Studiu: îmbătrânirea accelerează brusc la 44 şi 60 de ani

Îmbătrânirea nu se produce treptat şi uniform, aşa cum s-a presupus timp de decenii, ci este marcată de două momente-cheie în care schimbările biologice se intensifică brusc. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la Stanford School of Medicine, care arată că organismul uman traversează două „şocuri biologice” majore, în jurul vârstelor de 44 şi 60 de ani.

Cercetarea, coordonată de dr. Michael Snyder, şeful departamentului de genetică de la Stanford, a analizat peste 135.000 de markeri biologici la 108 persoane, monitorizate pe parcursul mai multor ani. Rezultatele indică faptul că 81% dintre moleculele asociate procesului de îmbătrânire nu evoluează liniar, ci suferă modificări accelerate în jurul celor două praguri de vârstă.

Studiul, publicat în revista Nature Aging, a utilizat date „multi-omice”, incluzând informaţii metabolomice, proteomice şi despre microbiom. Analiza a evidenţiat schimbări importante în funcţionarea sistemului cardiovascular, a sistemului imunitar şi a metabolismului. Printre cele mai notabile transformări se numără fluctuaţii în metabolismul lipidelor, în modul în care organismul procesează alcoolul şi cafeaua, precum şi variaţii ale markerilor asociaţi bolilor cardiovasculare.

Dr. Xiaotao Shen, coautor al studiului, a remarcat o concentrare semnificativă a tranziţiilor moleculare în jurul vârstelor de 44 şi 60 de ani, fără manifestări similare în intervalele apropiate. Acest tipar sugerează existenţa unor perioade distincte de instabilitate biologică accentuată, potrivit datelor citate de dailygalaxy.com.

Un rol central în aceste schimbări îl joacă microbiomul, localizat în principal în tractul gastrointestinal. Modificările în diversitatea şi compoziţia microbiomului au fost strâns corelate cu ambele praguri de vârstă. Aceste transformări influenţează procese esenţiale precum absorbţia nutrienţilor, semnalizarea imunitară şi producţia de substanţe neurochimice.

Cercetătorii au observat că variaţiile microbiomului apar simultan cu modificările markerilor moleculari sistemici, consolidând ipoteza conform căreia microbiomul are un rol activ în reglarea îmbătrânirii biologice. Dezechilibrele microbiene au fost asociate anterior cu declinul cognitiv, inflamaţia cronică şi bolile metabolice.

Studiul a analizat şi legătura dintre biologie şi stilul de viaţă la vârsta mijlocie. Dr. Snyder a atras atenţia asupra unor factori comportamentali frecvenţi în această etapă a vieţii, precum creşterea consumului de alcool, stresul prelungit şi somnul de slabă calitate, care ar putea contribui la perturbări metabolice. Aceste comportamente coincid adesea cu perioade de presiune profesională intensă şi schimbări în responsabilităţile familiale.

Deşi relaţia cauzală este încă investigată, datele sugerează că aceste tranziţii biologice se suprapun cu momente-cheie ale vieţii adulte, având potenţialul de a influenţa sănătatea pe termen lung.

Dacă vor fi confirmate prin studii suplimentare, concluziile cercetării ar putea avea implicaţii importante asupra ghidurilor medicale. În locul evaluării riscului exclusiv pe baza vârstei cronologice, specialiştii ar putea lua în considerare aceste praguri biologice distincte. În acest context, medicina de precizie ar putea introduce screening-uri moleculare la vârsta mijlocie, menite să identifice din timp riscul de boli cronice şi să permită intervenţii personalizate. (sursa stiripesurse.ro)