Noi controverse privind cercetarea cuantică Microsoft

O nouă critică publicată în revista ştiinţifică Nature readuce în atenţie dezbaterea privind descoperirea anunţată de Microsoft în domeniul calculului cuantic, descoperire pe care compania îşi bazează obiectivul de a dezvolta un sistem cuantic funcţional până în anul 2029.

Calculatoarele cuantice sunt considerate una dintre cele mai promiţătoare tehnologii ale viitorului, având capacitatea de a rezolva probleme ştiinţifice şi de securitate cibernetică imposibil de abordat cu sistemele clasice. În acest context, Statele Unite au transformat cercetarea cuantică într-o prioritate strategică, administraţia Trump alocând 2 miliarde de dolari pentru dezvoltarea domeniului şi stabilind ca obiectiv realizarea unui sistem cuantic ştiinţific până în 2028.

Spre deosebire de alte companii din industrie, precum Google, IBM sau Quantinuum, Microsoft dezvoltă de aproape două decenii o abordare diferită, bazată pe existenţa unei particule teoretice numite Majorana. Compania susţine că această tehnologie ar putea permite crearea unor qubiţi mai stabili şi mai performanţi decât cei utilizaţi în prezent de concurenţă.

Cercetările Microsoft au fost însă contestate în repetate rânduri de comunitatea ştiinţifică. Două lucrări susţinute de companie au fost retrase anterior din revista Nature, iar alte două au primit avertismente privind posibile probleme metodologice.

Cea mai recentă critică a fost publicată de Henry Legg, cercetător în fizică cuantică la Universitatea St. Andrews din Scoţia, şi vizează un studiu publicat de Microsoft în februarie 2025. Lucrarea este considerată esenţială pentru programul actual de calcul cuantic al companiei.

Microsoft a afirmat anterior că a identificat particula Majorana, însă această descoperire nu a fost încă publicată într-o revistă ştiinţifică evaluată de experţi, fapt care continuă să alimenteze discuţiile din comunitatea ştiinţifică privind validitatea rezultatelor prezentate de companie. (stiripesurse.ro)