25 APRILIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Ritmul alert al vieţii cotidiene nu ne permite de cele mai multe ori să respectăm orele de masă sau o alimentaţie sănătoasă. Majoritatea bolilor actuale sunt o consecinţă a alimentaţiei nesănătoase sau a stilului de viaţă dezordonat.
Pentru menţinerea sănătăţii organismului fructele s-au dovedit a fi foarte importante deoarece ele pot scădea riscul apariţiei bolilor cardio-vasculare, totodată aducând un plus de antioxidanţi. Sunt foarte bune mai ales ca gustare între mese (nu imediat după masă).
Merele
Au avantajul de a preveni bolile cardiovasculare prin scăderea colesterolului din sânge, şi de asemenea previn ateroscleroza şi consecinţele neplăcute ale acesteia (infarctul miocardic şi accidentele vasculare cerebrale). Aceasta datorită fibrelor alimentare ce scad colesterolul din sânge. Un singur măr pe zi consumat poate scădea nivelul colesterolului sanguin cu 8-12%.
Previn cancerul de colon datorită fibrelor alimentare insolubile ce previn constipaţia şi protejează mucoasa sensibilă a colonului de diverşi cancerigeni chimici.
Menţin nivelul glicemiei la normal, scad riscul formării de calculi urinari, protejează în mod natural de radiaţia solară ultravioletă, menţin sănătatea plămânilor şi pancreasului şi previn osteoporoza specifică menopauzei.
Acţiunea antioxidantă a merelor e puternică deoarece conţin mulţi flavonoizi şi astfel preîntâmpină un mare număr de afecţiuni cronice şi degenerative.
Perele
Perele protejează de radicalii liberi deoarece conţin atât cupru, cât şi vitamina C. Vitamina C stimulează celulele în lupta împotriva infecţiilor, ucide bacteriile şi viruşii şi regenerează vitamina E epuizată, impulsionând astfel enzimele să caute şi să distrugă radicalii liberi.
Perele asigură sănătatea inimii şi a colonului datorită bogăţiei de fibre, reducând  nivelul colesterolului „rău” şi implicit riscul de boli cardiovasculare şi elimină toxinele din colon. De regulă, alimentele bogate în fibre sunt recomandate persoanelor diabetice, menţinând în limite normale nivelul glicemiei, dar şi persoanelor care suferă de constipaţie.
Rezultatele unui studiu efectuat pe un eşantion de 51.823 de femei aflate la postmenopauză arată că riscul de cancer mamar este vizibil diminuat cu până la 34% la cele care au consumat fructe bogate în fibre. Fructele cele mai bogate în fibre sunt: perele, merele, smochinele şi prunele.
Pe lângă morcovi, care asigură sănătatea ochilor, fructele au o importanţă esenţială. Potrivit unui studiu publicat în Arhivele de Oftalmologie, 3 porţii de fructe consumate în fiecare zi reduc cu 36% riscul de apariţie a degenerescenţei maculare, principala cauză a pierderii vederii la persoanele în vârstă.
Prunele
Specialiştii în nutriţie ne sfătuiesc să mâncăm prune deoarece sunt extrem de recomandate pentru afecţiuni ale sistemului nervos deoarece combat oboseala şi stările depresive (datorită conţinutului de potasiu).
Prunele mai sunt recomandate pentru reglarea tranzitului intestinal şi atenuarea afecţiunilor hepatice.
Efectele asupra sănătăţii includ: ameliorarea durerilor reumatice, ajutorul în tratarea anemiei, eliminarea toxinelor din organism, reglarea tranzitului intestinal, diminuarea inflamaţiilor, energizarea datorită conţinutului de zaharuri şi stimularea sistemului muscular şi a sistemului nervos.
Gutuile
Cercetătorii japonezi au demonstrat ca în coaja gutuilor există substanţe care inhibă dezvoltarea microorganismelor ce declanşează hepatita de tip A, B şi C, indicată fiind o cură de o lună de zile cu nectar proaspăt de gutui.
Guturaiul, afecţiunile pulmonare, tuberculoza se tratează, ca adjuvant, cu suc de gutui iar din sâmburi se prepară un ceai util contra tusei, bronşitei şi răguşelii.
Gutuile coapte ajuta la digestie, iar siropul acţionează favorabil în caz de diaree, hemoragii uterine şi hemoroizi, aceste fructe fiind indicate şi la infecţii intestinale, inclusiv în cazul colonului sensibil (cu menţiunea că sucul de gutui este contraindicat în cazul constipaţiilor).
Gutuile rase şi amestecate cu miere, câte jumătate de kilogram pe zi, combat colita de fermentaţie, însă contra urticariei, se aplică local comprese cu tinctura din seminţe de gutui.
Frunzele de gutui sunt utile, de asemenea, contra diareei, sub formă de infuzie (ceai).
Boala canceroasă poate fi ameliorată cu gutui, consumate ca atare sau sub formă de nectar din pulpă şi coajă. S-a demonstrat că anumite substanţe conţinute de gutui (în special vitamina B17) ajută la distrugerea celulelor maligne, fără a le afecta pe cele normale.
Gutuile se pot folosi şi împotriva degerăturilor preparând un macerat la rece, dintr-o lingură de seminţe la 200 ml apă. După două-trei ore, se strecoară şi se aplică, local, comprese.


Articole înrudite