10 NOIEMBRIE 2025 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
O inteligenţă artificială care „citeşte succesul pe chip”: studiu controversat al Universităţii din Pennsylvania
O inteligenţă artificială care „citeşte succesul pe chip”: studiu controversat al Universităţii din Pennsylvania

Un studiu realizat de Universitatea din Pennsylvania a stârnit controverse majore după ce cercetătorii au afirmat că inteligenţa artificială poate prezice succesul financiar, academic şi profesional al unei persoane doar analizându-i chipul.
Potrivit The Economist, echipa a antrenat un model de AI folosind peste 96.000 de portrete ale absolvenţilor de MBA din reţeaua LinkedIn, încercând să deducă cinci trăsături de personalitate: deschiderea, conştiinciozitatea, extraversiunea, agreabilitatea şi nevrotismul.
Rezultatele generate de algoritm au fost apoi corelate cu evoluţia reală a carierelor acestor persoane. Concluzia echipei a fost că anumite expresii faciale pot fi asociate cu niveluri diferite de reuşită profesională — de exemplu, extraversiunea ar fi corelată pozitiv cu veniturile mai mari, în timp ce deschiderea către nou ar corespunde, în medie, unor salarii mai mici.
Publicaţia Futurism notează că autorii studiului consideră acest lucru o posibilă dovadă că AI poate identifica legături între aspectul facial şi performanţele socio-economice.
Însă reacţiile comunităţii ştiinţifice au fost rapide şi critice. Eticienii şi experţii în drepturile omului au avertizat că astfel de cercetări readuc în discuţie idei apropiate de fiziognomie, o pseudoştiinţă din secolul XIX care pretindea că personalitatea poate fi dedusă din trăsăturile feţei.
Specialiştii avertizează că o asemenea tehnologie ar putea fi extrem de periculoasă dacă ar fi folosită în recrutare, creditare sau evaluare profesională — domenii unde ar putea genera discriminări sistemice şi ar accentua prejudecăţile existente.
Exemple recente din SUA şi Marea Britanie arată deja efectele negative ale algoritmilor similari: sisteme de verificare facială care resping persoane cu trăsături atipice şi softuri de recunoaştere folosite de poliţie care identifică greşit persoane nevinovate.
Cercetătorii înşişi recunosc că, în scenariul în care astfel de modele ar fi utilizate pe scară largă, oamenii ar putea fi tentaţi să îşi modifice digital sau chirurgical trăsăturile pentru a se conforma tiparelor „favorabile” impuse de AI.
Deşi studiul este încă într-o fază preliminară, el ridică probleme etice profunde despre felul în care societatea foloseşte inteligenţa artificială în evaluarea umană. Pentru unii, acest tip de cercetare reprezintă un pas spre o lume în care algoritmii decid cine merită o şansă — doar după chip.


Articole înrudite