Situl arheologic Tirighina-Barboşi, pus pe harta turistică a României cu fonduri europene Recomandat

Miercuri, 09 Ianuarie 2019 16:21
Publicat în Știrea zilei
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Situl arheologic Tirighina-Barboşi, cel mai important sit de epocă romană din sudul Moldovei, va fi pus în valoare de către Primăria municipiului Galaţi, care a semnat în acest scop, miercuri, 09 ianuarie 2019, cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, un contract de finanţare cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului "Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboşi" constă în conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Lucrările vizează restaurarea şi conservarea sitului arheologic, în termen de 2 ani de la semnarea contractului de finanţare, dotarea şi punerea în valoare a acestuia. Valoarea totală a contractului de finanţare este de 15.416.890,99 de lei, din care fonduri europene nerambursabile - 8.583.145,78 lei. Diferenţa va fi asigurată din bugetul local.

Vestigii arheologice, muzeu şi zonă de panoramare

În cadrul proiectului, o atenţie specială se va acorda prelevării materialului arheologic descoperit cu ocazia cercetării arheologice (vase ceramice, vase de sticlă, obiecte de metal, unelte, arme, podoabe, monede etc.), o bună parte a acestora, după efectuarea procesului de conservare şi restaurare de către specialiştii Muzeului de Istorie "Paul Păltănea" din Galaţi, urmând a fi expuse într-un muzeu din sit. Principalele lucrări care vor fi executate vor avea în vedere intervenţii de conservare (restaurare şi valorificare a vestigiilor arheologice, conservarea şi protejarea zonelor reprezentative şi a amprentelor utilizării zonei în sec. II-III), construcţii noi (muzeu, punct de informare turistică, construcţii de protecţie, pasarelă), dar şi amenajarea unei zone de panoramare (tip amfiteatru) dedicată manifestărilor culturale.

10Sit poza text2

"Punem pe harta turistică situl arheologic Tirighina-Barboşi cu bani europeni. Peste 8 milioane şi jumătate de lei este suma pe care am atras-o pentru acest proiect în Galaţi. Pentru prima dată în istoria oraşului nostru sunt parcurşi paşi concreţi pentru acest proiect de mare însemnătate istorică şi culturală. Banii vor fi folosiţi pentru reabilitarea sitului şi punerea în valoare turistică, realizarea unui muzeu de sit şi a unui centru de informare. Spaţiul astfel amenajat va găzdui expoziţii, festivaluri, concerte, lansări de carte, activităţi educaţionale şi alte acţiuni culturale. Vom pune astfel, pentru prima dată, acest sit arheologic de importanţă naţională pe harta turistică şi culturală", spune Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi.
Prezent la conferinţa de presă prilejuită de semnarea acestui proiect, prefectul judeţului Galaţi, Dorin Otrocol, a reamintit că se fac demersuri pentru punerea în valoarea a acestui sit arheologic încă din 2009, când se formase chiar un grup de iniţiativă locală numit "SOS Tirighina Galaţi". "Abia în 2013, autorităţile au reuşit să mişte mai serios acest proiect. Nu mai contează câte oprelişti au fost. Important este că acum se reuşeşte valorificarea acestuia şi despre care, cu binecuvântarea Arhiepiscopului Dunării de Jos, se poate spune că reprezintă «primele raze ale creştinătăţii»", a declarat Dorin Otrocol.

Scurt istoric al sitului

Complexul arheologic, cuprinzând cetăţuia dacică, castellum-ul şi castrul, aşezarea civilă şi necropola, este de departe cel mai important sit de epocă romană din sudul Moldovei. Practic, complexul de fortificaţii romane de la Barboşi este format dintr-o davă dacică suprapusă de un Castellum roman, delimitate de dealul Tirighina. Condiţiile favorabile locuirii au fost determinate de avantajele strategice, prin poziţia dominantă a dealului Tirighina, la confluenţa Dunării cu Siretul şi deschiderea către Dobrogea.

10Sit poza text

Apoi, din antichitate până târziu în epoca medievală, Galaţi şi implicit Barboşi a fost un nod de comunicaţie pe drumul care venea din Tyras (Cetatea Albă) şi mergea pe valea Siretului şi Trotuşului spre Breţcu în Dacia. Astfel că, încă din secolul al XVIII-lea, aşezarea antică a devenit vizibilă şi accesibilă, fiind printre primele de pe teritoriul României care au intrat în atenţia învăţaţilor vremii şi a călătorilor străini.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu