Viitorul Combinatului, discutat din nou la Bucureşti

Marți, 02 Iulie 2013 03:00
Publicat în Știrea zilei
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Reamintim că în cursul săptămânii trecute a avut loc constituirea unei comisii tripartite, alcătuite din reprezentanţi ai patronatelor, ai unor federaţii sindicale şi ai reprezentanţilor Ministerului Energiei, la care a fost prezent ministrul delegat Constantin Niţă. Acesta le-a spus celor prezenţi că una dintre soluţiile pentru rezolvarea doleanţelor patronatelor şi sindicatelor ar fi înfiinţarea unei burse pentru tranzacţionarea gazelor naturale. Rămâne de văzut dacă se va găsi o soluţie în ceea ce priveşte efectele liberalizării preţului gazelor naturale, care de la 1 iulie va fi mai mare cu 8 procente pentru consumatorii casnici şi cu 3 procente pentru consumatorii industriali, potrivit unor oficiali ai ANRE. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât Comisia Europeană a respins demersul Guvernului României de amânare cu 6 luni a liberalizării preţului gazelor naturale. Din comisia nou înfiinţată fac parte reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi, Alro Slatina, Conpiron dar şi ai celor 4 federaţii sindicale care au protestat în faţa Guvernului, cum, ar fi FSS Metarom, Federaţia Solidaritatea CN Metal, Federaţia Sindicatelor din Petrochimie şi Federaţia Sindicală Familia. Semnal de alarmă tras de reprezentanţii Combinatului Country managerul ArcelorMittal Galaţi, Ionel Borş, care a fost zilele trecute prezent la o întâlnire la Bruxelles pentru a discuta pe marginea unor subiecte fierbinţi pentru Combinat, motiv pentru care nu a putut fi prezent la şedinţa de constituire a comisiei, a dat un interviu pentru un organ de presă central în care a afirmat, joia trecută, că preţul gazului în România ar putea fi dictat din 2014 în totalitate de Gazprom, ca efect al liberalizării preţului la gaze. „Ordonanţa de liberalizare (a preţului la gaze – n.r.) nu a ţinut cont de un lucru esenţial: România are două surse de interconectare a gazelor: 70% avem producţie proprie, iar 30% depindem de import. Cam 32-33 de MW noi importăm, din 104-105 consum total în România. Ce se întâmplă după 2014 cu gazul din România? Pretul va fi dictat totalmente de Gazprom, iar România importă doar 2% din totalul importat de Europa, deci o cantitate foarte mică, şi devine neinteresant pentru Gazprom să dea vreo facilitate. La asta se adaugă situaţiile politice de la noi. După 2014 vom depinde totalmente de Gazprom”, a declarat Ionel Borş. Acesta a atras atenţia asupra faptului că România nu a facut nimic pentru a avea o sursă alternativă de gaze în condiţiile în care proiectul Nabucco, gazele de şist sau gazele din Marea Neagră sunt “o fata morgana”, ele putând fi accesate abia în jurul anilor 2020 – 2025. Borş a subliniat în acelaşi interviu că România trebuie să găsească o alternativă la Gazprom, pentru că este “mai periculos ce se va întâmpla după 2014”, iar problema liberalizării preţului la gaze va putea fi rezolvată numai dacă se va lucra în echipa Guvern–patronate. „Altfel, vom da vina unul pe celălalt. Ni s-a impus cumva toată treaba asta şi trebuie să o rezolvăm cumva. Noi am mers cu două scheme, care au fost verificate de avocaţi şi sunt în armonie cu legislaţia şi au fost luate, cât de cât, în consideratie, iar unul dintre argumente a fost acesta, că din 2014 vom depinde în totalitate de Gazprom. În aceste condiţii, ni s-a mai cerut să facem un benchmark cu ţările vecine – Bulgaria, Ungaria -, era firesc să ne mai ceară ceva, dar în două săptămâni vom merge din nou. O să prezentam un raport şi la Guvern. Ştiu sigur că domnul Niţă şi, în general, Guvernul, ar vrea să rezolve această problemă cumva”, a spus Ionel Borş. Acesta a explicat că, deşi toate ţările UE au liberalizat preţurile, fiecare stat şi-a păstrat cumva avantajul de competitivitate. „Franţa are peste 90% producţie de energie la stat. Ei produc energie nucleară. Şi ei au fost obligaţi să liberalizeze. Au liberalizat, dar au creat pentru industrie, pentru marii consumatori, şi au ţinut cumva 85% – 90% din necesarul de energie la un preţ stabilit pentru toţi marii consumatori. Au lăsat 10% să se plimbe pe piaţă şi, aici, Europa nu a avut ce spune. Germania şi-a păstrat avantajul ei de ţară, ca şi Grecia. Noi, România, avem ceva resurse naturale. Trebuie să ne menţinem un avantaj şi acesta trebuie făcut în armonie cu legislaţia europeană. România nu are niciun avantaj – aici trebuie să lucrăm”, a arătat Borş. Propunerile cu care industria românească a mers la Bruxelles constau fie într-o liberalizare mai lină, care să meargă la fel cu cea pentru populaţie până în 2018 sau chiar 2020, fie să se păstreze avantajul competitivităţii.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu