De la 2 la 7 ani de închisoare pentru românii care refuză încorporarea militară Recomandat

Miercuri, 23 Februarie 2022 00:00
Publicat în Știrea zilei
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Legislaţia din România prevede pedepse cu închisoarea pentru persoanele care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară. Dar până să se ajungă aici, există o serie de etape premergătoare, ce pot fi decise de Preşedintele României.

Pentru a se putea aplica aceste prevederi legislative, există o condiţie esenţială de aplicare a art. 432: să fie declarată „stare de război” sau „stare de asediu”.

Cum este definită starea de asediu şi cum se aplică

În România există deja instituită starea de urgenţă, prin decretul prezidenţial din 16 martie 2020, emis de preşedintele Klaus Iohannis, din motive sanitare – pandemia de SARS-CoV-2, informează stirileprotv.ro.

Starea de urgenţă a fost instituită de Preşedintele României, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, „în temeiul prevederilor art. 93 alin. (1), ale art. 100 din Constituţia României, republicată şi ale art. 3 şi art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare”.

Similar, regimul stării de asediu se aplică şi în cazul unui eventual conflict armat în care România este parte, pe teritoriul naţional.

Potrivit ordonanţei de urgenţă a Guvernului din 1999 citate mai sus, „Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.”

„Art. 1. – Starea de asediu şi starea de urgenţă privesc situaţii de criză ce impun măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale, a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.

Art. 2. – Starea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, militară, economică, socială şi de altă natură aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacităţii de apărare a ţării la pericole grave, actuale sau iminente, care ameninţă suveranitatea, independenţa, unitatea ori integritatea teritorială a statului. În cazul instituirii stării de asediu se pot lua măsuri excepţionale aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale.

(...)

Art. 11. – Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă se aduce neîntârziat la cunoştinţă populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este retransmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.

Art. 12. – În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate”.

Conform unui ordin publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 312/28.04.2014, în baza legii stării de asediu din 2006, pot fi încorporaţi în caz de război tinerii români cu vârste între 20 şi 35 de ani, cu condiţia să fie evaluaţi de medicul de familie. Legea prevede între 2 şi 7 ani de închisoare pentru românii care refuză încorporarea militară.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu