Curat româneşte, curat Caragiale! „Grădina Union” la Nae Leonard – un spectacol care readuce farmecul teatrului de revistă

Termenul de burlesc vine de la cuvântul “burla” care înseamnă farsă şi a definit iniţial o pastişă literară. Astăzi, conceptual înglobează un amestec de comic absurd şi extravaganţă. Apare o dimensiune populară prin gagul comprehensibil şi în acelaşi timp, sofisticat, prin respectarea unor coduri precise. Regresivul umor burlesc, oferă o poartă spre un moment de pauză în faţa angoaselor generale umane.

Aşa este şi oferta generoasă a Teatrului muzical gălăţean care şi-a deschis porţile pentru un spectacol de revistă intitulat „Grădina Union” cu texte după I.L. Caragiale.

Unul din spectatorii cu „dare de mână la scris”, dar mai ales cu gustul bine rafinat este scriitorul Adi George Secară care ne-a oferit părerea lui de profesionist.

Cornel Gingăraşu: Domnule Adi George Secară, aţi văzut noua producţie a Teatrului Naţional de Operă şi Operetă „Nae Leonard”, Grădina Union. Care a fost prima impresie?
Adi George Secară: A fost surpriza plăcută a acestei stagiuni. Dacă există oameni care încă privesc spectacolul de revistă doar ca pe o succesiune de cântece, dans şi voie bună, Grădina Union le demonstrează contrariul. Este un spectacol complex, construit inteligent, care îmbină muzica, teatrul, dansul şi satira socială într-un mod modern, fără să piardă spiritul autentic al lui Caragiale.

Cornel Gingăraşu: De ce spuneţi că este diferit faţă de un spectacol clasic de revistă?
Adi George Secară: Pentru că depăşeşte convenţia genului. Nu ai impresia că urmăreşti o simplă revistă, ci un adevărat musical sau o piesă de teatru în care toate elementele scenice sunt perfect integrate. Cristi Gheorghe dovedeşte încă o dată că este un om de teatru complet. Regia sa este susţinută excelent de scenografia lui Gheorghe Andreescu, coregrafia Florentinei Ştefan şi orchestraţia muzicală realizată de Daniel Bordeiu.

Cornel Gingăraşu: Caragiale rămâne actual?
Adi George Secară: Mai actual ca oricând. Spectacolul demonstrează acest lucru fără să forţeze nota. Personajele lui Caragiale trăiesc printre noi. Întrebarea celebră „Eu cu cine votez?” provoacă şi astăzi acelaşi zâmbet amar. Cristi Gheorghe a reuşit să lege mai multe schiţe şi momente caragialiene într-o construcţie coerentă, care vorbeşte despre societatea românească de ieri şi de astăzi.

Cornel Gingăraşu: În spectacol există şi o dimensiune mai profundă, dincolo de umor?
Adi George Secară: Absolut. Caragiale nu înseamnă doar comedie. În spatele râsului se află întotdeauna o doză de tristeţe şi de adevăr. Aşa cum spunea Alexa Visarion, universul lui Caragiale este construit din farse, dar are o puternică dimensiune tragică. Regizorul păstrează această dualitate. Publicul râde, dar pleacă şi cu multe întrebări.

Cornel Gingăraşu: Distribuţia pare foarte numeroasă.
Adi George Secară: Şi foarte bine aleasă. Fiecare actor îşi găseşte locul în această construcţie colectivă. Florentina Andronic are o energie extraordinară în rolul crâşmăresei. Cristina Bleandură construieşte un personaj memorabil, iar Mariana Pisică, Adina Lazăr, Dora Notarescu, Isabela Ionaşcu şi Cristina Boghici completează elegant universul feminin al spectacolului. La fel de inspirată este şi distribuţia masculină. Andrei Ardeleanu şi Costel Donose, în cuplul Lache şi Mache, oferă unele dintre cele mai savuroase momente ale serii. Mihail Anton şi Paul Nedelcuţă îşi construiesc personajele cu naturaleţe şi umor, iar Ionuţ Negrişanu surprinde într-o interpretare aparte a Cetăţeanului Turmentat.

Cornel Gingăraşu: Aţi remarcat în mod special prestaţia unui actor?
Adi George Secară: Alexandru Tatu. El este, fără îndoială, unul dintre motoarele spectacolului. În rolul lui Mitică Popescu domină scena prin energie, expresivitate şi ritm. Are ceva din maestrul de ceremonii din Cabaret, dar şi din exuberanţa teatrului românesc de revistă. Este un rol pe care publicul îl va ţine minte.

Cornel Gingăraşu: Cum contribuie muzica şi dansul la reuşita producţiei?
Adi George Secară: Esenţial. Daniel Bordeiu şi orchestra live dau spectacolului autenticitate şi dinamism. Coregrafia Florentinei Ştefan aduce eleganţă şi culoare, iar corpul de balet completează fiecare tablou scenic fără să pară un simplu decor. Totul este construit organic.

Cornel Gingăraşu: Se vorbeşte mult despre atmosfera grădinilor de vară de altădată. Reuşeşte spectacolul să o recreeze?
Adi George Secară: Da, şi chiar mai mult. Nu este o simplă reconstituire nostalgică. Atmosfera grădinii de vară este adusă în prezent. Publicul are senzaţia că participă la un spectacol viu, unde tradiţia şi actualitatea convieţuiesc firesc.

Cornel Gingăraşu: Care credeţi că este marele merit al acestui spectacol?
Adi George Secară: Faptul că reabilitează teatrul de revistă. Demonstrează că acest gen poate fi inteligent, rafinat şi profund. Umorul, muzica şi dansul nu sunt doar divertisment, ci devin mijloace prin care publicul este invitat să reflecteze asupra societăţii şi asupra propriei condiţii.

Cornel Gingăraşu: Ce le transmiteţi cititorilor noştri?
Adi George Secară: Să meargă la teatru. Grădina Union este unul dintre acele spectacole care te fac să râzi, să cânţi, dar şi să pleci acasă pe gânduri. Caragiale continuă să ne vorbească, iar artiştii Teatrului Naţional de Operă şi Operetă „Nae Leonard” din Galaţi îi dau o voce contemporană, plină de energie şi inteligenţă scenică. Este un spectacol care merită văzut şi revăzut.