Artistul italian Mattia Cleri Polidori la Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi

Interviu realizat de Cornel Gingăraşu cu artistul italian Mattia Cleri Polidori cu prilejul vernisajului expoziţiei „Ephemera. Giulia Lanza”, 10 decembrie 2025, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi

Cornel Gingăraşu: Mattia, bine aţi venit la Galaţi. Sunteţi prezent la vernisajul expoziţiei „Ephemera”, dedicată Giuliei Lanza. Ce înseamnă pentru dumneavoastră această prezenţă în România?
Mattia Cleri Polidori: Mulţumesc – acesta este unul dintre puţinele cuvinte româneşti pe care le ştiu deja. Sunt foarte emoţionat să fiu aici. România m-a surprins plăcut, iar primirea de la Galaţi a fost extrem de caldă. Participarea mea la acest vernisaj are o valoare profund personală: Giulia a fost colega şi prietena mea, iar această expoziţie este un omagiu delicat şi necesar pentru o artistă care a plecat mult prea devreme dintre noi.

Cornel Gingăraşu: Sunteţi născut la Roma, în 1987, şi format artistic într-un context academic solid. Ne puteţi vorbi despre parcursul dumneavoastră educaţional?
Mattia Cleri Polidori: Am studiat pictura la Accademia di Belle Arti di Roma, unde am absolvit în 2015. Acolo am fost coleg cu Mădălina Ionaşcu, din Galaţi, şi cu Giulia Lanza. În 2016, mi-am continuat studiile la Wimbledon College of Arts, în Marea Britanie. Aceste experienţe internaţionale mi-au oferit perspective diferite asupra practicii artistice şi asupra relaţiei dintre formă, materie şi spaţiu.

Cornel Gingăraşu: Aţi avut şi experienţe academice în România, la Cluj-Napoca.
Mattia Cleri Polidori: Da, am avut experienţe de tip cotutoriat la Facultatea de Arte din Cluj-Napoca. A fost un context extrem de stimulant. Am o mare apreciere pentru mediul artistic clujean şi pentru profesorul Florin Marin, originar, ca şi dumneavoastră, din Galaţi. Din păcate, timpul scurt nu mi-a permis să-l cunosc mai bine, lucru pe care îl regret.

Cornel Gingăraşu: În pictura dumneavoastră, căutaţi coincidenţa dintre formă şi materie. Cum aţi descrie intenţia artistică ce vă animă lucrările?
Mattia Cleri Polidori: În esenţă, izolez şi colecţionez modele naturale pe care le prezint în operele mele. Este un proces asemănător fosilizării: elemente reale sunt fixate în pictură şi apoi extinse în obiect şi spaţiu. Organizarea spontană a materiei dezvăluie o arhitectură profundă a ţesăturii spaţio-temporale. Armoniile formale, adesea legate de raportul de aur, trădează o ordine care conţine în sine posibilitatea haosului.
Formele naturale interacţionează cu conştiinţa în moduri neaşteptate, iar obiectele pe care le creez – simultan familiare şi străine – declanşează o sinestezie între percepţiile tactile şi cele vizuale.

Cornel Gingăraşu: Aţi avut recent expoziţii personale importante în Italia.
Mattia Cleri Polidori: Da, în 2024 am expus „Morfogenesi” la Cartavetra Art Gallery din Florenţa, iar în 2025 „Geometrie Essenziali” la Mancaspazio, în Nuoro. Aceste expoziţii sunt etape ale unei cercetări continue asupra modului în care materia se organizează şi capătă sens plastic.

Cornel Gingăraşu: În prezent, pregătiţi o teză de doctorat la Academia de Arte Frumoase din Roma. Care este tema cercetării dumneavoastră?
Mattia Cleri Polidori: Proiectul meu doctoral se intitulează „Emergenţe” şi face parte din aria „Culturi, practici şi comunicări în arte vizuale”. Explorez rolul emergenţei şi al recunoaşterii tiparelor bazate pe secţiunea de aur în estetica contemporană. Pornesc de la studiile lui Alan Turing despre morfogeneză şi de la matematica fractalilor a lui Benoît Mandelbrot, trec prin reflecţiile lui Lee Smolin asupra gravitaţiei cuantice şi ajung la filosofia orientată spre obiect a lui Graham Harman. Încerc să navighez acest arhipelag de idei dintr-o perspectivă estetică, folosind atât medii tradiţionale, cât şi tehnologii noi.

Cornel Gingăraşu: Să revenim la expoziţia „Ephemera”. Cum aţi descrie munca Giuliei Lanza publicului din Galaţi?
Mattia Cleri Polidori: Lucrările Giuliei sunt adevărate bijuterii artistice. Ele sunt porţi către un univers interior extrem de fragil şi delicat. Poetica ei este dominată de dorinţa de a da formă amprentelor imateriale ale cotidianului – emoţii, experienţe, urme care ne transformă în timp.
Selecţia din „Ephemera” – desen, fragmente textile, compoziţii din lufă, sculptură în metal – vorbeşte despre echilibru, despre armonizarea detaliilor, despre concretizarea imaterialului. Este o expoziţie profund feminină, marcată de efemeritate şi de o sensibilitate rară.

Cornel Gingăraşu: Cum aţi trăit momentul discursului dumneavoastră de la deschiderea oficială a expoziţiei?
Mattia Cleri Polidori: Am fost foarte fericit şi emoţionat. Să vorbesc aici, alături de directorul muzeului, domnul Gheorghe Miron, şi de curatorul Mădălina Ionaşcu, a fost o onoare. Am simţit o apropiere sinceră între oameni, o căldură care mi-a amintit de temperamentul italian. Cred că italienii şi românii au multe în comun din acest punct de vedere.

Cornel Gingăraşu: În final, ce impresie generală v-a lăsat România?
Mattia Cleri Polidori: O impresie excelentă. Am întâlnit oameni deschişi, pasionaţi de artă, iar contextul cultural este extrem de viu. Sper să revin curând – şi, până atunci, să mai învăţ câteva cuvinte în română, nu doar „mulţumesc” şi „haiduc”.