
Pe fondul unor noi atacuri cu rachete ruseşti şi al unei convorbiri telefonice între Donald Trump şi Vladimir Putin cu doar câteva ore înainte, preşedintele ucrainean Volodimir Zelensky a sosit la Mar-a-Lago pentru a se întâlni cu preşedintele SUA, Donald Trump, în căutarea unei şanse pentru pace. Deşi nu a fost anunţată nicio concluzie după mai mult de trei ore de discuţii, ambii lideri au arătat optimism. Iată concluziile cheie ale unei întâlniri care ar putea contura următoarea fază a războiului, enumerate de financialtimes.com,
Un plan de pace revizuit este aproape, dar nu este definitiv.
Trump şi Zelensky au discutat despre un cadru de pace reelaborat în 20 de puncte, pornind de la un proiect anterior de 28 de puncte, despre care Kievul a considerat că a împins Ucraina prea aproape de capitulare. Zelensky a declarat că planul a fost „acceptat în proporţie de 90%”, susţinând că acesta este un progres substanţial. Cu toate acestea, Trump a evitat procentele, dar a spus că acordul este realizabil.
Ucraina se confruntă cu un atac masiv al Rusiei
„Ne apropiem mult, poate chiar foarte aproape”, a spus Trump, chiar dacă a avertizat că negocierile ar putea eşua în următoarele săptămâni. Ambele părţi au convenit că echipele lor se vor întâlni din nou în curând pentru a finaliza detaliile rămase sub semnul întrebării, discuţii mai ample cu liderii europeni fiind planificate pentru ianuarie 2026.
Garanţiile de securitate apar ca fiind cea mai clară zonă de convergenţă
Garanţiile de securitate au dominat discuţiile şi au părut a fi cel mai puternic punct de aliniere. Zelensky a descris garanţiile discutate cu Trump ca fiind „puternice”, deşi încă nu sunt bătute în cuie. Unul dintre proiecte prezintă garanţii de securitate susţinute de SUA pentru 15 ani, cu opţiunea de prelungire.
Zelensky a insistat asupra unor angajamente pe termen mai lung, „30, 40 sau chiar 50 de ani”, numind această potenţială înţelegere ca pe o oportunitate istorică. Trump a spus că o va lua în considerare, subliniind totodată că Europa va trebui să îşi asume o mare parte din responsabilitate, cu sprijinul SUA, nu cu o conducere exclusivă.
Teritoriul rămâne cea mai dificilă şi sensibilă problemă
Ambii lideri au propriile preocupări legate de teritoriu (în special regiunea Donbas de Est) care rămân nerezolvate. Trump a numit-o „o problemă foarte dificilă”, sugerând că primele concesii ar putea fi pragmatice: „O parte din acel teren a fost luat… este mai bine să faceţi o înţelegere acum”
Zelensky s-a arătat ferm, spunând că Ucraina şi Rusia au poziţii fundamental diferite. Cu toate acestea, el a indicat o flexibilitate limitată, adăugând că orice soluţionare teritorială ar necesita mai întâi un armistiţiu, urmat de un referendum sau de condiţiile de aprobare parlamentară pe care Moscova le-a respins până acum.
Tonul lui Trump faţă de Rusia stârneşte nemulţumiri
Întâlnirea a avut loc după ceea ce Trump a descris ca fiind o convorbire telefonică „excelentă” cu preşedintele rus Vladimir Putin, pe care Kremlinul a numit-o ulterior „prietenoasă şi practică”. Trump a mers mai departe, spunând că Putin a fost „foarte generos în sentimentele sale faţă de succesul Ucrainei”.
Această abordare i-a neliniştit pe unii dintre susţinătorii Ucrainei, care observă un tipar în care Trump are discuţii cu Putin înainte de a se întâlni cu Zelensky. De data aceasta, însă, succesiunea nu a dus la tensiuni deschise între Washington şi Kiev. În schimb, ambii lideri s-au concentrat pe diplomaţie, chiar dacă rachetele ruseşti au continuat să lovească oraşele ucrainene.
Europa este ferm implicată în proces
În urma discuţiilor faţă în faţă, Trump şi Zelensky au avut o convorbire telefonică comună cu lideri europeni importanţi, inclusiv Ursula von der Leyen şi liderii Regatului Unit, Franţei, Germaniei, Poloniei şi Finlandei. Liderii europeni au salutat progresele, dar au subliniat necesitatea unor „garanţii de securitate de neclintit încă din prima zi”.
Implicarea Europei demonstrează insistenţa lui Trump că orice pace durabilă trebuie să fie o responsabilitate comună. Deşi SUA rămân în centrul negocierilor, următoarea fază a discuţiilor este în mod clar concepută pentru a bloca Europa atât în arhitectura politică, cât şi în cea de securitate a oricărui eventual acord.






