, blocată între un buget auster şi lipsa performanţelor

 
Marți, 11 Februarie 2014 01:47
Publicat în Sport
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

La Jocurile Olimpice de iarnă s-au cristalizat două categorii de naţiuni participante: una reprezentată de statele cu tradiţie în domeniu, care îşi asigură o mare parte din venituri din contribuţii provenite din mediul privat, şi un al doilea grup format din ţări precum România, rămase parcă în vechiul bloc socialist, în care statul este principalul finanţator.
Secretarul general al Federaţiei Română de Bob şi Sanie, Florian Ţicu, a declarat pentru MEDIAFAX că nu mai puţin de 90 la sută din bugetul anual al instituţiei este reprezentat de subvenţia de la stat. "Pentru noi sunt foarte importante fondurile care vin de la minister. În general, sumele de la MTS reprezintă cam 90 la sută din bugetul anual al Federaţiei Române de Bob şi Sanie, aşadar aceşti bani sunt extrem de importanţi pentru activitatea noastră", a declarat Ţicu.
La ediţia Jocurilor Olimpice de la Soci, România este reprezentată de trei federaţii, Federaţia Română de Schi şi Biatlon (nouă sportivi), Federaţia Română de Bob şi Sanie (14 sportivi) şi Federaţia Română de Patinaj (un sportiv). În cei patru ani scurşi de la Jocurile Olimpice de la Vancouver, cele trei federaţii s-au bazat în mare parte pe un buget total de aproximativ 4,3 milioane de euro, bani proveniţi din subvenţii din partea statului. Astfel, Federaţia Română de Bob şi Sanie a încasat în cei patru ani 5,1 milioane de lei (1,13 milioane de euro), Federaţia Română de Schi şi Biatlon 11,6 milioane de lei (2,6 milioane de euro), iar Federaţia Română de Patinaj a primit 2,75 milioane de lei (0,6 milioane de euro) în trei ani, în 2013 fondurile de la minister fiind blocate din cauza neregulilor din federaţie.
Secretarul de stat din Ministerul Tineretului şi Sportului, Carmen Tocală, a precizat pentru MEDIAFAX că sponsorizările lipsesc în acest domeniu, din cauza faptului că România nu organizează competiţii de anvergură. "Bugetul unei ramuri de sport se socoteşte aşa: suma acordată de stat (n.r. - de MTS federaţiilor), suma dată prin MTS către COSR, bugetul dat de noi (n.r. - MTS) către cluburile sportive care au ramuri de specialitate, bugetul către direcţiile judeţene (- n.r. - dat tot de MTS) şi bugetul pe care îl are administraţia locală către aceste ramuri de sport. În ceea ce priveşte sponsorii, federaţiile sunt private, ţine de dorinţa şi plăcerea românilor de a sponsoriza acea ramură de sport. Dar noi nu am avut până acum nici pârtii de schi, nici trambulină pentru sărituri, nici patinoare, iar numărul de practicanţi a fost foarte mic", a declarat Tocală.
Multe dintre naţiunile cu tradiţie şi palmares la Jocurile Olimpice de iarnă au găsit însă metode diferite de finanţare, sportivii fiind susţinuţi în principal din fonduri private. Spre exemplu, Federaţia Elveţiană de Schi a avut în sezonul 2012-2013 un buget de 45 de milioane de franci (36,8 milioane de euro), din care doar 1,2 milioane de franci elveţieni (aproape un milion de euro) au reprezentat subvenţii publice, ceea ce înseamnă mai puţin de 3 la sută. Cea mai importantă sumă de care a beneficiat schiul elveţian în sezonul trecut a provenit din publicitate, aproximativ 33 de milioane de franci (circa 27 de milioane de euro).
Cu astfel de fonduri, rezultatele schiului elveţian nu lipsesc: la ultima ediţie a JO, de la Vancouver, sportivii din Ţara Cantoanelor au cucerit şase medalii de aur şi două de bronz.
În contrapartidă, istoria participărilor schiorilor români la Jocurile Olimpice arată că poziţia cea mai importantă ocupată vreodată a fost un loc 5, prin Gheorghe Vilmoş, la ediţia din 1964, de la Innsbruck, în proba individuală de biatlon.
Rămânând la schi, este de menţionat faptul că echipa feminină de sărituri cu schiurile a SUA are un buget anual de 500.000 de dolari, în condiţiile în care această disciplină apare pentru prima dată la Jocurile Olimpice de iarnă anul acesta, la Soci.
Franţa, care a cucerit 11 medalii (două de aur, trei de argint şi şase de bronz) la ultima ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă, investeşte şi ea serios în schi, federaţia de specialitate primind anual din partea statului aproximativ patru milioane de euro. De menţionat faptul că Federaţia Franceză de Schi beneficiază de cea mai mare sumă dintre toate asociaţiile sportive franceze, datorită faptului că are cel mai mare număr de sportivi legitimaţi. Federaţia Sporturilor de Iarnă din Franţa, care reuneşte celelalte discipline prezente la JO, primeşte anual o sumă de doar două milioane de euro.
În schimb Federaţia italiană a Sporturilor de Iarnă a avut un buget imens în anul 2011, an postolimpic, de peste 20 de milioane de euro, dintre care şase milioane primiţi de la Comitetul Olimpic Italian (CONI).
Iar pentru a observa nivelul la care se găsesc sporturile de iarnă din România trebuie amintit cazul sportivului Dorin Velicu, care participă la JO de la Soci cu un skeleton împrumutat de la prieteni, după cum a declarat într-un interviu acordat MEDIAFAX, neavând la dispoziţie o sumă de 5.000 de euro pentru achiziţia unuia nou.
O altă comparaţie elocventă pentru descrierea poziţiei României este cea dintre echipa de bob a ţării noastre şi cea a Germaniei. Conform declaraţiilor secretarului general al Federaţiei Română de Bob şi Sanie, Florian Ţicu, România s-ar afla printre primele şase clasate la JO, dacă ar avea un bob precum naţionala Germaniei. Adică sportivii noştri au un start la fel de bun precum câştigătorii medaliilor, numai că pierd timp preţios pe traseu din cauza boburilor. Iar Germania este recunoscută în lumea sportului alb ca una dintre naţiunile care investesc masiv în cercetarea şi dezvolatrea boburilor, săniilor şi skeletoanelor. De altfel toate produsele sunt destinate exclusiv echipelor naţionale ale Germaniei, neputând fi comercializate.
Un motiv de invidie pentru echipa de biatlon a SUA o reprezintă bugetul de care beneficiază sportivii ruşi. Bugetul Federaţiei Americane de Biatlon este de 1,6 milioane de dolari anual. Dar cu toate astea, americanii au ajuns să invidieze echipa Rusiei, care se află din 2008 sub aripa protectoare a miliardarului rus Mihail Prokorov, proprietarul echipei de baschet Brooklyn Nets. Preşedintele Federaţiei Americane de Biatlon, Max Cobb, a declarat de curând că estimează că bugetul rivalilor ruşi ar fi de cel puţin zece ori mai mare decât al echipei sale.
Prokorov a cheltuit în ultimii ani sume considerabile cu echipa de biatlon a Rusiei, pe care le-a ţinut însă secrete, a pus la dispoziţie delegaţiei patru avioane private cu care sportivii se deplasează la competiţii, şi totul cu un singur obiectiv: "mândria naţională este mai presus de orice". El a promis că în cazul în care echipa pe care o susţine nu va aduce cel puţin două medalii de aur la cea mai scumpă ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă va demisiona din funcţia de preşedinte al federaţiei.
Rusia, campioana absolută de până acum în materie de cheltuit bani pentru sporturile olimpice, a găsit o modalitate inedită de finanţare a sporturilor albe. Nu se cunoaşte exact dacă din spirit naţional şi dragoste pentru "mama Rusie" sau la solicitarea preşedintelui Vladimir Putin 15 oligarhi au constituit Fundaţia Olimpică Rusă, pentru sprijinirea sportivilor olimpici. Conform Forbes, averea celor 15 membri ai fundaţiei se ridică la peste 132 de miliarde de dolari. Mulţi dintre ei ocupă funcţii importante în federaţiile sportive participante la Soci.
De altfel, la dispoziţia preşedintelui Vladimir Putin fiecare federaţie participantă la Jocurile Olimpice de iarnă a fost preluată de către un oligarh rus. Andrei Bokarev, un miliardar din industria minieră, a preluat federaţia de freestyle schi, Alexei Kravstov, care conduce una dintre cele mai mari companii de IT din ţară, este preşedintele federaţiei de patinaj, iar preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov, a devenit sponsor principal al echipei de schi fond.
Lucrurile stau uşor diferit şi în statele din apropierea României. Dacă spre exemplu, patinatorii români nu au parte de nicio susţinere de la Ministerul Tineretului şi Sportului, care a sistat din 2013 finanţarea către federaţia de profil din cauza scandalurilor interne, vecinii din Ungaria vor beneficia până în 2020 de o subvenţie de peste 10 milioane de euro.
Anul acesta, ungurii, care vor avea nouă reprezentanţi în competiţiile de short track de la JO de la Soci, însă niciunul la patinaj artistic, vor beneficia de o finanţare de 1,84 milioane de euro. Ministrul Sporturilor din Ungaria, Istvan Simicsko, a declarat în presa maghiară că federaţia de patinaj devine prioritară pentru instituţia pe care o conduce, urmând ca în perioada 2015-2020 să fie finanţată cu alte zece milioane de euro. Aportul substanţial al ministerului de resort vine ca urmare a găzduirii de către Budapesta a Campionatelor Europene de patinaj artistic din acest an, fapt ce a adus o expunere masivă pe plan internaţional, iar sponsorii au început deja să bată la uşă.
Dacă ungurii vor beneficia de la stat de peste trei miliarde de forinţi (zece milioane de euro) în următorii şase ani, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre români, care în perioada 2010-2012 au fost finanţaţi de MTS cu 2,75 milioane de lei (617.000 de euro). Acest fapt a condus la situaţii jenante, singurul patinator român calificat la Jocurile Olimpice, Zoltan Kelemen, fiind nevoit să achite din propriul buzunar costurile de deplasare la competiţiile internaţionale la care concura sub steagul românesc.
"Tot ce fac eu costă bani şi nu am nicio susţinere. Federaţia Română de Patinaj nu mă ajută deloc. Situaţia este catastrofală. Încercăm să tragem cât putem, să mai facem câte ceva, dar în condiţiile astea nu mai pot. Păi până nu m-am calificat la Jocurile Olimpice nu am primit niciun ban. Am ajuns în atenţia COSR după calificare, ei ce au mai mişcat ceva, au trimis ceva bani, dar în limita lor. Costurile pregătirii nu s-au acoperit. Dar tot e bine decât nimic. Din partea federaţiei nu am primit nimic", declara la finalul lunii ianuarie, pentru MEDIAFAX, Kelemen.
Secretarul de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului, Carmen Tocală consideră că România poate atrage sponsori în sporturile de iarnă doar în cazul în care reuşeşte organizarea unor competiţii de prestigiu. "De abia de anul trecut, după FOTE, putem vorbi de dezvoltarea acestor sporturi. Dacă nu organizezi competiţii internaţionale, e foarte greu să găseşti sponsori, pentru că produsele le vând în România, nu în străiniătate. De abia de acum încolo putem vorbi de bani privaţi veniţi în aceste discipline. Din cuantumul de 3 la mie din cifra de afaceri a unei companii pe care noi o putem accesa ca sponsorizare, statistica arată că noi nu am accesat nici banii aceştia. Dar nu i-am accesat pentru că nu am avut competiţii, evenimente în România care să-i atragă pe sponsori", a declarat Tocală pentru MEDIAFAX.
Pentru atragerea de noi fonduri pentru sporturile de iarnă Tocală consideră că România are nevoie şi de modificarea legislaţiei. Ea precizează că este greu de modificat proporţia de 3 la mie din cifra de afaceri, conform Legii Sponsorizării, atât timp cât nici aceşti bani nu au fost accesaţi: "Va trebui să lucrăm pe două fronturi, organizarea competiţiilor de mare anvergură şi modificarea legislaţiei la momentul în care noi accesăm banii. Pentru că Ministerul de Finanţe are o statistică exactă, cât din cei 3 la mie din cifra de afaceri a fiecărui privat e accesată. Deocamdată nu facem dovada. Propunerea noastră de modificare a Legii Sponsorizării a fost de 3-5 la sută din cifra de afaceri, în loc de 3 la mie. Deci va trebui să pregătim fenomenul sportiv să acceseze banii care sunt, să facem un memorandum că i-am accesat şi că vrem mai mult. Neaccesându-i, ei (n.r. - Ministerul Finanţelor) ne întreabă: «Dar i-aţi accesat?». Se lucrează în sensul acesta, să vedem cum putem să creştem valoarea evenimentelor pentru a putea atrage sponsorii."
Conform Legii Sponsorizării, persoanele fizice sau juridice române, care efectuează sponsorizări în limita a 3 la mie din cifra de afaceri, beneficiază de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizarilor.
Cum statul român, deocamdată cel mai important sponsor al sporturilor de iarnă, nu se poate compara nici cu marile puteri ale lumii şi nici cu mediul privat din statele mult mai dezvoltate care investesc masiv în acest domeniu, este greu de crezut că unul dintre cei 24 de sportivi tricolori va reuşi să obţină o medalie olimpică la Soci. O medalie la Soci ar fi a doua din istorie pentru Români, după izbânda echipajului de bob două persoane format din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe, la ediţia din 1968 de la Grenoble (Franţa), care a câştigat bronzul.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu