Google contestă decizia instanţei care a declarat compania monopol ilegal pe piaţa căutărilor online

Google a depus un apel împotriva deciziei unei instanţe federale care a stabilit că este un monopol ilegal în domeniul căutărilor online. Compania a înaintat vineri o notificare de apel şi a solicitat suspendarea temporară a măsurilor impuse de instanţă, menite să restabilească concurenţa pe piaţa căutărilor online.
Potrivit vicepreşedintei Google pentru afaceri de reglementare, Lee-Anne Mulholland, hotărârea pronunţată în august 2024 a ignorat realitatea că oamenii folosesc Google pentru că îşi doresc acest lucru, nu pentru că sunt obligaţi. Ea a susţinut că decizia nu a ţinut cont de ritmul rapid al inovaţiei şi de concurenţa intensă venită atât din partea jucătorilor consacraţi, cât şi a startupurilor bine finanţate. De asemenea, instanţa ar fi minimalizat mărturiile producătorilor de browsere precum Apple şi Mozilla, care au declarat că aleg Google deoarece oferă cea mai bună experienţă de căutare pentru utilizatori.
Google solicită suspendarea remediilor care ar obliga compania să partajeze date de căutare şi să ofere servicii către rivali, argumentând că aceste măsuri ar pune în pericol confidenţialitatea utilizatorilor americani şi ar descuraja concurenţii să îşi dezvolte propriile produse, afectând inovaţia care menţine Statele Unite în avangarda tehnologică globală. O astfel de suspendare ar întârzia şi mai mult aplicarea oricăror obligaţii rezultate din procesul intentat iniţial de Departamentul de Justiţie în octombrie 2020. Departamentul nu a oferit un comentariu imediat.
Judecătorul federal Amit Mehta, din Washington D.C., a decis în 2024 că Google a menţinut un monopol ilegal asupra serviciilor generale de căutare şi a publicităţii text asociate căutărilor. Acesta a concluzionat că Google a eliminat concurenţa loială prin contracte de exclusivitate cu producători de telefoane şi dezvoltatori de browsere, care făceau ca motorul său de căutare să fie setat implicit. În opinia judecătorului, acest lucru a dus la un monopol durabil, deoarece partenerii companiei au considerat că este imposibil din punct de vedere financiar să schimbe furnizorul implicit de căutare, de teama pierderii unor sume uriaşe provenite din veniturile plătite de Google. El a subliniat că este vorba despre companii din topul Fortune 500, care nu aveau alternative reale în afara Google.
Totuşi, judecătorul Mehta nu a mers atât de departe pe cât îşi dorea Departamentul de Justiţie în privinţa măsurilor corective, refuzând să oblige Google să îşi vândă browserul Chrome, considerat de guvern un canal esenţial de distribuţie pentru serviciile de căutare. În schimb, instanţa a dispus ca Google să împărtăşească informaţii despre căutări cu competitorii, pentru a-i ajuta să câştige teren pe piaţă şi a stimula concurenţa.
Google a putut face apel abia după ce judecătorul Mehta a emis decizia privind remediile, în luna septembrie. Procesul ar putea dura încă cel puţin câţiva ani, mai ales dacă va ajunge în final în faţa Curţii Supreme.