Piloții și însoțitorii de bord, cei mai expuși riscului de a muri din cauza cancerelor asociate radiațiilor

Un nou studiu arată că piloții și însoțitorii de bord prezintă un risc mai ridicat de deces din cauza unor tipuri de cancer asociate radiațiilor, comparativ cu populația activă generală. Cercetătorii atrag atenția asupra expunerii la radiațiile cosmice de la altitudini mari, dar și asupra altor factori specifici meseriei, precum radiațiile UV-A și perturbarea ritmului circadian.

Radiațiile cosmice provin din spațiu, iar expunerea la acestea este mai mare la altitudinile la care circulă avioanele. Deși existau deja cercetări care sugerau o legătură între zborurile frecvente și rate mai mari de cancer, noul studiu oferă dovezi suplimentare în acest sens.

Cercetarea, publicată în revista JAMA Internal Medicine, a analizat date provenite din peste 12 milioane de certificate de deces care conțineau informații despre profesiile persoanelor decedate. Au fost analizate peste 500 de ocupații și mai multe tipuri de cancer asociate expunerii la radiații, printre care leucemia, limfomul, mielomul multiplu și cancerele de piele, sân, tiroidă, prostată și ale sistemului nervos central.

Dintre toate profesiile analizate, însoțitorii de bord au înregistrat cel mai mare procent de decese provocate de cancere asociate radiațiilor, fiind urmați de piloți. În cazul ambelor categorii profesionale, probabilitatea de deces a fost mai ridicată pentru fiecare dintre tipurile de cancer analizate.

Potrivit cercetătorilor, însoțitorii de bord aveau o probabilitate cu aproximativ 50% mai mare de a muri din cauza unui cancer asociat radiațiilor comparativ cu populația activă generală. În cazul piloților, riscul era cu aproximativ 36% mai mare.

În termeni absoluți, aproximativ 6,9% dintre decesele înregistrate în rândul însoțitorilor de bord au fost provocate de aceste tipuri de cancer, adică aproximativ unul din 14 cazuri. În rândul piloților, procentul a fost de 6,7%, comparativ cu 5% în populația activă generală.

Cercetătorii consideră că radiațiile cosmice nu sunt singurul factor care trebuie luat în calcul. Echipajele de zbor sunt expuse și la radiații UV-A, care pot pătrunde prin geamurile cabinei de pilotaj, în special în cazul piloților. În plus, munca în ture de noapte, traversarea frecventă a fusurilor orare și jet lag-ul pot perturba ritmul circadian și pot contribui la riscurile pentru sănătate.

Studiul a arătat, de asemenea, că piloții și însoțitorii de bord nu au prezentat rate de deces peste cele normale în cazul cancerelor care nu sunt asociate radiațiilor. Autorii unui comentariu publicat împreună cu cercetarea consideră că acest aspect susține ipoteza unei legături cu expunerile specifice profesiei, deși studiul nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate.

Cercetătorii recunosc că există și limite importante. Nu au fost disponibile informații despre nivelul exact de radiații la care a fost expus fiecare pilot sau însoțitor de bord și nu a putut fi separat impactul radiațiilor cosmice de cel al radiațiilor UV-A sau al perturbării ritmului circadian.

Un alt aspect semnalat este nivelul redus de informare privind aceste riscuri. Administrația Federală a Aviației din Statele Unite recunoaște expunerea echipajelor de zbor la radiații ionizante, însă autoritățile federale nu stabilesc limite de doză și nu impun monitorizarea expunerii.

Specialiștii consideră că persoanele care lucrează la bordul aeronavelor pe rute de mare altitudine ar putea beneficia de controale medicale mai atente, inclusiv examinări anuale ale pielii. În cazul femeilor care lucrează în aceste domenii, autorii comentariului sugerează că efectuarea mamografiilor mai devreme sau mai frecvent ar putea fi luată în considerare în funcție de evaluarea medicală individuală. (sursa stiripesurse.ro)