De ce nu poţi spune dacă un creier este „masculin” sau „feminin” doar uitându-te la el

Deşi ideea unor diferenţe clare între creierul masculin şi cel feminin este larg răspândită, experţii susţin că acestea nu pot fi identificate vizual. Cercetările din neuroştiinţă arată că nu există nicio caracteristică a creierului uman care să fie exclusiv masculină sau feminină, deoarece valorile măsurate se suprapun aproape complet, potrivit specialiştilor citaţi de Mediafax.

Dr. Armin Raznahan, coordonator al Secţiei de Neurogenomică Dezvoltamentală din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Mintală, explică faptul că, indiferent de indicatorul analizat, diferenţele dintre sexe nu sunt suficient de clare pentru a permite o separare netă.

Studiile recente confirmă că variaţiile structurale sunt mici şi, de cele mai multe ori, nu pot explica diferenţele cognitive sau riscul diferit de îmbolnăvire.

Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că analiza acestor nuanţe rămâne importantă. Statistic, anumite afecţiuni apar mai frecvent la un sex decât la celălalt: femeile sunt mai afectate de depresie şi migrene, în timp ce bărbaţii prezintă un risc mai mare pentru schizofrenie sau autism. Înţelegerea mecanismelor din spatele acestor diferenţe ar putea contribui la tratamente mai bine adaptate.

Tehnologiile moderne, precum imagistica prin rezonanţă magnetică şi inteligenţa artificială, au permis identificarea unor variaţii fine în structura şi conectivitatea creierului.

Un studiu publicat în 2024 a analizat materia albă a peste 1.000 de adulţi şi a reuşit să anticipeze sexul participanţilor cu o precizie ridicată, pe baza unor modele complexe, nu a unor trăsături evidente.

Printre regiunile analizate s-a numărat şi corpul calos, responsabil de legătura dintre cele două emisfere cerebrale.

Diferenţele biologice apar încă de la naştere, precum volumul cerebral uşor mai mare la bărbaţi sau proporţia mai ridicată de materie cenuşie la femei, şi pot persista la maturitate. Totuşi, mediul, educaţia şi experienţele de viaţă influenţează constant structura creierului.

Studii ample, precum proiectul ABCD din SUA, arată că atât sexul biologic, cât şi percepţia de gen contribuie la organizarea reţelelor neuronale.

Cercetările viitoare, care urmăresc dezvoltarea creierului de-a lungul vieţii şi analizează rolul genelor de pe cromozomii X şi Y, ar putea oferi explicaţii mai clare privind modul în care aceste diferenţe subtile influenţează funcţiile cognitive şi riscul de boli neurologice. (sursa stiripesurse.ro)

Foto: Shutterstock