Navaliştii cer reducerea vârstei de pensionare, dar şi monitorizarea condiţiilor de muncă Recomandat

Vineri, 22 Noiembrie 2019 12:08
Publicat în Știrea zilei
Evaluaţi acest articol
(44 voturi)

Aproximativ 11.500 de salariaţi lucrează în şantierele navale româneşti, industria reprezentând aproximativ 1% din PIB-ul României. „Condiţiile de muncă din industria navală sunt grele, acestea fiind considerate nu numai inconfortabile, dar şi periculoase pentru sănătatea lucrătorilor. Munca în construcţia navală se desfăşoară în principal în aer liber, adesea în condiţii meteo neprietenoase (frig, ploaie, ger, căldură) sau în hale de mare capacitate puţin sau deloc încălzite sau ventilate, hale în care frigul se simte semnificativ iarna, iar vara senzaţia de căldură este amplificată. Mai mult decât atât, utilizarea unor echipamente de mare capacitate sau tonaj generează nevoia unei atenţii deosebite deoarece orice eroare poate pune în pericol viaţa lucrătorilor“, se arată într-un comunicat al Federaţiei Sindicatelor Libere din România.

Starea de sănătate a forţei de muncă din sectorul construcţii nave se degradează

Riscurile la care se expun angajaţii din şantierele navale sunt unele semnificative în comparaţie cu alte sectoare economice. Riscul de alunecare şi cădere, riscul de explozii sau scurt circuite care pot genera arsuri constituie riscuri zilnice, considerate a fi comune pe şantierele navale, însă nu şi cele mai grave. Riscul apariţiei bolilor articulare pe fondul desfăşurării activităţii în spaţii extrem de înguste în anumite cazuri, azbestoza şi mezoteliomul (cancer al pleurei) reprezintă unele dintre cele mai importante riscuri cu care se confruntă salariaţii din şantierele navale, în condiţiile inhalării de azbest sau de alte diferite gaze utilizate în construcţia sau reparaţia de nave, mai ales în cazul operaţiunilor care presupun sudura sau lucrul în spaţii înguste şi închise specifice unor activităţi precum polizare, sablare sau vopsitorie. Starea de sănătate a forţei de muncă din sectorul construcţii nave se degradează, aceasta devenind una precară pe fondul unor condiţii de muncă grele.
Pensionarea bazată strict pe interese electorale sau politice, fără recunoaşterea reală a dificultăţilor cu care anumite sectoare economice se confruntă, este un fenomen care a luat amploare în ultima perioadă. În acelaşi timp, este profund lipsit de etică, imoral şi profund păgubos pentru economia românească ca o persoană care lucrează în condiţii normale să beneficieze de pensie specială sau de reducerea perioadei de pensionare în condiţiile în care persoanele care îndură cu adevărat condiţii speciale zilnic (vânt, ploaie, frig, expunere constantă la gaze toxice) să fie menţinute în piaţa muncii până la o vârstă la care starea de sănătate nu le mai permite să livreze o productivitate competitivă. Această situaţie afectează potenţialul de dezvoltare al sectorului construcţii nave şi, iremediabil, starea de sănătate a lucrătorului.

7 măsuri solicitate autorităţilor de către Federaţia Sindicatelor Libere din România

Având în vedere cele mai sus menţionate, Federaţia Sindicatelor Libere din România solicită autorităţilor, în vederea asigurării unui cadru etic care protejează atât sănătatea şi securitatea salariaţilor cât şi competitivitatea sectorului, adoptarea următoarelor măsuri:
1. Reducerea vârstei de pensionare la 55 de ani cu condiţia existenţei stagiului complet de cotizare într-una din următoarele activităţi specifice sectorului construcţii nave: control nedistructiv cu radiaţii ionizante, izolare cu vată minerală, galvanizare, sablare, vopsitorie, sudura, montare/demontare schele, lăcătuşerie, tubulatura, polizare;
2. Oferirea posibilităţii pensionării anticipate a salariaţilor din sectorul construcţii nave pe costurile şi contribuţia angajatorilor, aceştia putând suporta integral sau parţial costurile prestaţiilor aferente pensionării anticipate în condiţiile unor deduceri fiscale;
3. Transparentizarea, raportarea şi diseminarea datelor cu privire la starea sănătăţii lucrătorilor din sectorul construcţii nave, demers imperativ necesar combaterii fenomenului de subdiagnosticare şi subraportare a bolilor profesionale;
4. Asigurarea unui cadru de control şi monitorizare lunară a condiţiilor de muncă în vederea individualizării factorilor de risc la sănătatea şi scuritatea salariaţilor, în special a identificării expunerii lucrătorilor din sectorul construcţii nave la agenţi cancerigeni;
5. Stabilirea şi operaţionalizarea unei metodologii de tip cost-beneficiu în vederea fundamentării politicilor şi deciziilor în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă şi a protecţiei lucrătorilor la nivel de sector şi de unitate;
6. Simplificarea procedurilor recunoaşterii, semnalării şi declarării bolilor profesionale în condiţiile existenţei unor discrepanţe majore între rapoartele referitoare la starea de sănătate a salariaţilor de la nivelul companiilor şi bolile profesionale sau accidentele de muncă declarate;
7. Operaţionalizarea Comitetului naţional tripartit pentru sănătate şi securitate în muncă, structură inactivă în momentul de faţă.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu