Harta cutremurelor din Izvoarele, realizată cu patru accelerometre

Marți, 03 Noiembrie 2015 11:00
Publicat în Știrea zilei
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Marţi s-a aflat, în satul gălăţean Izvoarele, Mircea Diaconescu, specialist în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Prezenţa sa s-a datorat faptului că săptămâna trecută, pe 27 octombrie, localnicii au relatat că  s-au produs cinci cutremure. Oamenii şi-au amintit de toamna lui 2013, când în zonă s-a înregistrat un roi de peste 400 de cutremure, de diferite intensităţi, fenomenul repetându-se şi toamna trecută.

După verificarea la faţa locului şi discuţii cu localnicii, Mircea Diaconescu a anunţat că în zonă vor fi montate, săptămâna aceasta sau cea viitoare, patru aparate speciale care vor încerca să găsească explicaţii pentru ceea ce simt localnicii. Aceste aparate ar veni în completarea celor şase staţii seismice instalate, după roiul de cutremure din 2013, în judeţul Galaţi, în satele Izvoarele, Slobozia, Schela, Scânteieşti, Tătarca şi Vlădeşti. 

Totuşi, cele patru aparate ce urmează să fie instalate acum - accelerometre - nu au acelaşi rol cu cel al staţiilor seismice, a mai explicat Mircea Diaconescu. Acesta a spus că Institutul Naţional pentru Fizica Pământului a luat decizia instalării, în următoarea perioadă, a celor patru accelerometre (două în satul Izvoarele şi două zonele învecinate), măsură luată după ce, săptămâna trecută, în localitate s-au înregistrat patru cutremure, din care cel mai puternic de 3,1 grade pe scara Richter. Un cutremur care „a furnizat date importante şi interesante ce sunt în curs de evaluare”, a spus Mircea Diaconescu, fără a se arăta dispus să detalieze despre ce fel de informaţii ar fi vorba. Potrivit seismologului, aparatele vor măsura acceleraţia indusă în sol de undele seimice, realizându-se ulterior o hartă a zonelor din satul Izvoarele unde efectele seismelor sunt amplificate. O astfel de hartă, ce ar putea fi realizată în decurs de doi ani, ar putea explica de ce, în momentul înregistrării unui cutremur, seismul nu se simte la fel de puternic pe toată întinderea satului, ci doar în anumite puncte. „Rolul acestor accelerometre este acela de a contura zona în care efectul cutremurelor este amplificat, că nu în tot satul Izvoarele se simt la fel. Efectul este amplificat, adică este doar o singură zonă în care localnicii se plâng de zgomote şi cutremure şi altele... Noi luăm în considerare ce spun oamenii, dar ne trebuie şi confirmarea  ştiinţifică, şi ea se poate obţine prin măsurători. Aceste măsurători vor dura până când va avea loc un cutremur mai important, ca să ne putem da seama. Dacă se produce un cutremur mic, calitatea datelor este slabă, nu sunt relevante... Să sperăm - între ghilimele! - că va avea loc un cutremur de peste 2,5 grade, să vedem dacă datele se confirmă sau nu”, a spus Diaconescu.

Pe de altă parte, specialistul nu îşi poate explica coincidenţa pentru care în ultimii trei ani seismele din satul Izvoarele s-au produs în aceeaşi perioadă - octombrie-noiembrie, însă nu a exclus nici o ipoteză, nici cea potrivit căreia seismele ar avea legătură cu exploataţiile petroliere din zonă - teorie susţinută în continuare de localnicii din Izvoarele. „Dacă aş şti răspunsul la această întrebare - de ce reapar cutremurele doar toamna - probabil că aş candida pentru premiul Nobel... Pe plan mondial nu s-a putut stabili nici o legătură între o exploataţie de petrol şi creşterea seismicităţii din zonă. Se bănuieşte, se presupune, iar unele companii petroliere sunt cooperante, altele nu. Dacă ai acces la date - presiunea cu care se injectează apa în zăcământ, cantitatea de apă şi de ţiţei extrase - poţi să-şi faci o idee dacă s-a spart zăcământul - or aceste lucruri sunt secretul fiecărei companii, ele nu declară cât extrag şi nici câtă apă injectează, la ce presiune; este o problemă de natură comercială, iar noi nu avem dreptul să ne amestecăm. Sigur, nu se poate exclude nici o variantă de explicaţie, nici cea a ploii - în anii ’80 exista teoria hidroseismicităţii, se referă la apariţia cutremurelor datorită infiltraţiilor pe fisuri şi microfisuri a apei de ploaie, dar s-a speculat, nu s-a ajuns la o concluzie ştiinţifică niciodată”, a mai spus Mircea Diaconescu.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu