„Curierul Tecuciului”, oglindă a vieţii locale din prima jumătate a secolului XX

În această lună, în cadrul proiectului cultural „Exponatul lunii”, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” aduce în atenţia publicului un exemplar al ziarului „Curierul Tecuciului”, apărut în vara anului 1936, o mărturie relevantă a presei locale din prima jumătate a secolului al XX-lea.

Publicaţia, apărută cu aproape 90 de ani în urmă, include pe prima pagină un necrolog semnat de directorul ziarului, Gheorghe Ghiţulescu, dedicat Mariei Cincu Mille, sora lui Teodor Cincu. Născută în primăvara anului 1855, Maria Cincu Mille s-a stins din viaţă în vara anului 1936, eveniment consemnat în paginile ziarului ca un moment important pentru comunitatea locală.

„Curierul Tecuciului” a fost o gazetă locală care a circulat în oraşul Tecuci între anii 1935 şi 1944, reflectând viaţa socială, culturală, politică şi economică a comunităţii din perioada interbelică şi din primii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial. Autodefinită drept „gazetă independentă”, publicaţia a consemnat realităţile unui oraş de provincie aflat într-o perioadă marcată de tensiuni şi transformări istorice.

Primul număr al ziarului a apărut în luna februarie 1935, iar ultimul în februarie 1944, având astfel o existenţă editorială semnificativă. Tipărit pe hârtie fragilă, cu text dens şi titluri ferme, „Curierul Tecuciului” a funcţionat ca instrument de informare, opinie şi memorie colectivă, oferind cititorilor articole despre administraţie, economie, viaţă culturală şi aspecte ale cotidianului.

La începutul secolului XX, Tecuciul se remarca printr-o viaţă culturală şi civică activă, susţinută de asociaţii, iniţiative de tip ateneu cultural, bibliotecă, muzeu şi manifestări artistice. Presa locală a avut un rol important în reflectarea acestor activităţi şi în consolidarea unei identităţi civice, iar „Curierul Tecuciului” a devenit un spaţiu de exprimare pentru articole, anunţuri şi opinii legate de evenimentele locale.

În paginile ziarului se regăsesc frecvent articole semnate de preotul Nicolae Conduratu, Gheorghe Ghiţulescu, Nicolae Cantemir sau G.I. Carp, care surprind aspecte sociale şi culturale ale oraşului. Sunt menţionate activităţi ale cantinei şcolii de fete nr. 2, manifestări culturale prilejuite de sărbătorile pascale, recitaluri de pian, cuvântări ale Regelui Carol al II-lea, expoziţii şi concursuri agricole organizate la Tecuci în anul 1940, precum şi anunţuri de licitaţii pentru lucrări publice, precum repararea acoperişului Muzeului Comunal, realizarea de mobilier pentru Şcoala nr. 1 de băieţi sau pavarea unor străzi importante ale oraşului.

Un element valoros pentru reconstituirea vieţii economice locale îl reprezintă reclamele comerciale prezente în fiecare număr. Printre acestea se numără firma „Bucureşteanu”, magazin de galanterie cu articole de modă pentru bărbaţi, magazinul „Steaua de Aur”, specializat în pânzeturi şi mătăsuri, magazinul „Carmen Silva”, dedicat produselor pentru femei, magazinul de încălţăminte „La Cioara”, precum şi atelierele de croitorie şi încălţăminte „Chirvăsuţă”.

Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” deţine în patrimoniul său şase exemplare ale acestei publicaţii, provenite din colecţia profesorului Ion T. Sion, intrate în posesia muzeului prin donaţia realizată în anul 2025 de familia Valeriu şi Monica Precupanu. Alte exemplare ale ziarului sunt păstrate în fondurile instituţiilor de arhivă, fiind utilizate frecvent ca surse documentare în studii, monografii dedicate istoriei oraşului şi judeţului Tecuci, precum şi în revista „Tecuciul literar-artistic”.

Astăzi, „Curierul Tecuciului” poate fi privit ca o arhivă vie a unei comunităţi locale din perioada interbelică şi de la începutul războiului. Prin paginile sale, reflectă preocupările civice şi culturale ale unei societăţi preocupate de progres, educaţie publică şi coeziune socială. Integrarea acestor documente într-un context expoziţional contribuie la conservarea memoriei locale şi la recuperarea unei dimensiuni esenţiale a istoriei presei româneşti de provincie, ca spaţiu al continuităţii civice şi al identităţii comunitare.