Banca Mondială avertizează: energia s-ar putea scumpi cu 24% în 2026, pe fondul tensiunilor geopolitice

Preţurile energiei ar putea creşte cu aproximativ 24% în 2026, atingând cel mai ridicat nivel de la Invazia Rusiei în Ucraina, potrivit celui mai recent raport al Banca Mondială. Creşterea este alimentată în principal de efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieţelor globale de materii prime.

Scumpirile nu se limitează doar la energie. Per ansamblu, preţurile materiilor prime sunt estimate să avanseze cu 16% în acest an, susţinute de creşterea costurilor la energie şi îngrăşăminte, dar şi de niveluri record pentru unele metale esenţiale. Aceste evoluţii au implicaţii directe asupra economiei globale, inclusiv asupra investiţiilor şi locurilor de muncă.

Un rol major îl joacă perturbările din Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 35% din comerţul maritim global cu petrol. Atacurile asupra infrastructurii energetice au generat un şoc semnificativ de aprovizionare, reducând iniţial producţia cu circa 10 milioane de barili pe zi.

Chiar şi în condiţiile unei uşoare stabilizări, preţul petrolului Brent era, la jumătatea lunii aprilie, cu peste 50% mai mare faţă de începutul anului. Pentru 2026, cotaţia medie este estimată la 86 de dolari pe baril, comparativ cu 69 de dolari în 2025, dacă situaţia se stabilizează treptat.

Potrivit economistului-şef al instituţiei, Indermit Gill, efectele războiului se propagă în lanţ: mai întâi cresc preţurile energiei, apoi ale alimentelor, iar în final inflaţia, ceea ce duce la dobânzi mai mari şi costuri crescute ale datoriilor.

Cele mai afectate vor fi economiile în curs de dezvoltare şi populaţiile vulnerabile, unde o proporţie mai mare din venituri este destinată alimentelor şi energiei. În acest context, World Food Programme avertizează că până la 45 de milioane de persoane ar putea ajunge în insecuritate alimentară severă dacă conflictul persistă.

Preţurile îngrăşămintelor sunt estimate să crească cu 31% în 2026, inclusiv o majorare de 60% a ureei, ceea ce ar putea afecta producţiile agricole. În paralel, metalele de bază – precum aluminiul, cuprul şi staniul – sunt aşteptate să atingă niveluri record, pe fondul cererii din industrii precum energia regenerabilă şi tehnologia.

În economiile emergente, inflaţia este prognozată la 5,1% în 2026, iar creşterea economică ar putea încetini la 3,6%. În scenariul unei escaladări a conflictului, preţul petrolului ar putea ajunge la 115 dolari pe baril, ceea ce ar amplifica presiunile inflaţioniste.

Ayhan Kose, economist-şef adjunct, avertizează că spaţiul fiscal al guvernelor este deja limitat după multiple crize recente şi recomandă măsuri ţintite de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, în locul intervenţiilor generale.

Raportul subliniază şi volatilitatea ridicată a pieţelor energetice în perioade de tensiuni geopolitice: o scădere de doar 1% a producţiei poate duce, în medie, la o creştere de peste 11% a preţurilor, efecte care se transmit rapid către alte sectoare, inclusiv gazele naturale şi agricultura. (sursa stiripesurse.ro)